Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Vineri, 20 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

29 Iunie 2018
Vizualizari: 1336
Comentează add

Turcia va fi condusă pentru următorii cinci ani de Recep Tayyip Erdogan, după ce acesta a câştigat alegerile prezidenţiale.

Noua Turcie şi securitatea regională

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Turcia va fi condusă pentru încă cinci ani de Recep Tayyip Erdogan, după ce acesta a câştigat alegerile prezidenţiale. Potrivit noii Constituţii, Recep Tayyip Erdogan va implemenmta noul sistem prezidenţial, eliminând postul de prim-ministru, centralizând puterea prin funcţia de preşedinte. Şeful statului turc a anunţat şi faptul că actuala coaliţie aflată la guvernare, creată în jurul partidului său, Dreptate şi Justiţie, a reuşit să securizeze majoritatea absolută în parlament. Puterea politică a lui Recep Tayyip Erdogan este astfel maximă în Turcia, după un parcurs prin care a reuşit să modifice Constituţia şi să câştige din nou alegerile. Totul se întâmplă la doi ani de la lovitura de stat eşuată, când autorităţile turce au arestat peste 50 de mii de persoane, iar 140 de mii de funcţionari publici şi militari au fost suspendaţi din funcţii sau demişi. Multe din persoanele vizate de anchete sunt suspectate că ar avea legătura cu Fethullah Gülen, un cleric musulman, acuzat de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat militară. Invitatul "Euroatlantica" este profesorul doctor Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei EURISC. Pe parcursul emisiunii vom avea corespondenţe din SUA, Bruxelles, Moscova şi Ierusalim, dar şi o declaraţie despre relaţiile militare dintre România şi Turcia de la şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru asculta emisiune "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Noua Turcie şi securitatea regională". Bună seara, domnule profesor Liviu Mureşan. Bun venit la Radio România Actualităţi!
Liviu Mureşan: Mulţumesc pentru invitaţie!


Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Liviu Mureşan, alegerile din Turcia l-au reconfirmat pe Recep Tayyip Erdogan, de această dată cu puteri sporite prin aplicarea noii Constituţii. Fostul primar din Istanbul este acum conducător deplin al unei Turcii care a intrat într-o nouă eră. S-a distanţat Turcia de statul laic, construit construit de Mustafa Kemal Atatürk?


Liviu Mureşan: Potrivit unor opinii, care merită să fie în atenţia noastră, există şi semnale de îngrijorare, dar trebuie să aşteptăm după această victorie, care nu este de neglijat, evoluţia în continuare a Turciei şi mai ales a acestei personalităţi extrem de puternice a lui Erdogan. El plasează  la ora actuală Turcia în rândul acelor ţări, cum ar fi China, cum ar fi Rusia, care au conducători puternici, care au mandate ferme pe o perioadă de mai mulţi ani, şi care sunt hotărâţi să joace în zonele respective, să stabilească noi parteneriate şi să-şi exprime punctul de vedere care reprezintă agenda proprie în acest nou mediu de securitate. E adevărat că are în urmă o serie întreagă de realizări. Turcia a avut multe prezenţe în actualitate şi cu aceste evenimente, pe care le-aţi menţionat dumneavoastră, dar vreau să menţionez că este vorba despre o ţară care este cu adevărat un lider regional, care doreşte să se exprime cu mai mare forţă în perioada următoare. Mediul de securitate este de aşa natură încât la ora actuală conducătorii sunt nevoiţi să ia nişte măsuri pentru securizarea zonelor respective, pentru stabilitatea internă, lucruri care nu au fost pâna acum, iar România este cea care urmăreşte cu atenţie evoluţiile, România este partener strategic al Turciei, împreună suntem la Marea Neagră, suntem în Alianţa Nord-Atlantică, avem o colaborare foarte bună atât civilă, cât şi militară. Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile în perioada următoare.


