Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ÎNTRE PRIETENI Miercuri, 12 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

24 Februarie 2017
Vizualizari: 1567
Comentează add

Noile evoluţii geopolitice şi geostrategice în zona de interferenţă reprezentată de Marea Neagră: NATO şi Rusia faţă în faţă.

NATO şi Rusia faţă-n faţă în zona Mării Negre NATO şi Rusia faţă-n faţă în zona Mării Negre - Conține video

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Cele mai importante blocuri militare îşi consolidează prezenţa în zona de interferenţe, reprezentată de Marea Neagră. NATO trimite tehnică, nave şi efective pentru consolidearea Flancului de Est şi Rusia aduce noi trupe şi echipamente în Crimeea şi pe graniţa de vest a Federaţiei. Consiliul de Miniştri ai Apărării din ţările membre NATO a decis să crească prezenţa aeriană şi navală în Marea Neagră; decizia include intensificarea exerciţiilor şi o mai bună coordonare navală a statelor membre NATO în bazinul Mării Negre, o tatonare ce ne aduce aminte de perioada războiului rece, cu un război informaţional în care ambele tabere folosesc cele mai moderne resurse. Un mediu de securitate din ce în ce mai provocator în zona Mării Negre. "Euroatlantica" este prezentă în acest complex mecanims de prezentare a informaţiilor, cu echilibru, echidistanţă şi imparţialitate. Discutăm acest subiect cu invitatul ediţiei, generalul de brigadă, în retrategere, Stan Petrescu, profesor universitar doctor; consolidăm informaţiile cu ajutorul corespondenţelor primite de la colegii mei din Amsterdam, Washington şi Moscova. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta "Euroatlantica" - tema ediţiei: NATO şi Rusia, faţă-n faţă în oglinda Mării Negre. Bună seara, domnule general Stan Petrescu, bun venit la "Euroatlantica", singura emisiune de radio cu acest profil, din România.

ASCULTAŢI AICI EDIŢIA EUROATLANTICA DIN 23 FEBRUARIE 2017

Stan Petrescu: Bună seara şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, războiul informaţional, la care asistăm de câţiva ani, este dublat în ultima perioadă şi de acţiuni provocatoare ale Federaţiei Ruse, aeronave de luptă care ajung foarte aproape de nave ale NATO, violarea spaţiilor aeriene ale Statelor din Aliananţă, consolidarea unor capete de pod importante, cum sunt Crimeea, Donbasul, dar şi Latakia şi Tartus în Siria, precum şi eforturile de a obţine o bază avansată şi în Libia, un război al nervilor cu foarte multe provocări la adresa NATO.

Stan Petrescu: Mai întâi, trebuie să vorbim despre faptul că aici, în flancul sud-est european, este cel mai imporant flanc al dispozitivului NATO şi de aici, până în cel nordic, vreo două mii şi ceva de kilometri, deci pe frontiera de vest a Rusiei, sigur că începe să se contureze un uriaş dipozitiv pentru apărarea, să spunem aşa, a frontierelor de est ale NATO. Ei bine, capete de pod, pe lângă menţionate de domniile voastre, ar trebui să le amintim pe cele mai importante, şi anume, cel de la Kaliningrad, fostul Königsberg, acolo unde s-au încoronat regii Rusiei, acolo unde s-a născut Immanuel Kant, acolo unde acest oraş a devenit cenuşiu, dar plin de arme, acolo s-au dus rachete Iskander...
Radu Dobriţoiu: O enclavă extrem de importantă.

