Negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol au eşuat

Lipsa rezolvării conflictului nistrean ar putea fi piedica cea mai importantă pentru parcursul european promovat de actuala conducere a Republicii Moldova.

Pe fondul blocajelor interne şi externe promovate de forţele care militează pentru ascoierea Moldovei la uniunea euroatlantică, acutizarea crizei din Ucraina dar şi prezenţa militară rusă în Transnistria reprezintă factorul care îngrijorează populaţia din Republica Moldova, dar şi statele vecine.

În acest context, pare explicabil de ce a treia rundă de negocieri purate luni între reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului au eşuat.

Întârzierea compromisurilor permite părţii nistrene să îşi motiveze blocarea negocierilor în format 5+2 care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul săptămânii trecute la Viena.

În cadrul discuţiilor dintre negociatorii şefi din partea Chişinăului şi Tiraspolului, Eugen Carpov şi Nina Ştanski, care au avut loc luni, cei doi au abordat în special problema interzicerii de către autorităţile separatiste a acesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole situate dincolo de linia de demarcaţie.

Acest diferend se repetă cu regularitate de câţiva ani şi nici astăzi nu şi-a găsit măcar o formulă de compromis.

A fost discutată şi problema negocierilor în formatul 5+2

Rezolvarea conflictului transnistrean figurează printre priorităţile pe care şi le-a asumat actuala preşedinţie a OSCE.

Nici asupra acestui subiect părţile nu au reuşit să cadă de comun acord, aceasta fiind a treia întâlnire consecutivă eşuată.

"Da, următoarea rundă va avea loc, dar nu am decis încă data la care se va desfăşura" , a spus, la ieşirea de la discuţii, reprezentanta Tiraspolului, Nina Ştanski.

"Obstacole formale nu mai există pentru ca să avem această rundă. Noi suntem gata să ne întâlnim cât mai devreme. Se caută o perioadă convenabilă acum şi pentru partenerii noştri, şi pentru reprezentanţii UE şi pentru cei din SUA, pentru ca să ne vedem probabil pe parcursul lunii mai", a declarat, referindu-se la acelaşi subiect, vicepremierul Eugen Carpov.

Radio Chişinău a solicitat deputatului Eugen Tomac, care a făcut parte din delegaţja parlamentară română aflată luni în capitala Republicii Moldiva un punct de vedere asupra negocierilor în formatul 5+2.

"Acest format a fost unul nefericit, care nu a produs nici un efect pozitiv. Şi acest lucru se datorează faptului că la Chişinău nu a existat un consens şi o voinţă politică de fel pentru a soluţiona această problemă.

"Faptul că societatea este atât de divizată între oameni hotărâţi şi indecişi în a-şi apăra propriul interes, evitând o asumare fermă pentru soluţionarea acestui conflict, i-a adus în situaţia în care cei de dincolo de Nistru, sigur, susţinuţi de Federaţia Rusă pe faţă, şi-au permis mult mai mult decât este cazul.

"Lucrurile sunt simple: regiunea transnistreană vrea să producă un proces alert de demilitarizare, de democratizare, iar Federaţia Rusă trebuia să respecte Constituţia Republicii Moldova", a spus Eugen Tomac.

Luni, la Chişinău s-au aflat într-o vizită comună preşedinţii Camerelor Deputaţilor din România şi Cehia, Valeriu Zgonea şi Jan Hamacek, pentru a susţine parcursul european al Republicii Moldova.

Tot luni au avut loc lucrările comisiei parlamentare comune pentru integrare europeană moldo-române la care s-a convenit printre altele adaptarea legislaţiei din cele două state pentru crearea unui spaţiu comunicaţional comun care să răspundă cerinţelor bilaterale dar şi celore europene, în domeniile audiovizual, poştal şi al telefoniei.