Olanda "susţine condiţionat" aderarea României la Schengen

Olanda va fi de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen numai dacă ţara noastră va face dovada unor progrese ireversibile în domeniul justiţiei şi a luptei anticorupţie, a declarat astăzi, la Bucureşti, ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knappen, după o întâlnire cu ministrul român de externe, Teodor Baconschi.

Ministrul olandez a precizat că doar un raport pozitiv al Comisiei Europene, în această vară, asupra justiţiei din România nu va fi suficient pentru ca Olanda să susţină primirea României în spaţiul Schengen.

Ben Knappen a adăugat că raportul din vară reprezintă un pas în funcţie de care Olanda va analiza progresele României şi va decide dacă acestea sunt ireversibile.

Ministrul olandez a mai spus că nu poate preciza ce înseamnă progrese ireversibile, decât după prezentarea raportului Comisiei Europene din această vară, asupra justiţiei din România.

Raportul pe justiţie, "esenţial pentru aderarea la Schengen"

Germania "va susţine aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen" dacă raportul pe justiţie din vară va fi favorabil, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.

Potrivit Novinite, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, spune că Germania condiţionează aderarea celor două state de progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de monitorizare în justiţie pe zonele aflate sub verificarea Comisiei Europene.

Bulgaria şi România nu au reuşit să intre în spaţiul Schengen, în luna martie, la data stabilită iniţial, din cauza unor nemulţumiri în ceea ce priveşte securitatea la frontiere.

"Poziţia Germaniei privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va fi decisă după prezentarea din această vară a raportului pe justiţie întocmit de Comisia Europeană.

Dacă raportul va fi favorabil, Germania nu va avea nici o intenţie de a obstrucţiona aderarea Bulgariei", a explicat Gunther Krichbaum, aflat într-o vizită în Sofia.

Mai mult, cele două ţări s-au lovit de opoziţia politică a unor statele membre cheie din UE, cum ar fi Franţa, Germania, şi Olanda, ale căror guverne au cerut ca aderarea statelor din Balcani la spaţiul Schengen să fie condiţionată de rezultatele pe monitorizarea post-aderare exercitată pe zonele cu probleme, cum ar fi crima organizată şi reforma sistemului judiciar.