Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICA - Omul cu chitara (R) Luni, 19 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

19 Octombrie 2018
Vizualizari: 1312
Comentează add

Noile dezvoltări demonstrează o continuă expunere a arsenalului Rusiei, atât în zona Peninsulei Crimeea, cât şi în spaţiul Mării Negre.

Noi dezvoltări în securitatea spaţiului Mării Negre

radu-dobritoiu

Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Securitatea în arealul Mării Negre revine în atenţia emisiunii "Euroatlantica", subiect important şi pe agenda NATO. Noile dezvoltări demonstrează o continuă expunere a arsenalului Rusiei, atât în zona Peninsulei Crimeea, cât şi în spaţiul Mării Negre. România, alături de Polonia, reprezintă piloni ai flancului de est al NATO, declară ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, pe care o să îl ascultaţi pe parcursul emisiunii. Invitatul acestei ediţii în studioul Radio România Actualităţi este generalul de brigadă în rezervă, profesor univeristar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emsiiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Noi dezvoltări în securitatea spaţiului Mării Negre".
*
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Stan Petrescu, bun venit la Radio România Actualităti, la emisiunea "Euroatlantica"!
Stan Petrescu: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu, vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, potrivit documentelor pe care le-am studiat în ultima perioadă, Rusia are aproximativ cinci baze aeriene amplasate pe Peninsula Crimeea. Vom discuta pe parcursul emisiunii şi despre rachetele Iskander-M din acea regiune. Până atunci însă, cum să interpretăm repoziţionarea în adâncime, putem spune, a Federaţiei Ruse în Peninsula Crimeea cu aceste baze care apropie, practic, foarte mult forele aeriene ale Rusiei de România?
Stan Petrescu: Adică portaviaonul de uscat pe mare al Rusiei, iată, este în coasta Mării Negre.

Radu Dobriţoiu: Este cel de-al doilea portavion. Este Admiral Kuzneţov, cel pe care cu greu l-au deplasat în apropierea Siriei şi iată au şi un portavion natural pe care l-au amplasat strategic aproape de România.
Stan Petrescu: Şi vreo trei-patru avioane au ratat aterizarea. Probabil că de aceea l-au şi retras. Nu stau bine cu sistemul de prindere şi de frânare. Păi sigur că da, ruşii nu stau cu mâna în sân, văzând că se concenterază la frontiera sa de vest forţe ale NATO, din Baltica şi până aici, în flancul sud-estic european, iar pentru sistem de apărare ştim foarte bine că flancurile sunt acelea care sunt căutate de adversari. Prin distrugerea flancului poţi să intri în dispozitivul lui şi de aici lupta este pierdută. Aşadar, Rusia a operat foarte bine pe acest Intermarium  de două mii şi ceva de kilometri pătraţi. Sigur, şi-a făcut un cap de pod la Kaliningrad, pe care l-a modernizat, pe care l-a întărit pe toate cele trei forme ale lui - naval, terestru, dar şi aerian. Este portul cel mai important de la Baltica, portul care nu îngheaţă nicodată. Aşadar, operatiunile maritimese deschid în voie şi sigur, aici, în flancul sud-est european, care este o zonă foarte puternică, deci, printr-o mişcare de şah mat dată Ucrainei, a repus mâna pe Simferopol, capitala Crimeii, şi de aici toată infrastructura, toate oraşele sale, inclusiv fosta bază celebră de submarine, aceea care se crede că se vizita contra a 50 de dolari, de la Balaklava şi unde nu putea fi lovită nici cu arma nucleară, dar au avut Novosibirsk-ul, acolo unde este o bază aeriană, o bază navală, dar şi o bază de submarine din clasa Kilo. Aşadar, şi-au dezvoltat şi o reţea de baze aeriene foarte puternice, modernizându-le cu avioane Suhoi, dar nu numai cu acestea, cu sisteme de apărare antiariene, cu sisteme de apărare cibernetică. Pot controa toate sistemele de înaltă frecvenţă care se folosesc de către radarele de mare precizie, pe o elipsă, dacă vreţi, cu suprafaţă de 3000 de km. pătraţi. Aşadar, am puteam cu permisiunea dumneavoastră, să amintim căteva baze aeriene şi navale, să zicem, Novofedorivka, Evpatoria, Dzhankoy, /.../ , Kacha, baza aeriană Belbek, baza aerană şi asta cum spuneam de la ...