Stan Petrescu: Extrem de importantă şi este - unde? - în inima Uniunii Europene. Al doilea cap de pod pe care trebuie să-l amintim este aici, lângă noi, şi anume, vorbim de Transnistria, unde sunt concentrate forţe terestre, posibil să fie aduse oricând rachete Iskander, pe roţi.Şi să nu uităm şi al treilea dispozitiv - care este Serbia, un aliat de nădejde, unde s-au concentrat diverse forţe de intelligence, foarte puternice, şi nu numai forţe de intelligence, s-a distribuit armamente moderne, avioane MIG-29, dar şi alte materiale, aşa că Rusia şi-a concentrat un dispozitiv pe frontiera sa de vest, pe aceste capete de pod şi, după ce, în aprilie 2014 a trecut în mod brigandistic, ca să zic aşa, printr-un act de brigandaj, Ucraina, dar şi teritorii încă nedecise, folosind un nou model de război, şi anume, cel hibrid, iată că a pus într-o stare de dificultate enormă sistemul internaţional de relaţii, nu mai există siguranţă, nu mai există pace. Prin urmare, dacă vrem, NATO a simiţit că există un real pericol pentru membrii săi dizlocaţi în această zonă şi, atunci, sigur că a trecut la măsuri de realizare a unui dispozitiv la nivel strategic tocmai pe această frontieră din flancul de nord şi până aici, în sud-est, şi dovada este faptul că deja au crescut cheltuielile pentru înarmare în statele membre NATO şi mă refer aici la Polonia, mă refer, 9,4 miliarde, România a ajuns şi ea la 3,08 miliarde,  Bulgaria, sub noi, bineînţeles, iar Marea Neagră a redevenit, dacă vrem aşa, un fel de punct strategic şi poziţie geografică, amândouă extrem de puternice şi de interes geostrategic şi geopolitic. Sigur că după preluarea Crimeei şi mai ales toată insula Crimeei cu marele port Sevastopol, această peninsulă a devenit un uriaş port-avion şi, care, supraveghează, survolează în permanenţă tot aeralul Mării Negre - nu? - de vreo 416 mii de kilometri pătrăţi, cam atâta are Marea Neagră, fără Marea Azov,  care este a lor, şi sigur că aici sunt concentrate importante forţe navale, circa vreo cinzeci şi ceva de unităţi, puternice, au cel mai mare distrugător, coverte, fregate, etc,. dar şi 5 submarine, iar de la Sevastopol până la Constanţa, dacă vorbim de propria noastră ţară, sunt vreo 400 de kilometri, care pentru un Suhoi 30, sau 34, este o chestiune de circa 15 minute. Aşa că lucrurile se acutizează şi prind forme, aparenţa unei stări de confruntare, iar războiul informaţional şi la informaţiilor - nu trebuie uitat acesta - şi, mai ales, cel propagandistic, a ajuns la forme acute, în aşa fel încât pune într-o stare de dificultate întreaga populaţie trăitoare în acest areal.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, este, putem spune, un deziderat ce are rădăcini istorice, acela de avansare, mai întâi, a Imperiului Ţarist - ne aducem aminte de testamentul lui Petru cel Mare, de Ecaterina cea Mare, de dorinţa lor de a ajunge la gurile Dunării şi de a le controla, de a le stăpâni, şi amintim şi intenţia, la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, de a controla inclusiv Bosforul şi Dardanelele. Este o rădăcină istorică în această avansare permanentă a Rusiei, fie că este vorba de Rusia ţaristă, fie că este vorba de Rusia sovietică sau de Federaţia Rusă?
Stan Petrescu: Sigur că şi Rusia sovietică şi Rusia actual democratică toate sunt moştenitoarele unei mari puteri, aici, la frontiera răsăriteană a Europei. Testamentul acela este clar, metaforic spunea un istoric că ei alergau să ajungă oriunde este un ţărm cu apă pentru a-şi spăla spada. Sigur că toate fruntariile de la Vladivostok şi până la Sankt Petersburg şi până în mările Nordului, şi aici la gurile Dunării, unde au avut interese foarte mari, acest mare actor, extraordinar de puternic, a fost, nu-i aşa, într-o plină şi într-o ofensivă permanentă şi ori de câte ori armatele ţariste, dar şi celelalte când nu aveau nimic de făcut sau intrau într-o anumită stare de criză, cu arma la umăr, mai dădeau o raită prin Europa sau prin lume, pentru a-şi reface, să spunem aşa, resursele în visterie. Cam asta a fost politica acestui mare actor de putere.

Radu Dobriţoiu: Rusia este specializată în astfel de acţiuni, să spunem, de hărţuire, susţinute de o foarte bună şcoală de diplomaţie, care dispune de strategii greu de anticipat, de contracarat.
Stan Petrescu: Sigur că de la Ohrana ţaristă, care avea şi o componentă de război psihologic şi război propagandistic...

