Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CUM VĂ PLACE Duminică, 17 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

12 Mai 2017
Vizualizari: 982
Comentează add

Tehnologiile militare, înzestrarea Armatei României şi industia de apărare în viziunea generalilor Decebal Ilina şi Alexandru Grumaz.

Noile tehnologii militare şi înzestrarea Armatei

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Vorbim astăzi, la "Euroatlantica", despre noile tehnologii militare şi cursa înarmărilor, un subiect din ce în ce mai prezent în ştirile despre securitate internaţională, geopolitică şi geostrategie. Şi pe plan naţional, achiziţia de armamente, alături de bugetul pentru apărare, reprezintă subiecte de actualitate şi îndelung dezbătute. Rezultatele importante ale procesului de înzestrare lipsesc însă, cu excepţia aeronavelor F 16 şi a unor rachete antitanc. Bugetul de 2% din PIB pentru apărare nu se resimte încă în procesul de achiziţii şi nici cele 45 de procente din acest buget estimate pentru înzestrare. Invitaţii acestei ediţii sunt generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru înzestrare în Ministerul Apărării Naţionale, fost secretat de stat pentru industria de apărare în Ministerul Industriilor şi generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai, analist milistar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta "Euroatlantica". Discutăm despre noi tehnologii sau cursa înarmărilor.
Bună seara, domnilor generali! Bun venit la "Euroatlantica"!
Decebal Ilina: Bună seara!
Alexandru Grumaz: Bună seara!
Radu Dobriţoiu: Domnilor generali, abordăm în această seară un subiect de actualitate: noile tehnologii militare. Domnule general Decebal Ilina, cum se raportează producţia românească de apărare la aceste noi realizări ale industriei militare?
Decebal Ilina: Sigur că tehnologia românească, în general, este o tehnologie care a fost dezvoltată în jurul anilor '70-'80, deci e o tehnologie învechită. Multe dintre lucrurile care se fabricau astăzi sunt depăşite din punct de vedere tehnic, mai ales că multe au fost făcute după licenţe, luate de la sovietici, licenţe care au fost îmbunătăţite şi dezvoltate de institutele de cercetări din România. Sunt şi anumite întreprinderi şi în mod deosebit, aş spune, din zona privată, care ţin pasul cu tehnologia, în mod deosebit pe partea de aviaţie, pe partea electronică, pe partea de optică, electrooptică. Deci sunt câteva societăţi care încearcă să ţină pasul cu tehnologia, dar, din păcate, s-a distrus segment de cercetare în industria românească, ceea ce va fi foarte greu de recuperat, chiar dacă vom fi capabili să dăm în viitor, să alocăm bani pentru cercetare. Va trebui să aşteptăm, probabil, o generaţie ca să putem avea din nou un nucleu bun de cercetare. Noi am avut câteva institute de cercetări. Sigur că a mai rămas câte ceva la Institutul de la Clinceni...
Radu Dobriţoiu: Al Armatei.
Decebal Ilina: Al Armatei, fostul 111, care între timp a fost privatizat şi care, mă rog, şi-a pierdut o parte însemnată din personal. Din acest punct de vedere, eu cred că singura şansă în care am putea reanima ce a mai rămas din industria de apărare ar fi să folosim în mod eficient "instituţia" - cu ghilimelele de rigoare - offset, ca să putem să facem un transfer de tehnologie, să aducem anumite echipamente şi să încercăm să modernizăm ceea ce se poate moderniza, în primul rând, pentru realizarea propriilor nevoi a industriei de apărare şi în acelaşi timp, să fie şi ca o nişă în care întreprinderile româneşti, alături de întreprinderi de mare nume din industria aceasta de apărare să poată participa pe plan internaţional. Trăim o vreme în care parte însemnată din resurse, din păcate, aş spune, sunt deturnate spre industria de apărare, pentru că se întreţine - nu numai în România, spun, pe plan global - pentru că se întreţine un climat de neîncredere, de suspiciune, de duşmănie între state, ceea ce face să încurajeze industria de apărare şi aceste resurse, în loc să fie dirijate spre sănătate, spre învăţământ, spre alte nevoi de infrastructură şi aşa mai departe, sunt dirijate, din păcate, spre înzestrare.