Radu Dobriţoiu: Numai în Crimeea.
Stan Petrescu: Numai in Crimeea. Imaginaţi-vă ce forţă, ce concentrare de forţe! După unele date din presa liberă, se presupune că ar fi cam 18 baze în toată peninsula. Ei construiesc şi o infrastructură de comunicaţii. Iată, Putin se şi laudă, a terminat primul pod rutier pe strâmtoarea Kerci şi iată şoseaua Bucureşti-Chişinău-Odesa-Simferopol-Novosibirsk ...
Radu Dobriţoiu: E în construcţie.
Stan Petrescu: Poate în câţiva ani de zile să poţi face vizite aici, în cea mai frumoasă bază a ruşilor.
Radu Dobriţoiu: Dar nu este o explicaţie, domnule general, pentru faptul că noi nu avem autostrăzi în Moldova totuşi.
Stan Petrescu: Probabil că o să primim banii europeni în guvernatul acessta, dar mai departe infrastructură militară foarte, foarte puternică, modernizată, asfel încât flancul sud-estic al NATO este, dacă vreţi, într-o stare de subsecvenţă pus, cu toate că sunt trei ţări NATO, aici, nu? Cea care controlează Bosforul-Dardanele, Turcia, dar care joacă, să spunem aşa, la două capete, încă nu şi-a precizat, să spunem aşa, opţiunile sale strategice sigure, precise, joacă, cum am spus, şi cu marea putere rusească, cumpără armament, şi mai rămânem noi, Bulgaria, cu două submarine, trei şi ceva baze navale, şi sigur, noi, cu bazele pe care le-am pus la dispoziţia NATO, cea de la Kogălniceanu şi cu cele trei poligoane, Capu Midia, Babadag şi Smârdanul, dar şi aeroportul pus la dispoziţie pentru poliţia aeriană, le executăm, iată, cu avioane ale NATO până la anul, când şi cele 12 F-16 ale noastre vor deveni operaţionale, ca să preia o parte din aceste misiuni.

Radu Dobriţoiu: Suntem, aşadar, domnule general, nevoiţi, suntem constrânşi să ne dezvoltăm forţele de apărare la Marea Neagră. Ştim de corvete, o să avem o serie de exclusivităţi, mâine chiar, în emisiunea "Agenda globală" pentru Radio România Actualităţi, pentru că astăzi m-am întâlnit cu ministrul Mihai Fifor. Discutam cu domnia sa în interviul pe care l-am realizat despre exerciţiul care începe pe 25 octombrie, iată, chiar de Ziua Armatei.
Stan Petrescu: Armatei Române. Să le spunem la mulţi ani de pe acum!
Radu Dobriţoiu: Le spunem la mulţi ani. Noi o să le spunem şi le pregătim o ediţie specială "Euroatlantica" e 25 octombrie. Joi începe, aşadar, în Norvegia un exerciţiu, se spune că este cel mai mare de la încheierea războiului rece, la care vor participa 40.000 de militari NATO, dar şi din statele nemembre NATO din partea de nord a Europei şi făceam o comparaţie între enclava Kaliningrad şi peninsula Crimeea. Iată, în ambele zone, capete de pod extrem de importante...
Stan Petrescu: Puternice.
Radu Dobriţoiu: ... puternice ale Rusiei. Înţeleg că anul viitor Saber Guardian, exerciţiul care se va desfăşura în România, cum a declarat ministrul Mihai Fifor, va fi unul la fel, de anvergură apropiată de exerciţiul care începe pe 25 octombrie. Este o dezvoltare extrem de rapidă din punct de vedere cronologic, istoric, din 2014... enclava Kaliningrad a rămas acolo de mult, dar din 2014...
Stan Petrescu: E în teritoriul UE, ca să spunem aşa.