Radu Dobriţoiu: Războiul hibrid, tot de trupele lui... ale ţarului au fost...
Stan Petrescu: Sigur că toate acţiunile militare sunt precedate de războaie informaţionale şi de războaie de propagandă, cu mijloacele vremurilor sau ale timpurilor. Iată, astăzi, dispunându-se de tehnică înaltă şi mai ales de o reţea satelitară, imaginea video şi prin sunet, care se transmite în mod real, ajunge la urechile ascultătorului şi a privitorului şi emoţiile pe care le generează un text sau un mesaj extrem de bine distribuit, nu-i aşa, întoarce, dacă vreţi, sau aduce într-o stare de confuzie, sau coboară moralul în aşa fel încât el nu mai poate acţiona. Sigur că acest război hibrid cu componenta sa informaţională şi ...

Radu Dobriţoiu: Şi informatică, în secolul XXI.

Stan Petrescu: Şi informatică... fără îndoială, majoritatea rusă din acele zone, din Donbas, dar şi din Crimeea, nu, sigur că s-au orientat pentru ... au reluat un clişeu istoric, pentru că Mama Rossia este aceea care ne dă de mâncare, ne dă libertate, ne dă securitate,etc, etc -  iar Putin a exploatat acest mesaj.
Radu Dobriţoiu: O prezenţă terestră şi maritimă a NATO, cu o brigadă multinaţională în România, la Craiova, o prezenţă transpusă în consolidarea flancului de est, decisă de miniştrii apărării din Alianţă, pentru a demonstra unitatea NATO şi pentru a transmite un semnal clar oricărui potenţial agresor. Din Amsterdam, transmite Claudia Marcu, pentru emisiunea "Euroatlantica".

Reporter: Claudia Marcu - Săptămâna trecută, miniştrii apărării statelor Alianţei Nord-Atlantice au hotărât că îşi vor consolida prezenţa în zona Mării Negre. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a referit la o prezenţă terestră şi maritimă, care să aibă la bază o brigadă multinaţională în România. Opt aliaţi au promis că vor trimite personal pentru brigadă, iar alţi cinci vor contribui cu forţe terestre şi aeriene. Motivul acestei prezenţe mărite este, desigur, o Rusie din ce în ce mai asertivă. În Marea Neagră, vor avea loc mai multe exerciţii militare - a precizat Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: Prezenţa noastră în Marea Neagră va creşte, dar va fi echilibrată, va fi defensivă, în niciun caz nu vrea să provoace vreun conflict şi nici să escaladeze tensiuni. Este doar încă un element în procesul de adaptare a apărării Alianţei într-un mediu de securitate din ce în ce mai provocator, inclusiv în zona Mării Negre.

Reporter: Jens Stoltenberg a subliniat faptul că această prezenţă în Est demonstrează unitatea Alianţei şi trimite un semnal clar oricărui potenţil agresor. În operaţiunile de la Marea Neagră, NATO va lucra şi cu Georgia, care va contribui, de exemplu, cu informaţii legate de securitatea în regiune. În relaţia cu Rusia, Stoltenberg a spus că NATO trebuie să aibă răbdare strategică, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada Războiului Rece.

*
Radu Dobriţoiu: Domnule general, a adus colega mea Claudia Marcu aminte de Georgia - este extrem de importantă atunci când ne referim la Marea Neagră. Rusia are acolo două capete de pod şi presează pe Georgia, Georgia care doreşte să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice. Ce şansă are Georgia să primească sprijin şi să devin din ce în ce mai apropiată de NATO?
Stan Petrescu: Sigur că Georgia îşi dopreşte foarte mult  acest lucru, dar este foarte greu să scape din ghearele acestui uriaş animal, care se numeşte forţa militară a Federaţiei Ruse. Sigur, încercarea din 2008 a fost un eşec, s-au grăbit autorităţile pentru a ieşi, fără să-şi dea seama că forţele ofensive ale Federaţiei Ruse sunt extrem de puternice, au deja acolo din vreme instalaţi agenţi şi colaboratori şi aşa atât de uşor a fost ca să dea peste cap această iniţiativă infantilă, i-aş spune eu, din punct de vedere militar şi copilărească, şi a pierdut. Şi sigur că se aştepta ajutor al SUA, dar SUA nu riscau o asemenea intervenţie, mai ales că nu avea niciun temei legal dacă era vorba de Articolul 5 al Alianţei şi nici măcar temei moral. Aşa că a fost un risc foarte mare. Există în politica Federaţiei Ruse această idee de a-şi menţine frontierele sau a menţine la frontiere mici incendii, cum ar fi Transnistria, cum ar fi Nagorno-Karabah...

