Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Miercuri, 19 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

30 Ianuarie 2015
Vizualizari: 1664
Comentează add

Ucraina in atentia reuniunii extraordinare de la Bruxelles a Consiliului pentru afaceri europene

Ofensiva de primavara a separatistilor rusi in Ucraina

radu-dobritoiu

Realizator Radu Dobriţoiu: Ucraina ne înţoţeşte din nou, ca temă de dezbatere pentru ediţia de astăzi, cu noi evoluţii, cu impact asupra securităţii regionale şi euroatlantice. Atacurile recente de la Mariupol, lansate de separatiştii proruşi şi deteriorarea accelerată a situaţiei din regiunea Donbas au condus la reuniunea extraordinară a Consiliului pentru afaceri europene. La Bruxelles, miniştrii de externe din statele mebre al Uniunii Europene convocaţi de urgenţă astăzi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, analizează modalităţi de reacţie a Uniunii ca răspuns la evenimentele recente , precum şi căi de acţiune pentru reluarea procesului politic care să conducă la o soluţionare a crizei din Ucraina. Invitatul ediţiei de astăzi, cu o temă suprapusă pe actualitatea europeană, este analistul Claudiu Degeratu, fost director în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, specialist în probleme de securitate şi diplomaţie.


*
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule Claudiu Degeratu. Bine aţi revenit la Radio România Actualităţi. Iată tema din această seară la "Euroatlantica" se desfăşoară, poate nu întâmplător, în paralel cu reuniunea extraordinară a Consiliului pentru Afaceri Europene, noi violenţe la graniţa de est a Ucrainei.

Claudiu Degeratu: Bună seara. Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Vom avea şi legătura directă la Bruxelles cu colega mea Cerasela Rădulescu, pentru a afla ce s-a discutat acolo. Până atunci, domnule Claudiu Degeratu, să amintim că acum două zile deputaţii ucraineni au votat pentru numirea Rusiei drept un stat agresor, un gest care oficializează poziţia Ucrainei privind implicarea explicită a trupelor ruseşti în estul ţării. 271 dintre cei 289 de deputaţi au votat acest document. Ce semnificaţie are această decizie?


Claudiu Degeratu: Cred că decizia reprezintă o altă etapă din eforturile Ucrainei de a dezvolta mai multe sancţiuni pentru Federaţia Rusă. Cred că Ucraina simte că Europa începe să reacţioneze mai lent la toate atacurile violente din regiunile separatiste şi atunci sigur că se mai impunea un mesaj politic foarte solid din partea legislativului de la Kiev. Cred că aceasta este semnificaţia. Nu discutăm de o declaraţie de război clasică, discutăm mai mult de un semnal dat către Europa, care începe să se gândească pe o perspectivă mai lungă care va fi politica faţă de Federaţia Rusă, politica sancţiunilor, în special.


Radu Dobriţoiu: De altfel şi această terminologie 'stat agresor', evită într-un fel, poate urmând şi obiceiurile diplomaţiei, ai şcolii de diplomaţie din fosta Uniune Sovietică, termenul de război.


Claudiu Degeratu: Da, şi sigur nu se discută de ruperea relaţiilor, de mobilizare generală. Înainte de decizia legislativului a fost anunţată mobilizarea parţială a încă 250 de mii de posibili recruţi. Deci, discutăm, de fapt, de un mesaj mai mult către Europa decât către Moscova, aceasta este realitatea.
Radu Dobriţoiu: În urmă cu aproximativ 40 de minute, s-a încheiat la Bruxelles reuniunea extraordinară a Consiliului pentru Afaceri Europene, unde a participat şi ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. S-a decis, între altele, prelungirea sancţiunilor la adresa Rusiei până în septembrie. Informaţiile le aflăm în direct de la Cerasela Rădulescu. Bună seara, Cerasela.