Radu Dobriţoiu: Washingtonul şi Ankara pot începe o conversaţie mai productivă - declară secretarul american de stat Mike Pompeo, după alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Turcia. Sistemele de rachete S-400, pe care turcii intenţionează să le achiziţioneze din Rusia, şi securitatea regională cu accent pe situaţia din Siria reprezintă subiecte principale în dialogul dintre Washington şi Ankara. Pentru "Euroatlantica" transmite din SUA Doina Saiciuc.


*
Corespondenţă de la Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Ceea ce suporterii preşedintelui Erdogan numesc noua Turcie, alţii o numesc deja Erdoganistan. Sub Erdogan, Turcia a devenit cel mai problematic membru al NATO. Pe lângă faptul că Turcia a subminat politica Statelor Unite în Siria, cei doi aliaţi NATO au intrat în ultimii ani într-o dispută pe mai multe teme, dispută care a condus la serioase semne de întrebare privind rolul Ankarei în alianţa militară. Acum, însă, o dată ce alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Turcia s-au încheiat - a spus, ieri, secretarul de stat Mike Pompeo, Ankara şi Washingtonul pot începe "o conversaţie mai productivă". Pompeo a arătat că Statele Unite şi Turcia au ajuns la un acord, foaia de parcurs Manbij, despre modul în care forţele americane şi turceşti vor lucra împreună pentru a rezolva foarte complicata problemă care divide diferitele grupuri etnice din oraşul Manbij din nordul Siriei. Turcia ridică însă încă o problemă aliaţilor din NATO, aceea a achiziţionării de rachete de rază lungă din Rusia, sistem care nu este interoperabil cu sistemele aliate de apărare. De altfel, marţi, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi euroasiatice, Wess Mitchell, a avertizat, într-o audiere în Senat, Turcia, că dacă cumpără sistemul rusesc de rachete S-400, va fi subiectul sancţiunilor americane, sub incidenţa unei legi pe care preşedintele Trump a semnat-o vara trecută, cunoscută drept CAATSA, care sancţionează campaniile ce fac afaceri cu industria rusească a apărării. Achiziţia de S-400 - a mai spus Mitchell, va afecta inevitabil perspectivele cooperării militare industriale, inclusiv achiziţia de către Turcia a avioanelor de luptă F 35.
*
Radu Dobriţoiu: Iată, mai multe puncte, mai multe neînţelegeri între Turcia şi Statele Unite, în primul rând. În ultimii doi ani, s-au accentuat aceste neînţelegeri. Cum să privim evoluţia, mai ales cu noua Turcie condusă de Erdogan?


Liviu Mureşan: Urmărim cu îngrijorare, pentru că suntem împreună membri ai Alianţei Nord-Atlantice. Turcia, practic, este prezenţa cea mai puternică militară, în cadrul Alianţei, cu o experienţă deosebită, luptători remarcabili, tehnică care este în mare parte producţie proprie, o colaborare care a funcţionat, până acum. Prezenţa aceasta a Armatei Turce în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a fost o coloană vertebrală a construcţiei de securitate europene. Acum, rămâne să vedem, în perioada imediat următoare. Deci Alianţa Nord-Atlantică va avea în curând un eveniment în care şefii de state se vor exprima în contextul acesta al ...