Radu Dobriţoiu: Conflicte îngheţate: Abhazia, Osetia...

Stan Petrescu: ... conflicte îngheţate... Osetia, etc, etc. Sigur, a amintit de ele şi un analist american încă din 2004, când a lansat acea teorie cu elipsa Mării Negre şi mai ales ce măsuri trebuie să ia SUA, atunci Georgia a achiesat la valorile civilizaţiei euroatlantice, începutul... A fost ales Iuşcenko, dacă vă amintiţi, primăvara ucraineană, etc... Doar aceste lucruri nu s-au realizat. Ulterior, am intrat şi noi în Uniunea Europeană, lucrurile au luat o altă turnură, s-au produs schimbări masive în guverne în această zonă, dar Rusia a mers încet şi cu paşi mărunţi pentru a-şi împinge dispozitivul său militar, a pompat foarte mulţi bani în înarmare şi în redimensionarea forţei, a dezvoltat forţele ofensive, brigăzile de forţe speciale, mai ales unităţile de blindate, dar şi aviaţia strategică modernizată. Aţi văzut sau aţi citit şi dumneavoastră în presă, au făcut provocări până în Marea Nordului, au zburat foarte aproape de avioanele de bombardament ale Marii Britanii, au făcut ocoluri pe cerul ţărilor baltice, chiar şi în Marea Neagră...

Radu Dobriţoiu: Şi în zona arctică există...

Stan Petrescu: Şi în zona arctică. Sigur, în zona arctică este o chestiune despre care mai puţin s-a vorbit. Ei şi-au creat dispozitive acolo de lovire, chiar şi cu rachete strategice, pentru că din vârful acestei sfere poate să lovească şi celelalte părţi ale planetei mult mai uşor decât să dea roată. Şi atunci au forţe speciale acolo. Sigur, este şi masca aceasta că au descoperit rezerve de petrol şi gaze extraordinar de mari...
Radu Dobriţoiu: De care ei duceau lipsă, în ghilimele.

Stan Petrescu: De care duceau lipsă, da. De la Valadivostok şi până la Urali au destule resurse. Aşadar, pe teritoriul lor şi-au reorganizat bine forţele, au ajuns până la aproape 84 de miliarde, 5,2 din PIB-ul lor au investit în forţe şi acest dispozitiv şi l-a consolidat şi l-a consolidat extrem de inteligent, însoţit de o diplomaţie extraordinară...

Radu Dobriţoiu: Şcoala de diplomaţie rusească...

Stan Petrescu: Şcoala de diplomaţie rusă, nu-şi schimbă miniştrii de externe cum schimbăm noi florile în glastră, ci au continuitate, pentru că politica lor este continuă şi când este vorba de interesul de securitate al Federaţiei Ruse, nu există nici glume şi se pun oamenii cei mai capabili tocmai pentru a obţine succese şi diplomatice, dacă vreţi, şi militare.

Radu Dobriţoiu: Cum poate contracara Alianţa Nord-Atlantică în bazinul Mării Negre şi pe flancul de est, care ne interesează foarte mult, pentru că facem parte din el, România face parte din flancul de est, cum putem contracara noi ca ţară, dar şi Alianţa, în general, pentru a proteja această regiune de ceea ce face Rusia?

