Noua reţea TEN-T, prioritate pentru România
O decizie a Comisiei Europene din 2011 stabileşte transformarea mozaicului actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi canale europene într-o reţea unificată de transport.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 20 Ianuarie 2015, 09:19
Conexiunile între porturi, aeroporturi şi reţelele feroviare şi rutiere din România sunt considerate priorităţi şi de Comisia Europeană - după cum relevă o serie de studii privind realizarea reţelei europene unificate de transport, TEN-T.
O decizie a Comisiei Europene din 2011 stabileşte transformarea mozaicului actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi canale europene într-o reţea unificată de transport.
Noua reţea va duce la înlăturarea blocajelor, va moderniza infrastructura şi va eficientiza operaţiunile transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga Uniune Europeană.
Noua reţea TEN-T centrală va fi susţinută de o alta de rute la nivel regional şi naţional, care să aducă traficul în reţeaua centrală.
Audio: Europa la zi. (Euranet Plus)
Aceasta din urmă este în mare parte finanţată de statele membre, cu câteva posibilităţi de susţinere din partea Uniunii, inclusiv prin noi instrumente de finanţare inovatoare.
Scopul este ca, treptat, până în 2050 cea mai mare parte a cetăţenilor şi companiilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă de această reţea numită "afluent".
TEN-T va îmbunătăţi conexiunile dintre diferite moduri de transport, având, în acelaşi timp, rolul de a reduce poluarea şi riscurile privind schimbările climatice, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, generate de mijloacele de transport.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, reabilitarea tronsonului de cale ferată Arad-Constanţa şi realizarea conexiunilor între porturi, aeroporturi şi reţelele feroviare şi rutiere sunt considerate de instituţiile europene drept priorităţi pentru România până în anul 2030.
Două dintre studiile pe care le are la dispoziţie Comisia şi care privesc coridoarele Rin-Dunăre şi Orient-Mediterana de Est prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul României eligibile pentru finanţarea europeană.
Între proiectele identificate şi care trebuie realizate până în 2030 se află următoarele: pentru infrastructura feroviară, tronsonul Arad-Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti, tronsonul Timişoara-Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Calafat-Bucureşti.
Pentru infrastructura fluvială, segmentul românesc al Dunării, inclusiv Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar pentru realizarea conexiunilor dintre reţele, conectarea aeroporturilor Otopeni şi Traian Vuia şi a porturilor Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa cu infrastructura feroviară şi rutieră.