Radu Dobriţoiu: Era o perioadă când România era unul dintre principalii exportatori de armamente, chiar şi în Asia, chiar şi în ţările din Orientul Mijlociu. Şi vorbim despre Asia, care pare să fie din ce în ce mai fierbinte, avem acolo China. Dle general Alexandru Grumaz, aţi fost consul general al României în China. O mare putere militară, China creează noi tehnologii militare, dar şi copiază foarte mult.
Alexandru Grumaz: Bun, copiază, într-adevăr, China - vă aduc aminte că acum două săptămâni a lansat cel de-al doilea portavion, a lansat  la probe /.../ cel de-al doilea portavion. Nu are încă un nume, dar va fi dotat cu avioane de luptă G15 şi va avea pe el sistemul de rachete HQ10, care este similar cu S300. Deci China şi-a modernizat forţele armate, a trecut la organizarea pe corpuri de armată, are în jur de 80 şi ceva de corpuri de armată. Toţi comandanţii corpurilor de armată au fost primiţi de preşedintele Xi. China, într-adevăr, se modernizează. Investeşte enorm de mult în armată, a devenit a doua putere militară ca fonduri investite în echipamentele militare, le modernizează. Şi vă mai spun un lucru...
Radu Dobriţoiu: Ţinând cont de cifrele publicate, date publicităţii.
Alexandru Grumaz: Bun, ei au banii puşi în mai multe, de exemplu, au la Ministerul Cercetării, au bani puşi pentru armată şi nu sunt luaţi în calcul la buget şi aşa mai departe. La învăţământ, la fel. Deci, sunt foarte multe... Dar ce vroiam să vă spun: China a început să pună /pe/ insula Hainan, într-o ultimă imagine satelitară, au început să pună lansatoare multiple de rachete, îndreptate spre zonele disputate din Marea Chinei de Sud şi ceea ce dovedeşte că se pregăteşte pentru o apărare efectivă a ceea ce a construit acolo, noile piste de aviaţie, pe atolii fără nici o importanţă, la un moment dat. Dar să nu uităm că rezervele în peşte, gaze naturale şi petrol sunt enorme în zona Mării Chinei de Sud.
Radu Dobriţoiu: Dle general Decebal Ilina, cunoaşteţi foarte mult cum se dezvoltă industria de apărare, inclusiv în Pakistan aţi fost, dacă nu mă înşel, în India şi în China. Ne spuneţi câteva cuvinte despre cum s-a dezvoltat acolo şi cum nu se mai dezvoltă la noi?
Decebal Ilina: Vroiam să spun un lucru pe care dumneavoastră l-aţi menţionat, că eram unul dintre exportatorii principali. Sigur că a căzut lumea în care exportam, era lumea a treia neutră şi nealiniată, cum se numea pe vremea respectivă, şi bineînţeles, ţările socialiste, în care o parte din tehnologia care se făcea la noi se ducea acolo; ajunsesem într-un an, parcă am fost pe locul 5 în ceea ce priveşte exportul de armament pe plan mondial. Sigur că - şi vorbea Sandu despre China - China a fost una dintre ţările care ne-a ajutat, după 1968, atunci s-a luat decizia să se dezvolte puternic industria de apărare, ajungându-se până, la un moment dat, făceam 92% din tehnologia care îi trebuia Armatei Române, de la aviaţie până la comunicaţii şi de la marină până la, eu ştiu, transportoare blindate, pe care le făceam pentru Tratatul de la Varşovia, am făcut 12.000 şi ceva de transportoare la Moreni. Deci China... Şi atunci, pentru că ruşii - eram într-o oarecare duşmănie, atunci, după atitudinea noastră cu invazia din Cehoslovacia, în 1968 - Ceauşescu a luat decizia şi l-a trimis pe ministrul Avram, ministrul construcţiilor de maşini la vremea respectivă, cu o mare delegaţie de militari şi de specialişti din industrie, în China, ca să luăm o parte din tehnologie, să luăm şi capital, să luăm...
