Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Noi state în Parteneriatul Estic pentru energie

Republica Moldova, Georgia şi Armenia s-au alăturat Parteneriatului Europei de Est pentru eficienţă energetică şi mediu.

Euranet Plus.

Articol de Victor Gheorghe, 23 Octombrie 2013, 12:49

Statele care s-au alăturat Parteneriatului Estic se confruntă cu condiţii dificile în domeniul energiei, potrivit Comisiei Europene.

Cele mai multe dintre acestea sunt puternic dependente de importul de gaze la preţuri foarte ridicate.

Decizia Republicii Moldova, Georgiei şi Armeniei le va ajuta în atragerea de sprijin financiar pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor nocive, informează un comunicat al Comisiei Europene dat publicităţii marţi la Bruxelles.

Audio: Republica Moldova, Georgia şi Armenia s-au alăturat Parteneriatului Europei de Est pentru eficienţă energetică şi mediu.

Într-o conferinţă a donatorilor, desfăşurată la sediul Băncii Europene pentru Investiţii din Luxemburg, s-au colectat 60 de milioane de euro în scopul extinderii activităţii Fondului.

Acţiunea a fost salutată de comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate Štefan Füle, care a afirmat că fondurile sunt destinate municipalităţilor ucrainene pentru ca aceastea să asigure sisteme de încălzire sustenabile şi ieftine populaţiei şi să amelioreze calitatea apei.

Comisarul Füle a mai anunţat că în calitate de principal donator al fondului, Comisia Europeană este gata să furnizeze până la 30 de milioane de euro pentru cele trei ţări care se alătură parteneriatului, pentru a cofinanţa proiectele de mediu şi privind eficienţa energetică din municipalităţi.

La rândul său, preşedintele Băncii Europene pentru Investiţii, Werner Hoyer, a declarat că instituţia este gata să asiste ţările din Parteneriatul Estic, asigurând investiţiile necesare şi expertiza sa tehnică alături de alte instituţii financiare active în regiune.

Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă Energetică și Mediu a fost înfiinţat la iniţiativa guvernului de la Stockholm în timpul președinţiei sale a Uniunii Europene în 2009 .

Aceasta oferă un potenţial enorm pentru investiţii în reducerea emisiilor de CO 2, un mediu mai durabil, competitivitate economică sporită, precum și securitate energetică îmbunătăţită.

La acest Fond contribuie state membre ala Uniunii Europene, printre care şi România, dar şi alte ţări precum Statele Unite ale Americii, Norvegia şi Islanda.

Banii strânşi sunt apoi utilizaţi pentru a stimula finanţarea naţională şi obţinerea de credite de la instituţii financiare internaţionale.