Radu Dobriţoiu: Da. Dar din 2014, iată, în patru ani de zile cât a făcut Rusia să formeze iarăşi o adevărată bază înaintată în coastele flancului de est al NATO.
Stan Petrescu: Acum, dacă luăm Sevastopolul, unde se află şi Comandamentul flotei de la Marea Neagră, cel mai puternic şi modernizat 70%, Simferopolul, Novosibirsk, unde este bază de submarine operaţională la ora actuală. Ei şi-au adus şi şi-au modernizat bazele aeriene, nu numai sub aspectul controlului securităţii zborului, au radare de mare perfomanţă care văd dincolo de Dardanele, şi către Marea Neagră ne pot scana, sisteme de interzicere aeriană, adică este foarte greu să loveşti...
Radu Dobriţoiu: S-400, acces deny, deny acces...
Stan Petrescu: S-400, sigur că da... Şi-au adus sisteme de radar Voronej şi au creat un sistem... apropo, modelul Aegis, tot acest lanţ de ...
Radu Dobriţoiu: Deveselu /.../
Stan Petrescu: Deveselu, da... care poate fi comandat de orişiunde în raport de factorul de risc şi ei, după acest model, şi-au făcut o asemenea centură. Aşa şi-au construit şi în Lataki, aşa şi-au construit şi la Kaliningrad, aşa au construit şi în peninsulă, astfel că este foarte greu să loveşti din aer şi pe corvete dotate cu rachete. Dar, sigur că da, ese va duce un război naval destul de greu, pentru că este o mare aglomerare de forţe maritime şi submarine într-un areal de 400.000 de kilometri pătraţi.

Radu Dobriţoiu: România reprezintă un pol de securitate la Marea Neagră, este de părere ministrul apărării naţionale, conferenţiar universitar doctor Mihai Fifor. În ce priveşte flancul de est al NATO, România, alături de Polonia, reprezintă bastioane importante pentru alianţă. Ţara noastră îşi dezvoltă permanent relevanţa, respectându-şi toate angajamentele luate în cadrul NATO. Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor - declaraţie în exclusivitate pentru "Euroatlantica".

Mihai Fifor: După 2014, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, lucrurile s-au schimbat total, nu doar în Marea Neagră, ci, aş spune eu, în echilibrul de forţe globale. Am văzut în 2014 o Federaţie Rusă care cam totdeauna, aş spune, e pregătită să încalce tratate internaţionale şi să forţeze lucrurile până la limita acestor tratate uneori. România, din 2014, practic, putem spune după acest moment că ne învecinăm cu Federaţia Rusă la Marea Neagră. Evident că în calitatea noastră de ţară membră a NATO şi, zic eu, de pilon împreună cu Polonia pe flancul estic, eu consider că împreună cu Polonia formăm cei doi piloni de rezistenţă ai flancului estic, a trebuit să dezvoltăm politici în cadrul Alianţei care să întărească capacitatea de descurajare şi de apărare a României în această regiune. Cred eu că la Marea Neagră în momentul de faţă suntem cel mai important furnizor de securitate, suntem un pol de stabilitate şi lucrurile acestea trebuie să conteze şi, zic, contează. În summitul NATO din vara acestui an, noi am avut două obiective foarte, foarte serioase ca ţară şi pot spune, fără nici un fel de rezervă, că ni le-am îndeplinit pe amândouă. Cel dintâi s-a referit la ideea de a găzdui pe teritoriul României un comandament de corp de armată de trei stele. Am luptat mult, câteva luni s-a lucrat împreună cu Ministerul Afacerilor Externe pentru acest proiect şi pot spune cu mare bucurie că am reuşit să obţinem acest lucru şi că România va găzdui acest comandament NATO de nivel de corp de armată. Nu e puţin lucru. Comandamentul acesta, împreună cu celelalte structuri pe care deja le avem, şi mă refer aici la divizia multinaţională şi la brigada multinaţională de la Craiova, precum şi faptul că la Deveselu avem baza, scutul de la Deveselu, cum este cunoscut, că la Kogălniceanu, de asemenea, avem o bază pe care o extindem împreună cu partenerul american şi căreia o să-i dăm o amploare şi mai mare, că la Câmpia Turzii, de asemenea, lărgim baza, toate acestea arată că România atinge un nivel de maturitate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, care arată nu doar determinare, dar arată că politicile Guvernului României şi ale Parlamentului sunt axate pe a consolida această postură pe care România o are, repet, de principal furnizor de securitate într-o regiune foarte complicată.