Stan Petrescu: Vedeţi dumneavoastră, în Marea Neagră zburdă, ca să spunem aşa, flota sovietică, flota rusească - mă scuzaţi, a Mării Negre, şi următoarea flotă cea mai puternică este a Turciei sau mai degrabă a Turciei este mai puternică decât a Rusiei, pentru că raportul de forţe este net în favoarea Turciei. Gândiţi-vă că....

Radu Dobriţoiu: Plus că Turcia are flota de la Mediterană, care e poate /.../

Stan Petrescu:... 13 submarine vizavi de 5 ale Rusiei şi posibilitatea de a face această manevră navală la nivel strategic, aducând oricând nave din Mediterana să întărească această flotă a lor din Marea Mediterană, plus că pe continent au o aviaţie foarte modernă, au un număr de elicoptere şi de aviaţie mult mai mare decât al ruşilor, dar şi ruşii pot să le aducă din continent. Şi o altă chestiune, o restricţie extrem de puternică pentru ţările Alianţei, care ar dori să vină la Marea Neagră - este vorba de Tratatul de la Montreux, semnat în 22 iunie 1936, despre care am putea să vorbim...
Radu Dobriţoiu: Imediat, pentru că trebuie să revenim la Moscova, cu informaţii de la corespondentul Radio România şi subliniez cu această ocazie că suntem singura instituţie de presă din România cu o reţea de corespondenţi atât de dezvoltată, cu jurnalişti specializaţi, corespondenţi care au adus, iată, plusvaloare produselor editoriale ale Radio România Actualităţi. Rusia consideră Marea Neagră o zonă de confruntare strategică cu NATO şi susţine, aşa cum aţi amintit, domnule general, respectarea Convenţiei de la Montreux. Moscova reacţionează pe două direcţii: intensificarea exerciţiilor militare şi consolidarea flotei ruseşti din Marea Neagră. De la Moscova transmite pentru "Euroatlantica" Alexandr Beleavschi.

*
Reporter: Comentând deciziile ministerialei NATO de săptămâna trecută privind creşterea prezenţei militare a Alianţei în zona Mării Negre, ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, le-a numit 'un nou pas în direcţia tensionării situaţiei în regiunile ce ating interesele vitale ale Rusiei'. Experţii ruşi explică interesul NATO pentru Marea Neagră prin factorul ucrainean, dar şi prin importanţa strategică pe care Alianţa i-o acordă, mai nou, din perspectiva confruntării strategice cu Rusia. În opinia lor însă, decizia anunţată la Bruxelles nu este o noutate şi nu conţine în partea sa publică elemente concrete. În acest sens, ca şi în legătură cu relaţiile Rusia - NATO în ansamblul lor, ei aşteaptă clarificări după formularea definitivă a poziţiei lui Donald Trump faţă de Rusia şi reuniunea NATO din primăvară, cu participarea preşedintelui american. Tot ei, însă, subliniază şi asigurările date de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, că Alianţa va respecta Convenţia de la Montreux. Analizele din publicaţiile ruseşti afirmă că obiectivul propus de NATO se poate atinge doar prin intensificarea rotaţiei navelor ce aparţin principalelor puteri navale ale NATO, SUA în primul rând, şi prin creşterea capacităţii forţelor navale ale statelor riverane: Turcia, România şi Bulgaria. Aceasta din urmă, însă, cere timp şi bani. Rotaţia, pe de altă parte, nu este ceva nou, ea fiind permanentă din momentul declanşării crizei ucrainene, dar, afirmă publicaţiile respective, s-a redus continuu din 2014 până în prezent. Ideea României privind înfiinţarea unei forţe navale permanente a NATO în Marea Neagră a fost denunţată de Moscova ca provocatoare. Experţii ruşi consideră însă că, în condiţiile respectării Convenţiei de la Montreux, la o asemenea forţă pot participa efectiv doar cele trei ţări riverane, din care Bulgaria a respins o dată ideea, iar Turcia este acum aliatul Rusiei în Siria.
Rusia consideră activităţile NATO în Marea Neagră o ameninţare la adresa securităţii sale şi reacţionează pe două direcţii. Prima constă în demonstraţii directe de forţă: exerciţii militare survoluri la mică altitudine a navelor NATO, bruierea lor electronică, activarea preventivă a rachetelor sol-mare. În iunie anul trecut, afirmă expertul naval Serghei Iscenko, forţele aerospaţiale ruseşti au exersat scenariul unui atac aerian masiv cu o rachetă de croazieră cu raza lungă de acţiune împotriva navelor NATO ce ar staţiona în rada interioară a Portului Constanţa. Portul românesc a devenit în ultimii 3 ani principala destinaţie a navelor Alianţei. Exerciţiul, la care au participat bombardiere strategice, a avut loc cu doar câteva zile înainte de sosirea, la Constanţa, a zece nave NATO în cadrul exerciţiilor Sea Shield 2016.

