Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DIMINEŢI ... CU SOARE(Continuare) Duminică, 22 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

12 Septembrie 2016
Vizualizari: 2001
Comentează add

Invitat: dl. Florian Laurenţiu Stoika, preşedinte al Fundaţiei literaro-istorice "Stoika"

O jerfă a Războiului pentru Reîntregire. Sublt. Constantin T. Stoika O jerfă a Războiului pentru Reîntregire. Sublt. Constantin T. Stoika - Conține audio

george-popescu

Credit: fundatiastoika.ro

Efortul românesc la Marele Război a fost considerabil. Chiar şi după o sută de ani de la participarea noastră, sursele, izvoarele istorice şi în special cercetarea adăugată în răstimp ne arată o altă faţă a prezenţei româneşti pe fronturile europene ale conglagraţiei. Cu alte cuvinte preţul plătit de noi a fost cu mult mai mare faţă de ceea ce se anticipase.

Cei care s-au jerfit pentru un ideal naţional au făcut-o fiindcă au crezut într-o ţară revenită la matca sa, o ţară liberă şi desigur prosperă în viitor pentru urmaşii lor. Oamenii care au murit şi cxu aceste gânduri reprezentau toate (clasele) categoriile sociale din epocă.

Destinul tragic al unui intelectual – sublt. Constantin Titus Stoika – se leagă de destinul colectiv al celor care au pierit în teatrele de operaţiuni de pe teritoriul naţional ale Primului război mondial.

Audio, "Istorica", ediţia din 12 septembrie 2016

„Constantin Titus Stoika s-a născut  la 14 febr.uarie 1892,  la Buzău şi a murit la 23 octombrie 1916, pe frontul din Carpaţi. 

Unul dintre copiii ziaristului Titus Stoika si al Irenei Stoika (născută Ciorogiîrleanu).

A făcut studii elementare la Piatra-Neamţ şi Braşov, unde a şi început  gimnaziul, a continuat la Buzău şi Slatina. A urmat  liceul la Piteşti şi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, absolvită în 1916.

A debutat ca elev, cu versuri (Preludii) şi proze scurte, publicate în revista „Tinerimea literară şi artistică (1909 - 1910), editată împreună cu fratele său Cezar. Colaborează la „Curierul” liceului din Ploiesti (1910- 1911). 

Activează în „Societatea literară Gion" şi în cenaclul studenţesc „Societatea critică", condus de Mihail Dragomirescu. 

Editeaza revista Poezia (1914- 1915), deschisă generaţiei tinere, susţinută de autoritatea lui D. Zamfirescu, G. Murnu, O. Densusianu, Gala Galaction, M. Dragomirescu etc.

Publică în „Drum drept”. „Dumineca”, „Epoca”, „Neamul românesc literar”, „Noua revistă română, „Ramuri”, „Săptămâna politică şi culturală a Capitalei”, „Universul literar”, „Vieaţa noua” etc. 

Se semnează  cu pseudonime fiindcă spiritul său critic se întânlea adesea cu cenzura din epocă: Delaziliste, Tarmes, Tartar, Sapiens, Micado, Costo, Amor, St., Troedo, Ego. 

Îşi reuneşte versurile în volumul „Licăriri din 1910, semnat Delaziliste. Traduce din Baudelaire, Sully Prudhomme, Verlaine, Racine, Uhland, Peladan, din poezia franceză a Iuliei Haşdeu, din clasicii latini Horaţiu şi Lucreţiu.

A fost absolvent al cursurilor Şcolii Militare de Artilerie (1915), apoi a fot repartizat  cu gradul de sublocotenent, în Regimentul 1 grăniceri şi trimis la frontiera austro-ungară. Moare eroic pe front şi este decorat post-mortem. 

Constantin Titus Stoika a redactat şi un jurnal de campanie, însemnări din zilele de luptă (editat postum în anii 1921 şi 1977.

Descoperit şi încurajat de profesorul său, Ovid Densuşianu, Stoika a aderat la direcţia novatoare de la „Vieaţa nouă” cu studii rămase în manuscris: „Reflexii în faţa poeziei noi”, „Şcoala nouă victorioasă în lupta cu parnasienii şi realistii”.  

Poet cu o aleasa cultură clasică, de o rară sensibilitate şi discreţie, Titus Constantin Stoika cultiva un simbolism neoclasicist, înrudit cu arta poetică a lui Baudelaire sau Verlaine. 

Remarcat de Nicolae Iorga , care îi publică prima tălmăcire din Iulia Hdeu in Neamul romanesc literar,” Titus Constantin Stoika primeşte, în 1914, împreună cu Perpessicius , premiul „Hillel", pentru traducerea parţială a poemului lui Lucreţiu „De rerum natura”. 

Proza memorialistică, cu notaţii lapidare, mai apoi ample şi minuţioase, redescoperă sensibilitatea poetului, deprins să trăiască în lumea cărţilor, ataşat de ţară, de natură, de soldaţii simpli, tulburat de cruzimile războiului”.

Sursa: http://www.referatele.com/referate/romana/Titus-Constantin-Stoika/ 

Iată că şi intelectualii au găsit de cuviinţă să ofere ceea ce aveau mai de preţ în folosul ţării lor, tradiţia familiei despre care am discutat în această ediţie oferind un obol în acest sângeros război încă trei membri, căzuţi la datorie pe front.

Desigur că fiecare familie de azi din România are în arborele său genealogic cel puţin un astfel de exemplu şi pentru care îşi pot aduce aminte de ei fie şi la solemnitatea conferită de împlinirea unui veac de la intrarea României în război pentru reîntregirea provinciilor istorice româneşti.

Regia de montaj : Radu Sima

Regia de emisie: Victor Mihăescu şi Mirela Drăgan

Galerie foto:

file din jurnal (olograf). Credit: fundatiastoika.ro 

Constantin T. Stoika. Credit: fundatiastoika.ro

recuperarea unui personaj prin publicaţii şi tipărituri. Credit: fundatiastoika.ro

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.   

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).   

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

   

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro 


Etichete Marele RăzboiarmatărezerviştisoldaţiconcentraţiintelectualiţăraniUnireaprovincii istoricejerfăCarpaţiregimentgrăniceriliteratpoeziejurnaltinereţepatriotismŢară

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live