O vorbă bună - Pendulul

Reuşita unui lucru depinde foarte mult de felul cum începi acel lucru. Când porneşti cu încredere, cu entuziasm şi cu tenacitate ai toate şansele să duci la bun sfârşit ce ai început.

Dar ţi s-a întâmplat, nu-i aşa, să porneşti ezitant, chinuit de gândul că e foarte greu ceea ce ai de făcut şi până la urmă să renunţi. Este ceea ce se cheamă să te împiedici înainte de primul pas.

Şi piedica este de cele mai multe ori doar în mintea ta. Când ţi se întâmplă să porneşti cu stângul într-o iniţiativă, stângul însemnând toate obstacolele pe care ţi le pui în minte, aminteşte-ţi povestioara pe care o spun astăzi:

Se zice că exista cândva un pendul stricat, care a încăput pe mâna unui ceasornicar. Înainte să se apuce de reparat, meşterul a avut surpriza să audă pendulul vorbindu-i:

„Domnule, vă rog, lăsaţi-mă în pace. Aţi face un mare act de bunăvoinţă dacă nu m-aţi repara. Vă daţi seama de câte ori va trebui să ticăi zi şi noapte: secundă de secundă, 60 de minute într-o oră, 24 de ore într-o zi, 365 de zile pe an. Sunt milioane de ticăituri. Nu cred că m-aş putea descurca.”

Ceasornicarul i-a dat un sfat pendulului: „Nu te mai gândi la viitor. Concentrează-te asupra fiecărui ticăit în parte şi o să vezi: te vei bucura de ceea ce faci pentru tot restul vieţii.”

Pendulul a urmat sfatul ceasornicarului... şi continuă să ticăie fericit şi astăzi.