Radu Dobriţoiu: China, care, la rândul ei, avea anumite probleme la frontiera cu URSS atunci.
Decebal Ilina: Bineînţeles. Şi ne-au ajutat atât cu tehnologie, cât şi cu capital şi cu anumite echipamente. Dar un lucru vreau să spun - şi lucrul ăsta e valabil şi astăzi - la un moment dat, la plecarea din China a delegaţiei, primul ministru chinez îi spune, la vremea respectivă, îi spune ministrului Avram: "Să îi spuneţi preşedintelui Ceauşescu că noi vă ajutăm cât putem, dar să nu uitaţi un proverb chinezesc: focul de acasă nu se stinge niciodată cu apă de departe". Şi cred că ar trebui să luăm aminte la filosofia asta şi la înţelepciunea asta.
Radu Dobriţoiu: Chiar şi prezent în actualul climat geopolitic.
Decebal Ilina: Da. Sigur că industria - e un paradox, de exemplu, India e ţara paradoxurilor. Ţara unde e cea mai mare sărăcie şi cea mai mare opulenţă...
Radu Dobriţoiu: E una dintre cele mai mari puteri militare.
Decebal Ilina: Una dintre cele mai mari puteri militare. Deci vezi pe stradă oameni care nu îţi vine să crezi că sunt făpturi umane şi în acelaşi timp, în industria de aviaţie..
Decebal Ilina: Una dintre cele mai mari puteri militare, industria... Vezi pe stradă oameni despre care nu-ţi vine să crezi că sunt făpturi umane şi în acelaşi timp în industria de aviaţie, în industria IT... Sunt unii dintre principalii IT-işti chiar, care s-au dus... au migrat în Statele Unite, în Japonia ş.a.m.d. Au o industrie foarte bine pusă la punct. La fel, Pakistanul,care a investit foarte mult în industria de apărare.
Radu Dobriţoiu: Competiţia dintre cele două ţări a condus şi la această dezvoltare.
Decebal Ilina: India... Eram sigur că /.../ separarea musulmanilor de ceilalţi indigeni...
Radu Dobriţoiu: Imperiul Britanic a lăsat acolo de lucru.
Decebal Ilina: Noi am încercat să colaborăm şi cu unii, şi cu alţii. Din păcate, foarte multe lucruri n-am reuşit să facem. Am făcut unele mici exporturi, colaborările au eşuat, pentru că sunt foarte mari interese occidentale acolo şi vreau să vă spun că în general un contract de armament are în primul rând o dimensiune politică, abia după aia una economică.
Alexandru Grumaz: Aşa este!
Decebal Ilina: În primul rând, vine o ţară mare şi spune: eu te ajut să fii membru permanent în /Consiliul/ ONU. Şi atunci e clar că ăla câştigă competiţia. Deci n-am putut să intrăm în ţările astea, cum n-am putut să intrăm nici în ţările arabe, unde sunt foarte mulţi bani şi în care sunt foarte multe interese occidentale. E greu de pătruns astăzi, mai ales cu capabilităţile pe care le mai are industria românească.
Radu Dobriţoiu: Sunt pieţe deja ocupate, putem spune.
Decebal Ilina: Sunt pieţe deja ocupate. Astăzi nu e greu în lume să produci, e mult mai greu să găseşti piaţă de desfacere pentru ce produci.
Radu Dobriţoiu: /Este o definiţie în marketing/.../.