Cerasela Rădulescu: Bună seara, Radu. Aşa cum spunea şi domnul Degeratu, într-adevăr semnalul politic a sosit de la Bruxelles, o reuniune extraordinară care a durat câteva ore, destul de tensionată, aş putea spune şi voi explica pe parcursul relatării. Aş aminti că reuniunea extraordinară a fost convocată de şefa diplomaţiei Federica Mogherini, doar la insistenţele unor state cum ar fi Letonia, care are în prezent şi preşedinţia Uniunii Europene pentru şase luni. Solicitarea a venit, aşa cum ştim, după atacuri, şi cum ai spus şi tu, după atacul de la Mariupol din estul Ucrainei, soldat cu moartea a 30 de persoane. Astfel, Uniunea Europeană a decis în această ţară să extindă sancţiunile faţă de Rusia până în septembrie, deoarece ele expirau la 15 martie şi au fost instituite, amintesc, în urmă cu un an, când Rusia a anexat ilegal provincia ucraineană Crimeea. Miniştrii de externe au mai decis ca într-o săptămână să fie făcute noi propuneri, cu noi nume de de oficiali separatişti proruşi şi oficiali ruşi pe lista de sancţiuni. Este vorba până în prezent de 132 de persoane, care au fost sancţionate cu îngheţarea averilor şi cu restricţii de călătorie în spaţiul Uniunii Europene. Această propunere va fi votată, spune Federica Mogherini, la o nouă reuniune a miniştrilor de externe, din 9 februarie. În plus, miniştrii au decis să înceapă pregătirea şi a altor acţiuni cu scopul de a determina Rusia să pună în aplicare acordul de încetare a focului de la Minsk. Nu a fost foarte clar ce fel de acţiuni, ele depind de situaţia de pe teren - aşa a declarat doamna Mogherini. Aş mai vrea să spun, Rradu, legat de Grecia.


Radu Dobriţoiu: Cerasela chiar doream să te întreb. Grecia cu un nou guvern - ce poziţie a avut în cadrul dezbaterilor de astăzi?


Cerasela Rădulescu: Foarte interesant. Mai ales că i-a luat prin surprindere în ultimele zile pe oficialii europeni, iată şi preşedintele Schulz a fost astăzi în Grecia. Şefla diplomaţiei europene a salutat, aş spune, şi acesta a fost un mesaj foarte important, unanimitatea opiniilor miniştrilor de externe şi a insistat pe solidaritatea statelor membre, ţinând cont tocmai de această opoziţie iniţială faţă de aceste sancţiuni împotriva Rusiei a noului guvern grec, condus de liderul stângii radicale Alexis Tsipras. Cu toate acestea Grecia şi-a dat acordul pentru sancţiuni, după ce ministrul de externe, nou venit aici la Bruxelles, a avut o discuţie cu şefa dplomaţiei eropene, Federica Mogherini. Doamna Mogherini spunea că /ne-am păstrat unitatea de decizii care arată puterea Uniunii Europene şi suntem decişi să luăm şi alte măsuri dacă situaţia se înrăutăţeşte pe teren'. Cam atât, Radu, de aici, de la Bruxelles.


Radu Dobriţoiu: Mulţumim. Am fost în direct la Bruxelles cu Cerasela Rădulescu, la finalul reuniunii, de astăzi, a Consiliului pentru Afaceri Europene, pe tema situaţie din Ucraina. Domnule Claudiu Degeratu, vorbea Cerasela Rădulescu despre această unanimitate de opinii în ciuda Greciei cu un nou guvern, cu un nou ministru de externe, prezent în cadrul Consiliului pentru Afaceri Europene. Ce putem spune? Cât de mult va influenţa atitudinea Rusiei ultimele decizii de la nivelul şefilor diplomaţiilor europene?