Radu Dobriţoiu: Cel de-al doilea obiectiv asumat şi propus de România în cadrul summitului NATO din iulie, de la Bruxelles, la care s-a referit ministrul Mihai Fifor, a fost importanţa arealului Mării Negre pentru Alianţă. Domnule general Stan Petrescu, putem vorbi şi despre interesele Occidentului pentru a proteja resursele româneşti din Marea Neagră?
Stan Petrescu: Fără îndoială că toate resursele sunt păzite cu structuri militare, dar şi cu fraze diplomatice, dacă acolo în zonă sunt oameni care ştiu să vorbească şi ştiu să negocieze, mai ales. Sigur că Marea Neagră, prin aceste zăcăminte în platoul continental al Mării Negre, sunt foarte importante şi de ordinul a zecilor de miliarde de metri cubi, a devnit atractivă, să ştiţi, atât pentru cei din est, cât şi pentru cei din vest. Aşadar, din mai multe puncte de vedere, ministrul a spus-o foarte bine şi îl felicit pentru observaţiile domniei sale, că stăpâneşte subiectul Mării Negre şi este şi preocupat, are o echipă bună, în frunte cu generalul Ciucă, un admirabil şef al Statului Major General. Aşadar, sigur că devine un furnizor de securitate, dar şi Marea Neagră devine foarte atractivă şi trebuie ca Occidentul să ia măsuri de asigurare a flancului sud-estic, deoarece cu o asemenea forţă navală, forţă aeriană şi forţă submarină, gândiţi-vă că au peste 47 de bastimente militare şi circa şapte, dacă nu mă înşel, opt submarine din clasa Kilo, care pot să facă legea; dacă turcii nu se bagă, într-o anume situaţie, pot să facă legea în Marea Neagră. Aşadar, este şi din punct de vedere al securităţii economice un interes pentru Occident să apere şi sunt convins că se vor concentra în mod rapid, pe lângă cei 11,6 miliarde de euro pe care noi îi vom cheltui cu dezvoltarea pe acest flanc sudic, să-l operaţionalizăm, să avem rachete Patriot, să avem rachete de coastă...

Radu Dobriţoiu: HIMARS.
Stan Petrescu: ... exact, fregate dotate cu rachete aer-aer, dar şi... Adică să avem o reţea şi o capacitate antiaeriană foarte bine pusă la punct, să avem şi noi zone de interzis, în aşa fel încât rachetele S-400, care fac - mai mult de două minute nu fac până la noi, că sunt 380-400 km - să nu poată fi atins, mai ales că pe panta coborâtoare viteza este mult mai mare şi greu de lovit. Deci ideea este să loveşti la lansare sau pe traiectorie. Aşadar, concentrarea de forţe este necesară mai ales pe spaţiul acesta şi controlul cibernetic, pentru că se face un război cibernetic foarte puternic în această zonă.

Radu Dobriţoiu: Un al treilea război mondial este exclus de Rusia, mai precis de ministrul de externe, Serghei Lavrov, deşi Federaţia Rusă este cea care a invadat Ucraina în 2014, amplasând în zonele preluate sub control un arsenal important. Moscova este deranjată de întărirea bazelor NATO de pe flancul de est al Alianţei. De la Moscova transmite pentru "Euroatlantica" Alexandr Beleavschi.