Alexandru Grumaz: Un lucru pe care voiam să-l... Eu ştiu că dl general Ilina are un of cu offsetul şi am să vă dau exemplu ce au făcut polonezii. Polonezii au cumpărat F16 Falcon Block 52 Plus de la americani la preţul de 3,5 miliarde de dolari. Pentru acest contract, Statele Unite au oferit Varşoviei un credit cu dobândă redusă, având termen de garanţie cinci ani plus cel mai mare contract de offset întâlnit până în acest moment în tranzacţiile internaţionale de armament, în valoare de 6,5 miliarde de dolari. Este o lecţie pe care cred că trebuie s-o învăţăm şi noi.
Radu Dobriţoiu: Pentru industria noastră de apărare, pentru offseturile pe care le putem încheia şi pentru dezvoltarea industriei româneşti.
/Alexandru Grumaz/: Am să vă dau un exemplu: am comandat patru corvete la Damen şi a fost oprit contractul cu Damen, dar de ce în contractul ăla, întreb şi eu aşa, ca inginer, de ce în contractul ăla nu s-a prevăzut ca offset dotarea celor două fregate cu armament? Că putea să se prevadă în contract, adică să fie două contracte care să meargă cu aceeaşi sumă de bani.
Radu Dobriţoiu: Se pare că acolo s-au făcut nişte paşi...
/Alexandru Grumaz/: Bun, s-a încălcat legea, e clar!
Radu Dobriţoiu: S-a încălcat legea. Trebuia să treacă prin parlament /.../
/Alexandru Grumaz/: Peste 100 de milioane, trebuia să treacă prin parlament, aia e clară, nu discutăm asta, dar de ce nu au legat cele două?! Trebuiau legate cele două!
Radu Dobriţoiu: Bun, de ce n-au făcut-o acum? Se poate pune această întrebare. Dar, pentru că vorbim de aceste tehnologii, sunt foarte importante şi de multe ori s-a vorbit despre arma săracului, domnule general Grumaz, aceste rachete anti-tanc şi rachete anti-aeriene.
Alexandru Grumaz: Da. Noi avem rachete din 1960, dl general ştie. Avem Volhov, avem SA-urile astea... nişte rachete care s-au folosit în...
Radu Dobriţoiu: Mai avem câteva la muzeu aici, lângă Radio.
Alexandru Grumaz: Păi, cam din alea sunt...
Decebal Ilina: Cu resursa epuizată... Eu cred că totuşi Statul Major General împreună cu Statul Major al Aviaţiei a făcut o strategie clară pentru un program de apărare nu numai anti-aeriană, că astea erau rachete anti-aeriene, erau împotriva aviaţiei. Deci trebuie făcut un program care să apere spaţiul aerian. Citeam recent cum Israelul...
Radu Dobriţoiu: Are trei lanţuri de apărare. Are Praştia lui David...
Decebal Ilina: Are Praştia lui David, care e pentru rachete cu rază medie de acţiune, are /.../ rază scurtă, dar are şi una cu rază lungă de acţiune. Asta înseamnă apărarea spaţiului, că dacă ai numai o rachetă anti-aeriană care trage împotriva avioanelor, nimeni nu mai vine. Te bombardează cu rachete de pe submarine, de pe nave...
Radu Dobriţoiu: De croazieră, ca să le spunem...
Decebal Ilina: Da, şi atunci spaţiul aerian rămâne neapărăt. Eu cred că s-a făcut o astfel de strategie privind achiziţionarea echipamentelor necesare pentru a apăra spaţiul aerian şi, din acest punct de vedere, cred că trebuie să fie o prioritate. Pentru că, aşa cum spunea şi Sandu, aceste rachete sunt de mult cu resursa tehnică epuizată. Sunt rachete vechi, sovietice, care nu mai corespund în niciun fel şi astfel spaţiul nostru nici nu poate fi vorba că poate fi apărat.
Alexandru Grumaz: Da, deşi, din punct de vedere al radarelor, am făcut un salt important.