 
Claudiu Degeratu: Cred că Rusia are în desfăşurare o nouă etapă pentru a încerca stoparea acestor sancţiuni şi revenirea la o relaţie, să zicem, normală. Cred că impactul Rusiei s-a văzut din ianuarie încoace, inclusiv comisarul Mogherini a reuşit să ridice câteva semne de întrebare prin prima luare de poziţi în care ridica această chestiune a relaţiilor cu Rusia, în termen de reluare, în termeni pozitivi, dar a primit rapid semnele negative din partea unor ţări foarte active în această zonă. Deci, după părerea mea, Rusia se va confrunta în continuare cu o izolare în plan european cu sancţiuni - vedeţi că ce cel puţin pentru moment nu avem extins acest orizont de timp, până în luna septembrie acest an, sancţiunile pe care le avem deja stabilite, şi este foarte posibil ca ele să fie agreate pentru a fi extinse şi în alte zone, din februarie şi martie. Deci Rusia nu cred că v-a mai avea potenţial să reducă din acest, să zicem, din acest curs negativ, în primul rând, pentru că a ignorat total toate acordurile, tot calendarul Acordului de la Minsk, inclusiv în relaţia directă cu Berlinul. Prestaţia Rusiei de la ultima reuniune de la Berlin a fost mult pe lângă acodul semnat în septembrie, ceea ce a deranjat destul de mult Berlinul, care nu s-a mai prezentat la conferinţa din Kazakhstan, care urma să continue negocierile de la Berlin, şi aceste negocieri au fost blocate.


Radu Dobriţoiu: Cu toate că ştim că Germania a avut o atitudine moderată şi chiar reţinută pentru aceste sancţiuni şi abia într-un târziu şi-a spus cu voce tarw poziţia împotriva acţiunilor susţinute de Moscova.


Claudiu Degeratu: Da, pentru că toate evidenţele au dus la concluzia Berlinului că Rusia nici măcar nu este interesată să respecte acordurile din septembrie, de la Minsk, acolo unde Germania s-a întrebuinţat foarte mult şi a devenit un garant important al procesului de pace. În aceste condiţii, nici Berlinul nu mai poate da semne de mare toleranţă vizavi de politica Rusiei. Rusia, pur şi simplu, doreşte închiderea acestor discuţii privind acordul de la Minsk şi reluarea negocierilor de la zero, în acelaşi timp lăsând loc acestor convoaie umanitare de sprijin, acestor schimburi de..., sau ajutoare militare care trec peste graniţă în mod constant. Deci este interesată mai mult în menţinerea unei situaţii incerte în Ucraina şi de compromiterea totală a cursului Ucrainei spre un stat mai apropiat de UE.


Radu Dobriţoiu: Asta din perspectiva UE, cum am dezvoltat subiectul până în acest moment în "Euroatlantica", însă preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat în această săptămână armata ucraineană, angajată în confruntări cu rebelii proruşi în estul Ucrainei că este legiunea străină a NATO, folosită de către Occident pentru a contracara Rusia - relata Agenţia France Presse. În replică, şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jen Stoltenberg, a declarat, la finalul unei reuniuni extraordinare cu ambasadorii NATO pe subiectul Ucrainei ca afirmaţia lui Putin este un non-sens, singurele trupe străine din Ucraina fiind cele ruseşti.


Claudiu Degeratu: Da, cred că de această deschidere de front retoric împotriva NATO are în vedere, de fapt, suprapunerea cu conferinţa de la München, care urmează să se desfăşoare la începutul lui februarie, acolo unde în mod neoficial se întâlnesc sefii de state şi de guverne pentru o discuţie privind securitatea transatlantică o dată pe an. Rusia va fi din nou, să zicem, subiectul principal, dar în mod negativ de dezbatere, ca un semnal de mare îngrijorare, vizavi de stabilitatea europeană şi atunci, cumva, Putin încearcă să anticipeze un val destul de mare de opinii critice vizavi de Federaţia Rusă, în marja acestui eveniment. Cred că, pe de altă parte, Putin deja resimte o izolare diplomatică majoră. După ieşirea din G 8 a urmat, vedeţi acum, această sancţionare a Federaţiei Ruse în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care...


Radu Dobriţoiu: Din ce în ce mai multe baricade economice puse.


Claudiu Degeratu: Şi diplomatice.


Radu Dobriţoiu: Şi diplomatice.


Claudiu Degeratu: Câteodată cele diplomatice sunt mai sensibile pentru Federaţia Rusă, pentru că asta atinge prestigiul internaţional al ţării şi izolarea diplomatică este chiar simţită mai dur de către Moscova decât izolarea economică, cel puţin asta este părerea mea, pentru că este vorba de a avea vizibilitate în plan internaţional. Or, dacă nu mai eşti nici la G 8, nu mai eşti nici în Adunarea Parlamentară, nu mai ai nici reuniune, summit Rusia-UE, nu mai este nici reuniuni NATO - Federaţia Rusă, deja ea este..