Cea de-a doua linie constă în modernizarea şi întărirea capacităţii flotei ruse a Mării Negre, nelimitată acum de convenţiile cu Ucraina, a forţelor terestre şi aeriene din zona de sud şi în special în Crimeea, devenită un adevărat bastion militar.

*
Radu Dobriţoiu: Domnule general, statele riverane Mării Negre şi Convenţia de la Montreux, să explicăm pentru ascultători de ce este greu să avem o flotă NATO în Marea Neagră.
Stan Petrescu: O forţă navală mai degrabă, că noi românii nu putem avea o flotă, nici bulgarii. Avem unitaţi navale, dar nu suficiente de a opune colosului naval rusesc. Sigur că cel care a semnat onvenţia de la Montreux a fost marele nostru diplomat, Nicolae Titulescu; a avut şi un cuvânt extraordinar de frumos, spunând... reprezentantul diplomatic al Turciei că Bosforul şi Dardanelele reprezintă inima Turciei, iar în replică, Titulescu a spus că sunt şi cei doi plămâni ai României, prin urmare, trebuie să fie un întreg între Turcia şi România, adică inimile cu plămânii. În sfârşit, asta făcea trimitere şi la Pactul Balcanic, unde erau Grecia şi Serbia, iar noi îi tutelam sau, dacă vreţi... Prin urmare, securitatea la Marea Neagră era extrem de bine asigurată, dar a impus şi nişte restricţii, adică, prin Bosfor şi Dardanele, nu pot să intre, astăzi, nave mai mari de...

Radu Dobriţoiu: Militare…

Stan Petrescu: ... militare, militare vorbim - de 15.000 de tone, nici atât submarine, iar suma navelor care ar intra, dacă sunt 7, 8 sau /.../, nu trebuie să depăşească 30.000 de tone. Şi...
Radu Dobriţoiu: Pot intra, dar numai pentru o perioadă de timp limitată.
Stan Petrescu: /.../ pentru o perioadă de 21 de zile. Prin urmare, de-aceea este şi rotaţia aceasta. Recenta aplicaţie pe care-a amintit-o colegul dumneavoastră a fost o aplicaţie extraordinară, iar Forţele Navale au fost pe meritat apreciate de către cei care au condus aplicaţia navală; mă refer la experţii americani. Prin urmare, această forţă pe care ministrul nostru a amintit-o şi faţă de care bulgarii au avut accente ironice, iată că ea se justifică. Această forţă va lua, în sfârşit, naştere, şi noi ne vom întări această forţă navală. Păcat că submarinul nostru stă la mal, pentru o investiţie foarte... Numai dacă el ar fi operaţional şi ar ieşi în mare, ar timora - să spunem aşa - sau ar creea probleme părţii ruse; pentru că nu se ştie...

Radu Dobriţoiu: Domnule general, dar o flotă permanentă a Alianţei, în Marea Neagră, cu excepţia vaselor de luptă turceşti, nu poate exista permanent. Eu cred că Turcia este un actor extrem de serios şi de puternic în alianţa NATO, eu nu cred că va merge în siajul Rusiei niciodată... Haideţi să facem recurs la istorie! Niciodată n-au putut să fie aliaţi. Sigur, de conjunctură, eu ştiu, în Siria, în Libia, poate, să pună stop migraţiei prin Turcia; şi existau riscuri la adresa securităţii Turciei, prin urmare, să spunem că a dat o mână de ajutor. Dar ţară NATO, Turcia, ţară NATO, România, ţară NATO, Bulgaria şi, sigur, dacă sunt întărite cu unităţi navale noi, adică remodernizarea lor, pentru că sunt învechite...