Radu Dobriţoiu: Cu radarele /.../?
Alexandru Grumaz: Da, stăm foarte bine. Avem /TPS/-urile, avem radarele de descoperire la joasă înălţime...
Radu Dobriţoiu: Adică le vedem...
Alexandru Grumaz: Le vedem... Asta-i problema, le vedem, dar nu le putem da jos!
Alexandru Grumaz: Da, deşi din punct de vedere al radarelor am făcut un salt important...
Radu Dobriţoiu: Cu radare tridimensionale?
Alexandru Grumaz: ... da, stăm foarte bine. Avem FPS-urile, avem radarele de descoperire la joasă înălţime.
Radu Dobriţoiu: Adică le vedem.
Alexandru Grumaz: Deci le vedem. Păi, asta e problema, dar nu le putem da jos. Le vedem...
Radu Dobriţoiu: Ştii că vine spre tine.
Alexandru Grumaz: ... dar tot e bine, deci tot e un pas înainte. Ştim ce vine spre noi...
Radu Dobriţoiu: Dar timp să fugim nu avem, domnule general, să mutăm...
Alexandru Grumaz: Nu, nu avem.
Radu Dobriţoiu: ... dar există concepte noi chiar şi în cadrul alianţei, domnilor generali? Şi mă refer aici la interoperabilitate, chiar şi atunci când vorbim de aceste radare tridimensionale de apărare antiaeriană cu diferite modele de rachete. Iată, suntem trei state din NATO riverane Mării Negre. Ar trebui să existe probabil un sistem integrat de apărare şi cu Turcia şi Bulgaria şi cu România.
Alexandru Grumaz: Nu, există un acord cu Polonia pentru un sistem integrat de apărare antiaeriană, de unde şi chestiunea cu rachetele Patriot. Polonezii deja au cumpărat rachete Patriot şi noi avem acest protocol cu ei de apărare, un sistem integrat de apărare, ceea ce mi se pare un lucru foarte bun.
Radu Dobriţoiu: Dar câte oferte ar fi, câte disponibilităţi sau unde am putea apela pentru un sistem modern de apărare antiaeriană, cum este Patriotul? Că avem la ruşi S-300, S-400, pe care le cunoaştem foarte bine dezvoltate. Mai avem în Israel, dacă nu mă înşel.
Alexandru Grumaz: Da.
Radu Dobriţoiu: Mai este un sistem făcut...
Alexandru Grumaz: De europeni, un sistem de europeni, da.
Radu Dobriţoiu: ... de europeni, dar care probabil nu este atât de utilizat şi de pus în funcţiune ca Patriotul sau ca S-300, S-400. Vă rog!
Alexandru Grumaz: Da, acum, cu permisiunea domnului general şi o /.../ Vreau să vă spun un lucru, domnule! Deci haideţi să ne uităm puţin aşa ce au făcut polonezii, că de asta zic, lecţia poloneză e extrem de importantă. Polonezii au împărţit programele de înzestrare în programe de înzestrare pentru Europa, deci /pe/ care le-au făcut cu parteneri europeni şi pentru America şi le-au făcut cu parteneri din America. Mai mult, ei au zis aşa: dacă fac o dezvoltare la mine, cumpăr o rachetă din America, să zicem, şi o aduc în Polonia, o întreprindere din Polonia se va ocupa de mentenanţa ei, şi acea întreprindere va fi preluată de întreprinderea din SUA ca o parte componentă a grupului. Păi, aşa da, adică investiţiile vin de la grupul mamă, fac echipamentul în ţară, asigur locuri...
Radu Dobriţoiu: O chestie firească şi.