Radu Dobriţoiu: Pârghiile sunt...


Claudiu Degeratu: Diplomaţia este cam compromisă, Rusia a încearcat o conferinţă intrasiriană pe subiectul războiului civil din Siria, dar fără ecouri deosebite de un nivel destul de modest. Rusia se va confrunta cu această lipsă de vizibilitate şi de ieşire la scena diplomatică, ceea ce este, pe termen scurt, este mai important decât sancţiunile economice.


Radu Dobriţoiu: O Rusie pe care o simţim din ce în ce mai aproape de România, poate şi cu ajutorul corespondentului Radio România la Moscova, Alexandr Beleavschi. O sinteză a situaţiei din estul Ucrainei a fost realizată pentru  "Euroatlantica" de Alexandr Beleavschi, corespondentul nostru în capitala Federaţiei Ruse.


*
Reporter: Situaţia militară din estul Ucrainei s-a deteriorat rapid de la începutul anului, făcând să eşueze şi eforturile diplomatice de a relansa procesul de negocieri în cadrul grupului de contact şi de a oficializa un acord comprehensiv de încetare a focului şi dezangajare a trupelor. Ambele tabere, Ucraina şi aliaţii săi occidentali pe de-o parte, separatiştii şi Rusia pe de altă parte, se acuză reciproc de reluarea ostilităţilor. Principalele acuzaţii ale Rusiei vizează însă SUA, prezentate ca principalii sponsori al aşa-numitei 'partidă a răzbiului de la Kiev', în frunte cu premierul Arseni Iaţeniuk, şi forţa reală aflată în spatele deciziilor autorităţilor ucrainiene. Ucraina este considerată un stat nesuveran în deciziile sale. Ideologia mai centrală a actualei poziţii a Rusiei, exprimată la cel mai înalt nivel, afirmă că scopul real al politicii occidentale şi americane, în primul rând, nu este susţinerea Ucrainei şi nici schimbarea politici ruse faţă de aceasta, aşa cum susţin oficialii americani, ci schimbarea regimului Putin. Prin această prismă trebuie citită şi declaraţiile liderului rus şi a membrilor conducerii superioare de la Moscova că sancţiunile şi presiunile nu vor determina niciodată Rusia să-şi schimbe politica faţă de Ucraina şi politica internă şi externă, în general. Un factor nou care a amplificat tensiunile a fost decizia Kievului de a renunţa la statutul de ţară în afara blocurilor, astfel încât orice soluţionare a crizei se va confrunta cu problema garanţiilor cerute de Rusia ca Ucraina să nu devină niciodată membru al NATO. Cât priveşte evoluţiile militare, acestea au fost marcate în actuala fază a conflictului de trei momente cruciale ce i-au avut ca protagonişti pe insurgenţi. Preluarea controlului asupra aeroportului Donetsk, demonstraţia de forţă de la Mariupol şi puternica ofensivă declanşată în aceste zile împotriva capului de pod ucrainean de la Debalţevo. După lupte grele soldate cu sute de morţi de ambele părţi, militarii ucraineni au părăsit aeroportul din Donetsk, care urma oricum să revină separatiştilor, confor anexei secrete la memorandumul de la Minsk, ce fixează linia de dezangajare a forţelor, document făcut public însă abia acum. Un comentariu difuzat ieri de Bloomberg afirmă că decizia Kievului de apărare a aeroportului cu orice preţ arată intenţia Ucrainei nu doar de a-şi întări poziţiile defensive, ci şi de a pregăti terenul pentru recucerirea zonelor controlate de separatişti.