Radu Dobriţoiu: Summitul din 11-12 iulie...
Liviu Mureşan: Deci, în următoarele săptămâni, totodată, întâlnirea la nivel înalt între preşedintele Trump şi preşedintele Putin vor aduce practic nişte clarificări şi posibil, surprize. Dacă până acum eram obişnuiţi în nişte colaborări Rusia - Turcia - Iran, Rusia - până în urmă cu câţiva ani, cu zona Golfului, în zona respectivă de Orient Mijlociu, iată deci că acum se reaşează nişte lucruri şi agenda care se setează va fi o agendă care nu ştiu dacă, complet, va acoperi şi agenda proprie a preşedintelui Turciei. În urmă cu câţiva ani, Turcia avea o poziţie mult mai confortabilă regional, având relaţii bune cu majoritatea statelor...
Radu Dobriţoiu: Şi graniţele nu erau atâta de ...
Liviu Mureşan: Da. Avea acel concept de politică externă, de zero probleme cu vecinii, ceea ce acum pare de domeniul istoriei îndepărtate.
Radu Dobriţoiu: Cu trupele turceşti pe teritoriul Siriei.
Liviu Mureşan: Aşa. Şi acum ne găsim în faţa unei Turcii care e adevărat că şi-a încheiat o perioadă electorală, s-a obţinut un rezultat care teoretic ar da un anumit confort şi posibilităţi de a se lua nişte decizii, dar să nu uităm că în continuare, jumătate din populaţia Turciei este săracă şi este ostilă acestui mod de conducere. Există această rană sângerândă care este prezenţa kurdă în partea de sud-est.  De asemenea, este prezenţa turcă în Siria, care este un laborator extrem de complex şi periculos al securităţii nu numai în zonă, dar şi a securităţii internaţionale, unde Turcia a jucat mare şi a reuşit să-şi pună amprenta şi să lase în urmă nişte unităţi militare, nişte baze de unde operează şi unde îşi punctează interesul, agenda proprie.


Radu Dobriţoiu: Relaţiile militare dintre România şi Turcia sunt foarte bune, cu obiective bilaterale pentru întărirea posturii NATO în regiunea Mării Negre. Într-o declaraţie acordată pentru RRA despre relaţiile dintre armatele României şi Turciei, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a declarat.


Nicolae Ciucă: A fost o serie întreagă de evoluţii în plan bilateral, cât şi în plan regional şi aliat pe care noi le-am folosit la maxim în tot ce a însemnat întărirea parteneriatului şi întărirea relaţiilor bilaterale. Ultima activitate la care am participat personal a fost exerciţiul EFES de anul acesta din Turcia, ocazie cu care am avut şi o întâlnire bilaterală cu şeful Apărării ... Armatei turce, generalul Akar, cu care am convenit aspectele care pot să constituie obiective bilaterale în întărirea posturii NATO în regiunea Mării Negre şi, de asemenea, elementele de specificitate pe relaţiile bilaterale în ceea ce priveşte participarea Turciei la Divizia multinaţională, prin afilierea unei brigăzi...
Radu Dobriţoiu: Divizia multinaţională de la Bucureşti?


Nicolae Ciucă: De la Bucureşti, este vorba de Divizia Multinaţională de la Bucureşti. De asemenea, avem elemente de colaborare în toate activităţile de instruire de la Marea Neagră. Nu în ultimul rând, am avut participarea armatei turce la exerciţiile pe care noi le-am desfăşurat, naţional sau multinaţional. Concluzionând, pot spune fără echivoc că relaţiile bilaterale între armata turcă şi armata română sunt într-o cheie cât se poate de pozitivă şi avem elemente de perspectivă prin care putem să contribuim realmente la întărirea lor.


Radu Dobriţoiu: Relaţiile dintre România şi Turcia sunt importante mai ales pentru noi, domnule profesor Liviu Mureşan. Cum ar trebui să acţioneze România, aflată la mijloc, între Turcia, pe de o parte, SUA şi Uniunea Europeană, de cealaltă parte?
Liviu Mureşan: Este vorba în primul rând de o colaborare pe care o avem în cadrul NATO, o colaborare pe care o avem în cadrul Parteneriatului şi împreună să găsim acele puncte comune de interes în această zonă extrem de complexă, care este zona Mării Negre. Trebuie să recunoaştem că suntem 3 ţări membre ale Alianţei la Marea Neagră: România, Bulgaria, Turcia, însă nu am reuşit până acum aceste resurse pe care le avem şi să demonstrăm, să dăm un semnal ferm Federaţiei Ruse în legătură cu această poziţie a Alianţei Nord-Atlantice la Marea Neagră. În acelaşi timp, să nu uităm că dezvoltările care sunt în prezent ale armatei americane în flancul estic al Alianţei dau un semnal extrem de puternic nu numai pentru Federaţia Rusă, dar şi pentru ceilalţi, care trebuie să se ordoneze, să se aşeze în funcţie de aceste evoluţii. Aşteptăm să vedem în ce mod Turcia va reuşi să clarifice - are aceste decizii sau opţiuni care c reeaza confuzie sau nelinişte nu numai în ceea ce priveşte achiziţiile. Dacă ne uităm un pic, de curând s-a încheiat Shanghai
Cooperation Organisation, unde Turcia s-a exprimat ca o ţară care are interes spre această deschidere, deci este o orientare spre Est sau o orientare spre Vest a Turciei. Turcia îşi face propria sa politică, dar până una alta este membră a Alianţei şi dialogul cu Uniunea Europeană continuă.


