Omul e stilul - Brâncoveanu la Mogoşoaia

Radio România Actualităţi continua să difuzeze noi documentare în seria dedicată anului Brâncoveanu - 300.

După emisiunea-portret "Icoană nouă Brâncovenilor" difuzată în primăvară, vă propun acum un nou episod de sine stătător intitulat "Omul e stilul - Brâncoveanu la Mogoşoaia"- în încercarea de a-l cunoaşte mai bine pe domnitorul a cărui domnie cu îndreptăţire era numita de Nicolae Iorga, încă acum 100 de ani, o "monarhie culturală".

Istoricul de artă dr. Adina Nanu: Sfârşitul sec. al 17-lea înseamnă pentru apusul Europei contraofensiva catolicilor împotriva protestanţilor, înseamnă un spectacol plin de mişcare, plin de pasiune, de dramatism pe care biserica catolică îl pune în scenă pentru a-i convinge pe credincioşi. In acelaşi timp lumea islamică înseamna agresivitate, o exagerare a forţei şi aceste lucruri se văd foarte bine în siluetele oamenilor care ne-au rămas în diferite picturi. Ludovic al XIV-lea avea acea peruca enormă a regelui Soare.

În acelaşi timp turcii îşi alcătuiesc nişte siluete ca nişte baloane şi cu turbanul care creează un al doilea cap deasupra primului, care trebuie sa se vadă de la distanţă şi să impresioneze.

Ludovic al XIV-lea îşi construia Versailles-ul cu o întindere pană atunci nemaivăzută.Lumea islamică înscenează un fel de fugă în lumea basmului , în lumea celor 1001 de nopţi. Între acesti doi poli stilul brâncovenesc, începând chiar cu stilul în care arată Constantin Brâncoveanu şi familia lui în picturile de la Hurezi, sau în alte biserici pe care le-a ctitorit - reprezintă o întruparea unei stări de spirit lipsită de aceste extraordinare exagerări, lipsită de artificialitatea unui spectacol dat cu interesul de a manipula marele public.

Constantin Brâncoveanu arată în aceste picturi aproape ca o coloană. Are haine decente care îi acoperă tot trupul pentru că asta era viziunea ortodoxă . Sufletul contează , trupul trebuie ascuns - şi în nici un caz expus ostentativ. Este un fel de înţelepciune, un fel de bucurie de a aprecia viaţa pe care a dat-o Dumnezeu, fără dorinţa de a epata. O meditaţie sufletească, o spiritualizare, o sinteză.

Continuarea o face dr. Doina Mândru, director artistic al Centrului de cultură Palatele Brâncoveneşti, care consideră că "stilul brâncovenesc este o interpretare europenizantă a unei tradiţii locale anterioare, o punere în măsură şi o deschidere, o punere într-o logică riguroasă a proporţilor şi o deschidere către exterior".

La Bucureşti, la Hurezi, la Surupatele, la Potlogi, la Brâncoveni sau la Mogoşoaia, pe urmele paşilor lui Constantin Brâncoveanu şi ale familiei sale, trecem printre obiecte care le-au aparţinut şi palate care poartă încă amprenta gustului şi a stilului marelui domnitor.

De numele său nu se leagă ani ai unor lupte pierdute sau câştigate cât mai ales un stil şi o adevarată ofensivă culturală.

În anul Brancoveanu - 300, la palatul de la Mogosoaia, aşadar - împreună cu oamenii de cultură Doina Mândru, Adina Nanu şi Răzvan Thedorescu îi definim mesajul şi statura.

Audio: Omul e stilul - Brâncoveanu la Mogoşoaia