Radu Dobriţoiu: O ştire de astăzi venită de la Kiev, de această dată. Pentru a ascunde urmele prezenţei armatei ruse în luptele din estul Ucrainei, de partea rebelilor separatişti, multe din cadavrele militarilor ruşi sunt arse în crematoriii mobile - a declarat astăzi directorul Serviciului de Securitate al Ucrainei, Valentin Nalivaicenko, într-o intervenţie la postul de televiziune "Canal 5", citat de publicaţia locală "Segodnia". Din 20 până în 23 ianuarie, la ordinul Marelui Stat Major al Armatei Ruse, pe teritoriul controlat temporar de grupările teroriste - aşa numeşte Kievul unităţile separatiştilor - au fost aduse şapte crematorii mobile, montate pe şasiuri de camioane grele Kamaz - a afirmat înaltul oficial ucrainean - indicând că de fiecare din aceste cuptoare se ocupă pentru arderea zilnic a 8-10 trupuri. Conform estimărilor Kievului, numărul militarilor ruşi care luptă de partea insurgenţilor în Dombas a ajuns în prezent la 9.000 de persoane, cel mai ridicat nivel de la debutul conflictului în aprilie trecut în estul Ucrainei. Iată, vorbim acum, domnule Claudiu Degeratu, de un adevărat război terestru, un război, putem spune, chiar şi de tranşee, de poziţii nemaiîntâlnit de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european.


Claudiu Degeratu: Da, pare să devină un război de poziţii, care probabil va evolua într-un conflict îngheţat, acesta ar fi şi scenariul pe care Moscova şi-l propune şi, din când în când, în funcţie de stadiul negocierilor, avem o intensitate mai mare sau mai scăzută a conflictelor şi a loviturilor reciproce. Ceea ce cred că ar trebui să fie sau să ne intereseze este, în primul rând, coerenţa acestor acţiuni din partea rebelilor proruşi, pentru că deja au apărut destul de multe informaţii că Moscova nu controlează chiar toate grupările rebele proruse. La începutul lui decembrie şi, în general, înspre finalul anului 2014 au fost destul de multe ştiri vizavi de eliminarea unor lideri locali proruşi, care încercau să facă un alt tip de politică decât cea a Moscovei, de asasinate în rândul acestor rebeli proruşi. Deci, după părerea mea, Moscova probabil se confruntă şi cu această lipsă de coerenţă internă, pentru că la negocieri s-a observat foarte clar că Rusia nu e precisă, nu încearcă să respecte anumite angajamente şi preferă mai mult să aştepte de fapt o erodare a coeziunii europene, încercând să menţină această linie de confruntare. Ucraina, probabil că va mai încerca să mai cucerească un punct sau altele, care sunt mai... să zicem, mai de intreres, dar după părerea mea, exact cum se spunea şi în corespondenţa anterioară, deja funcţionează această, să zicem, negociere militară a unor linii de demarcaţie, a unor puncte strategice de interes care se vor împărţi între Ucraina şi Rusia, chiar la Debaltevo există centrul acesta de coordonare ucraineano-rus, în care ofiţerii de ambele părţi discută de fapt subiectele militare sensibile de pe teren. Rămâne de văzut dacă rebelii proruşi vor forma o unitate, să zicem, etnică, dar nu numai etnică, dar şi militară, în privinţa întregului teritoriu care este controlat de ei. Din punctul meu de vedere, Ucraina probabil aşteaptă o erodare a acestor relaţii între Moscova şi proruşi.


Radu Dobriţoiu: Sigur, şi aceste ultime atacuri, asaltul de la Mariupol, din regiunea Dombas, tot ce se întâmplă acolo, să explicăm pentru ascultători că este, de fapt, dorinţa şi se suprapune cu intenţia separatiştilor de a obţine la un moment dat un culoar terestru spre Crimeea, pentru a putea aproviziona Crimeea pe cale terestră.


Claudiu Degeratu: Da, aceasta este estimarea multora. Acum, sigur, în paralel, nu trebuie să excludem faptul că există aceste negocieri mai mult sau mai puţin secrete şi vom vedea dacă se va forma acest coridor şi dacă acest lucru nu este cumva decât o parte din abordarea de negociere, pentru că, totuşi, trebuie să nu uităm, în continuare Moscova este mai mult interesată de închiderea subiectului Crimeea, pentru că nimeni nu recunoaşte anexarea Crimeii al Federaţia Rusă şi probabil că este chiar mai important, pentru că multe sancţiuni vizează de fapt izolarea economică şi financiară a Peninsulei Crimeea.