Radu Dobriţoiu: Turcia reprezintă ţara cu cei mai mulţi refugiaţi din Irak şi Siria după atrocităţile comise de gruparea teroristă Stat Islamic. Vorbim despre aproximativ 3 milioane de refugiaţi, care constituie totodată şi resursa principală pentru valurile de migranţi ce s-au îndreptate spre Europa. O problemă importantă, cu o soluţie ce depinde de autorităţile de la Ankara. Uniunea Europeană şi Turcia au stabilit măsuri pentru a diminua migraţia ilegală spre vestul şi nordul continentului. De la Bruxelles transmite pentru "Euroatlantica" Amalia Bojescu.


Corespondenţă din Bruxelles - Reporter: Amalia Bojescu - La începutul anului 2016, liderii UE au convenit împpună cu Turcia asupra unei declaraţii pentru a combate imigraţia ilegală, în urma fluxului masiv de refugiaţi în Uniune. Declaraţia a dat rezultate, potrivit unei statistici din luna martie a acestui an, numărul sosirilor ilegale şi periculoase fiind mai mic cu 97% faţă de perioada când s-a încheiat acordul între cele două părţi. Zilele trecute, cancelarul german, Angela Merkel, prezentă la summitul informal de la Bruxelles, a insistat asupra necesităţii respectării acordului cu Turcia, precizând că Uniunea Europeană trebuie să deblocheze cea de-a doua tranşă din ajutorul financiar pentru Ankara, destinat gestionării taberelor de refugiaţi. De asemenea, trebuie ajutată Paza de Coastă libiană pentru a nu mai permite ambarcaţiunilor să plece cu migranţi. Consiliul European este hotărât să continue şi să consolideze politica de migraţie funcţională, pentru a preveni revenirea la fluxurile necontrolate din 2015 şi pentru a reduce în continuare imigraţia ilegală pe toate rutele, în mod special în ceea ce priveşte ruta mediteraneană centrală. Eforturile de stopare a contrabandei care operează din Libia ar trebui intensificate. În ceea ce priveşte ruta mediterneană estică, sunt necesare mai multe eforturi pentru a se asigura întoarcerea rapidă şi pentru a împiedica dezvoltarea de noi căi maritime sau terestre. În ceea ce priveşte ruta mediteraneană occidentală, Uniunea Europeană va continua să sprijine toate eforturile statelor membre şi ale ţărilor terţe cheie, pentru a preveni migraţia ilegală.


Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Liviu Mureşan, exprimându-mă colocvial, Turcia are robinetul de la conducta de refugiaţi. Turcia poate decide dacă lasă refugiaţii să plece spre Europa sau dacă ii ţine în continuare. Cum a tratat Europa această problemă?


Liviu Mureşan: Există nişte angajamente, care au fost făcute de ... din partea instituţiilor europene faţă de Turcia pentru a o sprijini în acest efort financiar considerabil şi nu numai financiar cu prezenţa acestor milioane de refugiaţi şi aceste angajamente nu au fost duse până la capăt, aşa încât Turcia nu poate să fie acuzată că nu respectă angajamentele 100%. Deci în măsura posibilităţilor. Sunt... nu numai Turcia, sunt o serie întreagă de ţări care au pe teritoriul lor această prezenţă a sute de mii sau milioane de refugiaţi. Să ne uităm că această rană deschisă, care este Siria, a adus aceste milioane de persoane la o migraţie internă şi milioane au părăsit graniţele respective, ajungând până în Europa. Iată deci că Turcia are o realitate pe care trebuie să o gestioneze în fiecare zi şi de acest lucru trebuie să fie conştientă şi Uniunea Europeană şi să fim cu toţii atenţi atunci când găsim nişte responsabilităţi.