Alexandru Grumaz: ... muncă. Păi, domnule, dacă nu ne uităm în jurul nostru, să vedem ce fac alţii. Nu trebuie să-i copiezi, dar trebuie să te uiţi cum aplică ei anumite programe din astea de înzestrare extrem de importante, pentru că sunt bani. Domnul general Ilina spunea: sunt foarte mulţi bani.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Ilina, suntem poate este o expresie, dar folosesc expresia cu ghilimelele de rigoare, "suntem cam pe sponci" cu înzestrarea adevărată a armatei. De ce ar avea nevoie Armata României în acest moment, pentru că aţi fost în interior, aţi răspuns şi de industria de apărare, pentru a putea contracara, ştiu eu, un inamic de la răsărit, spre exemplu?
Decebal Ilina: Da, sigur că acum eu am o opinie /pe/ care am încercat să mi-o spun de fiecare dată, nu sunt de acord cu, hai să caut un cuvânt mai, să nu zic isterie, cu frenezia asta mediatică, care încearcă să sperie poporul şi chiar a reuşit, cu iminenţa unui atac din est, mai ştiu eu de unde, pe mulţi făcându-i să se gândească că sunt între puţinii care au mai rămas pe aici să plece. Deci eu nu sunt de acord cu lucrurile acestea. Ţara asta dispune de instituţii create şi plătite, care se ocupă de evitarea suprinderii în orice situaţie a României - da? - care trebuie să...
Radu Dobriţoiu: Care trebuie înzestrate.
Decebal Ilina: ... bun, care sunt înzestrate. Astea chiar sunt înzestrate. Deci să-i lăsăm pe ei să se ocupe de chestiunea asta. Sunt prea mulţi oameni care nu au nimic de făcut şi care consumă timpul ălora care ar avea ceva de făcut. Da? - deci din punctul acesta de vedere, eu cred că avem oameni care ar trebui să ne avertizeze, atunci când România e în pericol şi o nu o văd pe România în pericol. Sigur că România, Armata Română are nevoie de foarte multe lucruri. Vorbeam noi de un sistem de apărare a spaţiului aerian. Sigur că putem vorbi în continuare dacă cele 12 F-16 pe care le-am luat n-ar trebui înzestrate nu numai cu câte o unitate de foc, cu rachete, cu bombe ş.a.m.d., cu mai mult decât atât. Pentru ca să ai piloţii instruiţi, ar trebui măcar să facă o sută, o sută şi de ore de zbor pe fiecare an şi să tragă măcar americanii, Sandru Grumaz ştie, trăgeau de două ori piloţii americani, câte două rachete în poligoane de tragere reale, ca să se obişnuiască. Una e antrenamentul la simulator, alta când tragi.
Alexandru Grumaz: Şi alta e să tragi real, sigur că da.
Decebal Ilina: Deci care, plus de aceasta, dacă disctuăm despre trupele terestre, toate misiunile României, pe care le-a desfăşurat în afara spaţiului naţional, au fost grefate pe trupele terestre. Nu a fost nimic pe aviaţie sau pe marină./ovidiu/ Or, categoriile astea n-au prea fost înzestrate. Vorbim de vreo 20 de ani despre aşa-zisul soldat al viitorului, deci un soldat care să aibă o cameră la cască...
Alexandru Grumaz: Şi folosim transportoare de acum 40 de ani...
Decebal Ilina: Da... o armă de asalt şi multe alte lucruri, deci a rămas tot la nivel de discuţie. Transportoarele, sigur, sunt vechi de 30 de ani sau poate unele chiar mai mult decât atât...
Radu Dobriţoiu: Alea noi sunt vechi de 30 de ani, domnule general...
Decebal Ilina: Deci, am avea nevoie de transportoare 4x4 şi 8x8, deci asta va trebui ca una dintre priorităţi...
Radu Dobriţoiu: Au fost câţiva Zimbri la un moment dat produşi şi care au intrat în înzestrare...
Decebal Ilina: Da, dar puţine.
Radu Dobriţoiu: Puţine...