Radu Dobriţoiu: În Statele Unite va fi publicat un raport care va recomanda sprijinul militar pentru Ucraina, un suport militar real pentru următorii ani cu bani şi arme pentru Kiev. Până atunci, Ucraina va primi un ajutor de două miliarde de dolari. Din Statele Unite transmite pentru "Euroatlantica" Doina Saiciuc.
Reporter: Un raport al unui grup de prestigioase instituţii Simtech, Consiliul Atlantic, Institutul Brookings, Consiliul pentru Afaceri Globale Chicago, care urmează să fie publicat săptămâna viitoare, recomandă administraţiei Obama să furnizeze ajutor militar adevărat şi substanţial Ucrainei şi aceasta imediat. Ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, cu un miliard de dolari în asistenţă militară - spune unul din autorii raportului Ivo Daalder, fost ambasador al Statelor Unite la NATO. Ar trebui furnizată, de asemenea, asistenţă militară de un miliard de dolari în fiecare din următorii doi ani. Raportul atrage însă atenţia că pentru a fi eficient ajutorul militar trebuie să includă capacităţi defensive letale, adică ceea ce prevede rezoluţia adoptată de Congresul american, actul de libertate a Ucrainei, semnată de preşedintele Obama, dar nepusă încă în aplicare. Raportul spune că alţi membri NATO trebuie, de asemenea, să contribuie în special acei aliaţi care operează cu fost echipament sovietic compatibil cu inventarul de arme actuale al Ucrainei. Până acum, argumentele împotriva asistenţei militare directe au avut câştig de cauză. Autorii raportului arată că frica de escaladare şi îngrijorările că asemenea asistenţă ar submina soluţionarea politică au dominat dezbaterea europeană, iar administraţia americană a fost reticentă în a rupe rândurile coordonării cu Uniunea Europeană. Acum, se pare că Washingtonul s-a hotărât cumva să preia conducerea. Ieri, la Kiev, secretarul trezoreriei Jack Lew a semnat un acord prin care Statele Unite se angjează să acorde un împrumut de două miliarde de dolari Ucrainei pentru cheltuieli sociale pe termen scurt, iar preşedintele Obama va cere Congresului să aprobe încă un miliard de dolari pentru asistenţă pentru Ucraina. Cu numai o zi înainte, marţi, tonul administraţiei devenise ofensiv. Asistenta secretarului de stat pentru afaceri europene şi euroasiatice, Victoria Nuland, a cerut Alianţei Nord-Atlantice, într-o conferinţă la Institutul Brookings, să amplaseze cât mai curând posibil centre de comandă şi control în ţările vecine Ucrainei, cele şase state de frontieră.


Victoria Nuland: NATO este o alianţă defensivă. Scopul nostru este să descurajăm agresiunea, dar dacă descurajarea agresiunii eşuează, trebuie să fim pregătiţi.


Radu Dobriţoiu: Corespondenţă pentru "Euroatlantica", semnată de Doina Saiciuc. Domnule Claudiu Degeratu, aş dori să fac referire la declaraţii recente ale generalului Constantin Degeratu. Domnia sa a vorbit despre lipsa unui plan al ţărilor NATO în faţa unei presupuse agresiuni a Rusiei asupra României. În plus, generalul a ridicat mai multe semne de întrebare asupra celor trei ţări care ar trebui să intervină primele în cazul în care România ar fi atacată. Este vorba de Ungaria, Bulgaria şi Grecia, România este la graniţa de est a Europei, imediat între Europa şi Ucraina.
Claudiu Degeratu: Da. Discuţia despre planul de apărare NATO pe flancul sudic şi de ce a fost sau nu a fost ridicat acest subiect pentru România, se ştie că a fost o decizie politică încă de la intrarea noastră în NATO. Noi n-am avut aceeaşi abordare ca şi Polonia. Polonia a discutat despre acest plan încă din '97.


Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată conflictelor în desfăşurare din estul Ucrainei. Invitatul ediţiei a fost analistul Claudiu Degeratu.


Etichete Radu DobritoiuClaudiu DegeratuCerasela RadulescuVictoria NulandDoina Saiciuc

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live