Radu Dobriţoiu: Turcia l-a trimis acasă pe ambasadorul Israelului şi şi-a rechemat propriul ambasador, la rândul său, Israelul l-a expulzat temporar pe consulul Turciei, acţiuni ce scot în evidenţă o situaţie delicată în acest moment între cele două ţări. Pentru "Euroatlantica" transmite de la Ierusalim Dragoş Ciocîrlan.
Corespondenţă din Ierusalim - Reporter: Dragoş Ciocîrlan - Recep Tayyip Erdogan a obţinut un nou mandat şi deţine puterea, în pofida problemelor economice. Chiar dacă lira e în scădere şi şomajul în creştere, a reuşit să îi învingă pe adversarii care s-au mobilizat în încercarea de a-l împiedica să deţină puteri aproape dictatoriale. Erdogan a întors ceasul înapoi şi a plasat Turcia înainte de epoca lui Kemal Atatürk. El se identifică în rolul sultanului atotputernic din vremea Imperiului Otoman. În relaţia cu Alianţa Nord-Atlantică sunt semne de întrebare. Se ştie că există deja o alternativă la baza militară din Turcia şi administraţia americană este prudentă, deoarece nu se poate conta pe Erdogan. Problema kurzilor şi întărirea colaborării dintre Israel, Cipru şi Grecia îl macină pe Erdogan. Proiectul gazoductului din Marea Mediterană nu trece prin Turcia. În noul mandat, cât va dura, Erdogan va fi de partea organizaţiei Hamas. Ankara a investit mult în organismele islamice din Ierusalimul de Est şi va continua să o facă. Consulul Turciei din Israel, care asigura legătura cu teritoriile palestiniene, a fost folosit de Ankara pentru a transfera bani cash în zona Gaza, controlată de organizaţia teroristă Hamas. În Siria, Erdogan are alte interese, nu îi convin actualele frontiere şi spune că pe vremuri, spre mare şi în nordul Siriei erau teritorii turceşti. În ceea ce priveşte Iranul, are o înţelegere cu Vladimir Putin ca să îşi asigure spatele. În campaniile electorale din Turcia, Erdogan a folosit o retorică otrăvită împotriva Israelului. Recent, l-a trimis acasă pe ambasadorul Israelului şi şi-a rechemat propriul ambasador. Israelul l-a expulzat temporar pe consulul Turciei. Unii spun că după alegeri, relaţia se va ameliora, dar nu se ştie în ce măsură Ierusalimul mai poate conta pe Turcia lui Erdogan.


Radu Dobriţoiu: După o scurtă perioadă în care aveam impresia că se detensionează relaţiile dintre Israel şi Turcia, iată că sunt din nou probleme. Cât de importante sunt relaţiile dintre cele două ţări, pentru echilibrul din regiune?
Liviu Mureşan: Israelul se găseşte într-o situaţie extrem de complexă, are benficiul acestei relaţii speciale cu Statele Unite, însă mediul de securitate în care se găseşte este, la ora actuală, extrem de complex, de ostil, cu implicaţii directe asupra securităţii Israelului. A trecut acea perioadă în care erau relaţii între Turcia şi Israel, dacă ţinem minte, inclusiv militare, cu ... Israelul cu ţările din jur. Iată că, acum, această nouă realitate trebuie gestionată cu mare atenţie, să se evite orice fel de escaladare a conflictelor în regiune.


Radu Dobriţoiu: Relaţiile dintre Turcia şi Rusia sunt din ce în ce mai apropiate, cu dezvoltări în zonele de cooperare economică, militară şi în turism. Rusia a dezvoltat această relaţie pe fondul neînţelegerilor dintre Ankara şi Washington, dintre Turcia şi Uniunea Europeană. De la Moscova, transmite pentru "Euroatlantica", Alexandru Beleavschi.


Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandru Beleavschi - Preşedintele Vladimir Putin l-a sunat personal pe Recep Tayyip Erdogan, pentru a-l felicita cu ocazia victoriei în alegeri. Cei doi lideri şi-au reafirmat determinarea de a dezvolta relaţiile bilaterale, inclusiv în domeniul energiei, în realizarea gazoductului Turkish Stream şi Centralei Nucleare Akkuyu, construită de Rusia, dar şi cooperarea militară şi politică în Siria, inclusiv în cadrul procesului de la Astana. Reconcilierea radicală dintre Putin şi Erdogan, determinat în mare măsură de conflictul liderului turc cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, a permis relansarea legăturilor comerciale economice şi turistice dintre cele două ţări, a contribuit la succesele militare ale Damascului, forjarea alianţei Rusia - Turcia - Iran, lansarea procesului de la Astana şi iniţiativei constituţionale de la Soci. Turcia, la rândul său, a primit mână liberă împotriva kurzilor sirieni, susţinuţi de Statele Unite. Kremlinul nu i-a împăcat pe Erdogan şi Assad, cândva amici de familie, şi nu agreează, deşi nu face caz, de retorica Ankarei în legătură cu anexarea Crimeei şi etnicii tătari din peninsulă. Rusia nu mai acuză clanul Erdogan de traficarea petrolului ISIS şi nu a reacţionat la recenta inaugurare a gazoductului transanatolian, concurent, Azerbaidjan - Georgia - Turcia - Europa. Pe de altă parte, ea îşi consolidează prezenţa militară în Armenia şi Siria. Fără a afişa, Rusia doreşte să reducă influenţa Turciei în Caucazul de Nord şi alte regiuni ruseşti cu populaţie musulmană în Caucazul de Sud şi Asia Centrală post-sovietică. Un obiectiv prioritar este consolidarea distanţării Erdogan de politica Statelor Unite şi NATO, mai ales faţă de Rusia. Un rol important revine aici livrărilor de rachete sol-aer ruseşti S-400 în Turcia, ce ar urma să înceapă anul viitor, în pofida presiunilor Statelor Unite şi NATO.


Radu Dobriţoiu: Această relaţie cu Rusia, domnule profesor Liviu Mureşan, ajută Turcia să se impună în jocurile diplomatice şi politice cu alte state, inclusiv cu Uniunea Europeană.
Liviu Mureşan: Relaţia Turciei cu Rusia este o relaţie complexă, nu este o prietenie fără condiţii, de o parte şi de alta. Fiecare are o agendă proprie şi există nişte puncte de interes comun. Să nu uităm că, la un moment dat, a fost acel incident cu avionul SU-24...
Radu Dobriţoiu: Doborât de turci.
Liviu Mureşan: ...care a fost doborât, a durat luni de zile până când s-au reaşezat relaţiile bilaterale. Să nu uităm că Rusia a avut o anumită contribuţie în momentul în care a fost acel puci...
Radu Dobriţoiu: Cu informaţii care l-au salvat pe Erdogan
Liviu Mureşan: ... cu informaţii care l-au ajutat pe Erdogan, deci există nişte servicii reciproce care se fac. Însă, eu nu cred că Turcia va putea până la capăt să aibă o politică 100% independentă, în condiţiile în care marii jucători - Statele Unite şi Rusia - vor sta la masă şi vor stabili noile reguli de joc nu numai în această regiune, ci, în general, pe plan internaţional. Un element care este mai puţin luat în calcul, este elementul China, care este prezent în această regiune, în ultima vreme.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, tema emisunii "Noua Turcie şi securitatea regională", invitatul ediţiei a fost profesorul doctor Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei EURISC, sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioTurcia in era ErdoganNoua TurcieRadu DobritoiuLiviu MuresanNicu Popescugeneral Nicolae CiucaDoina SaiciucDragos CiocarlanAlexandr BeleavskiAmalia Bojescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live