Decebal Ilina: Vorbim, de asemenea, despre nevoia de a înzestra România cu elicoptere şi sigur că acum probabil se va dezvolta o nouă familie de elicoptere la IAR Ghimbav. De asemenea, vorbim despre marină, trăim şi ne văităm toată ziua... că flota rusă din Marea Neagră, care are într-adevăr, eu ştiu, vreo 33 de nave, dintre care un distrugător, un crucişător, şase fregate...
Radu Dobriţoiu: Nişte submarine...
Decebal Ilina: ... toate dotate cu rachete ş.a.m.d., şapte submarine, multe alte lucruri.
Radu Dobriţoiu: Noi nu mai avem nici apărare de coastă, domnule general.
Decebal Ilina: Deci, din acest punct de vedere, va trebui să ne gândim şi la marină, dar nu într-o competiţie cu cineva, cu ruşii, cum ne place nouă să credem pentru că e greu să ţii competiţia cu ruşii dacă numărăm, ei au, de exemplu, avioanele de sprijin, pe declaraţiile lor, că n-am eu alte surse, 150 de avioane de luptă, 95 de elicoptere, aici, în portavionul ăsta Crimeea. Păi, nu poate România să ţină pasul cu... Dar România trebuie să se gândească să-şi înzestreze armata nu neapărat să îndeplinească misiunile din afară la care participă în cadrul Alianţei Nord-Atlantică, ci pentru apărarea teritoriului. Vorbim despre garda aceasta naţională. Păi, trebuie să începem să pregătim oamenii, trebuie să facem nuclee. Eu gândesc că probabil la fiecare judeţ ar trebui să se realizeze un batalion. Batalionul ăsta va trebui să aibă un nucleu cu activi şi înzestrare. Dacă România va dezvolta un nou transportor 4x4, 8x8 ş.a.m.d., cele vechi probabil ar trebui transferate acolo, care vor fi bune, la nevoie, să apere teritoriul naţional...
Radu Dobriţoiu: Asta ar însemna o nouă concepţie de apărare, domnule general.
Decebal Ilina: Păi, eu cred că cineva trebuie să se gândească la această concepţie de apărare, pentru că dacă ne văităm toată ziua că nu ştiu ce se întâmplă... Deci, eu cred că armata /gândeşte/, şi eu am foarte multă încredere în conducerea actuală a Ministerului Apărării, în şeful Statului Major, în ministrul apărării că vor chivernisi cu foarte multă grijă, cu foarte multă atenţie banii, cu foarte multă transparenţă, că vorbim de bani publici, banii pe care îi foloseşte Ministerul Apărării sunt bani publici, pe banii publici trebuie să se dea socoteală tuturor, nouă să ne dea socoteală cum îi foloseşte. Iar în ceea ce priveşte offset-uri, există două tipuri de offset în care eu particip cu industria de apărare şi cu industria naţională cu ce pot eu la realizarea produsului pe care îl cumpăr, ăla e offset-ul direct, şi offset-ul indirect, că eu nu pot să particip, că tehnologia asta sofisticată, tehnologia spaţială, electronică, eletro, optică ş.a.m.d. care nu-i permite României să participe, atunci eu dau alte echipamente făcute în România, deci tot în construcţia de maşini... Cum îmi spunea mie o dată ministrul adjunct care era responsabil cu offset-ul, "eu mă ocup de repatrierea muncii", dacă un produs nu-l poate face România, eu vreau să repatriez tot ce cheltuiesc eu ca să cumpăr de afară exportând produse făcute în România.
Radu Dobriţoiu: Avem exemplul Ungariei, care a cumpărat avioane de la Saab şi din patria Saab-ului s-a deschis o fabrică întreagă de /Indesit/ în Ungaria, adică există ceva de genul acesta. Domnul general Grumaz...
Alexandru Grumaz: Da. Vă spuneam de lecţiile pe care trebuie să le luăm de la partenerii din jur, de alianţă, că ăştia sunt parteneri de alianţă, ai noştri.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Grumaz, putem vorbi în prezent de anumiţi stăpâni ai tehnologiilor militare?