Reporter: Întrebat în cadrul unui interviu acordat mediilor franceze publicat integral astăzi dacă în actualul context politico-militar din Europa ne aflăm în pragul celui de-al III-lea război mondial, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat opinia că toţi vor avea suficientă raţiune pentru a nu se ajunge până acolo. El a afirmat că Rusia este foarte îngrijorată de absenţa oricărui dialog cu NATO pe linie militară, absolut necesar, a spus el, dar imposibil de realizat deoarece Congresul american a interzis conlucrarea dintre Pentagon şi Ministerul rus al Apărării. Totodată, ministrul rus de externe a criticat ceea ce a numit acumularea de armament american la graniţele Rusiei şi modernizarea infrastructurii de transport în Europa de Est în aşa fel încât ea să permită armamentului greu american şi al altor ţări NATO să ajungă mai rapid la graniţele ruse. Serghei Lavrov a caracterizat drept provocări exerciţiile militare ale NATO din Ucraina, Georgia şi din Marea Neagră, avertizând în mod special împotriva intenţiilor Ucrainei de a organiza exerciţii navale comune cu NATO în Marea Azov, o mare închisă între Rusia şi Ucraina. O parte din litoralul acestei mări este controlat de separatiştii din Donbas. Lavrov a subliniat că navele aliate nu vor putea intra în Marea Azov, deoarece acordul în vigoare dintre Moscova şi Kiev permite accesul navelor militare neriverane în această mare numai cu acordul ambelor părţi semnatare. Astăzi, vorbind la forumul Clubului internaţional Valdai, la Soci, preşedintele Vladimir Putin a avertizat Kievul împotriva încercărilor de a escalada situaţia din Donbas şi din zonă în contextul alegerilor prezidenţiale din Ucraina de anul viitor. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat în interviul amintit că evoluţiile din Estul Europei şi de la Marea Neagră au loc pe fondul noii doctrine nucleare a Statelor Unite, care prevede înzestrarea cu arme nucleare de foarte mică putere, ceea ce în opinia Moscovei coboară abrupt pragul de utilizare a armamentului nuclear. Aceasta, a subliniat Serghei Lavrov, subminează şi toate tratatele ruso-americane în domeniu conform cărora arma nucleară este mijloc de descurajare, şi nu de purtat războaie. Preşedintele Putin a declarat astăzi, la forumul Valdai, că doctrina militară rusă nu prevede folosirea preventivă a armei nucleare, ci doar ca ripostă la un atac nuclear.
Radu Dobriţoiu: Aflată la doar 400 de kilometri de coastele, de graniţele...
Stan Petrescu: ...De portavionul /.../
Radu Dobriţoiu: ...României, peninsula Crimeea a plasat Marea Neagră între priorităţile agendei NATO, domnule general Stan Petrescu. Să vorbim şi despre rachetele Iskander M, amplasate pe aceeaşi peninsulă.
Stan Petrescu: Aceste rachete au fost aduse în ultima perioadă, dar mai avem o ştire foarte importantă, cum că acestea au fost modernizate în ultima vreme, au crescut parametrii lor de lovire, forţa şi chiar viteza...
Radu Dobriţoiu: 450 de kilometri este raza de acţiune.
Stan Petrescu: 450 de kilometri, dar zboară cu 7 kilomtri pe secundă, adică este un timp, dacă vreţi, foarte, foarte scurt la încărcătura pe care o au şi sunt extrem de distructive şi mobile: dau drumul la o rachetă, se mişcă în altă parte, de unde dau drumul la o altă rachetă. Aşadar, noi trebuie să avem sisteme de contracarare flexibile, foarte puternice, printr-una sau două trepte, şi trebuie să avem, dacă vreţi, sisteme de avertizare de înaltă frecvenţă, foarte precise, şi de avertizare în tot flancul sud-estic european, adică tot litoralul Bulgariei, al României, dacă vreţi, şi al Turciei, pentru că, în momentul în care apare conflictul sau o situaţie de criză, mişcările se fac rapid, ele devin imprevizibile. Practic, în momentul... Ceea ce a uitat să spună corespondentul, acelaşi Putin a spus, apropo de folosirea armei nucleare, că dacă America sau oricare adversar va folosi o lovitură nucleară tactică ei vor reacţiona cu tot arsenalul; nu ţin cont că e tactică, că e operativă.
Radu Dobriţoiu: Aceste rachete Iskander M pot transporta...
Stan Petrescu: ...şi lovituri nucleare.
Radu Dobriţoiu: ... inclusiv lovituri nucleare.
Stan Petrescu: Sigur că da, lovituri nucleare. Aşadar, ei şi-au întărit acest flanc foarte, foarte puternic şi, în contrapartidă, noi trebuie să facem investiţii foarte mari, in special în identificarea acestor vectori, în capacitatea de lovire de pe apă, deci fregatele trebuie să dispune de rachete foarte...

Radu Dobriţoiu: Corvetele.
Stan Petrescu: Corvetele, mă scuzaţi...
Radu Dobriţoiu: O să vorbim şi despre fregate, dar mai precis mâine, la "Agenda globală".
Stan Petrescu: ...dar şi un sistem antiaerian foarte perfecţionat, indiferent de cât ne-ar costa. Altfel, litoralul nostru se pretează foarte uşor la debarcări.

