Norme europene pentru reducerea efectelor cutremurelor

Cutremurele reprezintă fenomene care, de la o anumită intensitate, pot avea efecte majore asupra comunităţilor umane.

Prevenirea lor, necesitatea unor investiţii serioase pentru diminuarea efectelor devastatoare pe care le pot avea, a preocupat şi preocupă mediile științifice.

Domnul profesor Ionuț Purica, expert în domeniu al Academiei Române, ne argumentează necesitatea cunoaşterii şi prevenirii fenomenelor.

Audio: Europa verde.

Ionuţ Purica: Există cutremure din cauze bine definite şi cunoscute până la un punct, pentru că deja cutremurele nu le putem prevedea într-un context de zile şi avem sisteme care ne pot spune cu câteva zeci de secunde înainte „atenție apare mişcarea terestră”. Cel mai faimos caz din ultimii ani a fost accidentul de la Fukushima, al centralei nucleare în care cutremurul de 9 grade pe scara Richter a fost urmat de un tsunami. Este clar că centrala nucleară de mai la nord de Fukushima a rezistat pentru că avea ziduri de protecție pentru un tsunami mai mare. La Fukushima n-a fost făcut zidul atât de rezistent, cu toate că centrala, ca atare, cu clădiri, echipamente, a rezistat la cutremur, tsunami-ul a fost mai mult decât se aşteptau să fie în zona aceea. Concluzie: riscuri şi efecte combinate.

Reporter: Normativele europene în domeniu stabilesc nişte criterii sigure în ceea ce priveşte lucrările ce trebuiesc executate?

Ionuţ Purica: Acest tip de procese se reflectă la nivelul Comisiei Europene în grupuri de analiză care mai departe produc rapoartele şi documentele care să stea la baza unor directive şi a unor acte normative, să faci investiții să protejezi anumite zone şi aşa mai departe.​