Alexandru Grumaz: Da, în primul rând discutăm de americani. Sunt, cel puţin din ce am văzut eu, la nivelul anilor 1996, când am fost în Statele Unite, la Universitatea Naţională de Apărare, diferenţa între America şi Europa era de zece ani, tehnologică.
Radu Dobriţoiu: Atunci. Acum, bănuiesc că s-a mărit această diferenţă...
Alexandru Grumaz: În unele sectoare s-a apropiat, în unele s-a mărit. Dar din punct de vedere militar, o ţară care are 11 portavioane... Acum China a a ajuns pe locul doi, că are două portavioane, nici Anglia, nici Franţa n-au decât un singur portavion, ruşii au un singur portavion...
Radu Dobriţoiu: Şi pe care îl trag foarte tare cu nişte alte vapoare...
Alexandru Grumaz: Este tehnologia anilor '80...
Decebal Ilina: Trebuie să luăm în calcul şi fondurile de care dispun, că dacă la nivel NATO în bugetele de apărare vorbim în anul 2016, deci anul trecut, de 926 de miliarde de dolari, dintre aceştia 66, deci peste 70%, 72-73%, e bugetul de apărare al Statelor Unite, 3,61% din PIB. Deci, cu 660, 70 şi ceva la sută din bugetul NATO, sigur că tehnologia americană e departe de tehnologia europeană, pentru că vorbim în acelaşi timp, de exemplu, de Spania, care a dat 0,9% anul trecut din PIB pe industria de apărare. Vorbim de Germania, care a dat 1,19% din PIB pentru industria de apărare. Or, lucrurile acestea se văd undeva, deci în nivelul la care s-a ajuns...
Alexandru Grumaz: Şi cu toate acestea, domnul general, vedeţi, America are două tipuri de tancuri, Europa are 18 tipuri de tancuri. Păi, ca să faci logistică într-o operaţie comună la 18 tipuri de tancuri, păi stai numai să faci logistică, nici nu mai ai timp să faci altceva.
Radu Dobriţoiu: Poate de aceea şi F-16 era o soluţie mai economică decât alt aparat, pentru că sunt foarte multe uzine care fabrică F-16 şi piese...
Alexandru Grumaz: Păi fac turcii, turcii fac reparaţii la F-16, fac israelienii, fac reparaţii...
Decebal Ilina: Acum trebuie să vedem... Deci, în primul rând, eu cred că armata trebuie să definească foarte clar cerinţele operaţionale...
Alexandru Grumaz: Da, aşa este.
Decebal Ilina: Cei care se ocupă de înzestrare să stabilească clart cine oferă cel mai bun produs şi cine oferă cele mai bune condiţii comerciale, pentru că e foarte important, nu luăm orice produs şi la orice preţ...
Alexandru Grumaz: Cred că trebuie umblat şi la legea offset-ului...
Decebal Ilina: Iar ce spuneaţi dvs, domnule Dobriţoiu, eu nu sunt atât de optimist, din 2% ăsta eu nu văd 45% pentru cheltuieli de capital.
Radu Dobriţoiu: Aşa a estimat domnul ministru Leşe într-un interviu la "Euroatlantica".
Decebal Ilina: Deci, eu vă spun cum a fost în 2016, anul trecut a fost 20% cheltuieli de capital, 65% cheltuieli de personal, 12% cheltuieli de operare, mentenanţă...
Alexandru Grumaz: Care sunt foarte importante.
Decebal Ilina: ... şi 2% infrastructură. Deci, dacă vor fi 25%, va fi bine.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat în acestă seară despre noile tehnologii militare. Invitaţii ediţiei au fost generalii Decebal Ilina şi Alexandru Grumaz. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta "Euroatlantica".


Etichete General Decebal Ilinageneral Alexandru Grumazînzestrarea Armatei Românieiindustria de apăraretehnologii militareRadu DobriţoiuNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live