Radu Dobriţoiu: Noi baze ale Statelor Unite urmează să fie amplasate pe malurile Greciei, ceea ce va apropia forţele aeriene americane de strâmtorile de acces în Marea Neagră. Asta, în timp ce flota NATO la Marea Neagră rămâne la nivel de intenţie. Mai multe informaţii avem în corespondenţa transmisă pentru "Euroatlantica" din SUA de Doina Saiciuc.
Reporter: În vreme ce exerciţiile militare americano-bulgare au loc până la sfârşitul lunii octombrie la baza de antrenament Novo Selo ca parte a consolidării securităţii regiunii Mării Negre, în proximitatea acesteia Grecia a invitat SUA să îşi stabilească noi baze militare în ţară, oferind oraşele de pe coasta sa nord-estică, ceea ce ar plasa forţele americane chiar la poarta Mării Negre şi în apropierea Balcanilor. Ministrul grec al apărării, Panos Kammenos, a arătat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul apărării, Jim Mattis, că Atena doreşte ca SUA să-şi stabilească o prezenţă mai mare, mai permanentă în Grecia. Grecia face presiuni pentru o prezenţă militară americană mai masivă, într-un moment în care vecina rivală, Turcia, a devenit mai impredictibilă, iar Rusia a devenit mai activă în vecinătatea Greciei la Marea Neagră. Oficialii greci au avansat şi luna trecută, în septembrie, oferta de a găzdui baze militare americane şefului Marilor State Majore Reunite, generalului Joseph Dunford, în cursul unei vizite întreprinse la Atena. Grecia nu a spus ce tip de prezenţă militară a cerut SUA, iar Washingtonul nu a semnalat încă vreo intenţie de a răspunde invitaţiei. Cererea privind o mai mare cooperare militară a fost însă salutată de secretarul apărării, Mattis, ca şi de şeful Marilor State Majore Reunite, generalul Dunford. Grecia s-a alăturat astfel Poloniei, care face presiuni pentru stabilirea unei baze militare permanente şi a trupelor de luptă americane din cauza ameninţării ridicate de Rusia. Dar în vreme ce Pentagonul s-a concentrat mai mult asupra flancului estic în locuri ca regiunea baltică şi Polonia, regiunea mai largă a Mării Negre este considerată de analiştii în securitate ca potenţială arie fierbinte în ceea ce priveşte intenţiile Rusiei. SUA urmăresc cu atenţie acţiunile Rusiei în sud-estul Europei, unde NATO a luat în considerare stabilirea unei flote la Marea Neagră. Până acum însă aceasta a rămas mai curând la nivelul intenţiei, şi aceasta chiar în vreme ce aliaţii observă şi avertizează în legătură cu poziţia mai ofensivă a Rusiei în Marea Neagră şi Marea Mediterană, unde liderii navali americani spun că patrulările ruseşti au loc la niveluri încă nevăzute de la războiul rece încoace.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, Grecia pare să îşi construiască noi poziţii pe fondul ambivalenţei Turciei, iată, în această regiune importantă pentru NATO, şi primeşte noi capacităţi, dacă vor fi înfiinţate aceste baze, poate chiar permanente ale Statelor Unite pe malurile Greciei, noi capacităţi aproape de Bosfor, şi Dardanele.
Stan Petrescu: Pentru că, convenţia de la Montreux din iulie 1936 pune nişte condiţii, nu le spun draconice, dar destul de exigente privind trecerea navelor militare prin cele două strâmtori, Dardanele şi Bosfor: timpul de staţionare să nu depăşească 21 de zile, submarinele au dreptul să treacă doar la vedere cu acordul Turciei şi numai submarinele ţărilor riverane, pentru mentenanţă sua pentru alte obiective, celelalte nu ştiu dacă au voie să treacă, se pot face manevre. Deci, acest tratat de la Montreux, cu toate că el a fost îmbunătăţit în bună parte, operează asupra unei mişcări libere asupra construirii unei flote aliate pe o perioadă mai lungă. Ele după ce şi-au îndeplinit misiunea trebuie să plece. Aşadar, bazele din Grecia, din arhipelag permit unui portavion sau două portavioane să-şi concentreze forţe maritime ale NATO acolo cu capaicităţi de lovire mai simple şi să vină în sprijinul unor eventuale stări de slăbiciune din partea unei flote a României, a Bulgariei, dacă Turcia joacă acest dublu. Este una dintre motivele foarte importante.

Radu Dobriţoiu: Iată că Rusia, cea care încalcă tratate, se foloseşte de un tratat - e vorba de tratatul de la Montreux - pentru a deţine supremaţia în acest moment în arealul Mării Negre.
Stan Petrescu: Păi, sigur că da, forţele ruseşti aerospaţiale, dar şi cele maritime, şi cele care încadrează submarinele, au adus forţe terestre, soldaţi, 33.000 de soldaţi în zonă. Aşadar, ei vor să stăpânească Marea Neagră.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre noi dezvoltări în securitatea spaţiului Mării Negre. Invitatul ediţiei a fost generalul de brigadă, profesor universitar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul "Euroatlantica" şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat la Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea Euroatlanticageneral Stan PetrescuRadu DobritoiuMihai FiforNicu PopescuDoina SaiciucAlexandru BeleavskiSecuritate Marea NeagraNATO Marea Neagra

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live