Radu Dobriţoiu: Avem nevoie de corvete.

Stan Petrescu: ... De corvete. Chiar şi de fregate, chiar şi de corvete şi, mai ales, purtătoare de rachete.
Radu Dobriţoiu: Washingtonul îşi ţine promisiunile privind întărirea alianţelor de pe flancul de Est al NATO. O brigadă de infantterie mecanizată a fost mutată în Europa. Într-un proiect militar pe bază de rotaţie a acestor efective americane, tancuri, blindate şi aproximativ 4.000 de militari au ajuns în ţările baltice, dar şi în România şi Bulgaria. Doina Saiciuc transmite pentru "Euroatlantica", din Statele Unite.
*
Reporter: În timp ce secretarul apărării, Jim Mattis, se întâlnea, săptămâna trecută, cu omologii din NATO, în Bruxelles, Pentagonul desfăşura, în România şi Bulgaria, trupe, vehicule blindate şi echipamente grele. Operaţiunea menită să sprijine aliaţii est-europeni ca parte a operaţiunii NATo, Atlantic Resolve, a fost planificată înainte ca preşedintele Trump să fi fost inaugurat, de către Administraţia Obama. Washingtonul a vorbit, în mod special, despre o creştere a prezenţei militare americane de-a lungul coastei Mării Negre. deocamdată, însă, preşedintele Trump nu pare să aibă o politică cu privire la Rusia, în afara intenţiei declarate, de a ameliora relaţiile cu Vladimir Putin. Jim Mattis va trebui să îl convingă pe preşedintele Trump, de importanţa prezenţei militare americane într-o regiune geostrategică cum este Marea Neagră, unde Rusia îşi consolidează prezenţa militară, o regiune care rămâne un factor major în calculele strategice ale Kremlinului, în ce priveşte campania condusă împotriva Occidentului. Şeful Pentagonului a asigurat că Statele Unite susţin NATO, dar i-a avertizat pe aliaţi că trebuie să-şi onoreze angajamentele financiare. Aliaţii Americii trebuie să ofere ceva concret preşedintelui Trump, pentru a preveni pierderea fondurilor European Deterrence Initiative, fondul pe care preşedintele Obama l-a cvadruplat pentru acest an, la 3,4 miliarde de dolari. analiştii americani spun că majoritatea europenilor nu îşi vor putea îndeplini angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, dar că ar putea finanţa o iniţiativă-cheie de apărare, care ar salva relaţiile cu administraţia Trump şi ar consolida securitatea în Europa, inclusiv la Marea Neagră; o iniţiativă multinaţională de descurajare. Dacă aliaţii Americii îi vor oferi lui Mattis şi lui Trump numai angajamente neonorate, vor provoca un răspuns american care ar putea afecta în mod istoric securitatea Europei. Dacă, însă, aliaţii europeni se alătură efortului financiar al Statelor Unite, ei vor asigura că America îşi continuă rolul de a menţine pacea şi de a descuraja Rusia de la agresiune.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule general, în ciuda faptului că discuţiile dintre Vladimir Putin şi Donald Trump au părut că oferă o îmbunătăţire a relaţiilor, acest lucru nu s-a petrecut şi resimţim această realitate şi în zona de interferenţă Marea Neagră.

Stan Petrescu: Sigur că ele s-au amânat nu sine die, dar mult mai târziu. Fireşte că Marea Neagră va fi consolidat... sau flancul sud-estic va fi consolidat, inclusiv pe Marea Neagră. Aceste nave, prin rotaţie, vor asigura un flanc foarte puternic aicea. Sigur că această stare de confruntare a prins deja forme.. şi, mai ales, şi prin declaraţii, sigur că ar trebui să existe cuvinte diplomatice care să pună capăt unei eventuale stări de confruntare. Noi credem că ne-am întărit; am primit ajutor, de-acuma, în mod real: tancuri, blindate Bradley, tancuri moderne /.../ Abrams. Dobrogea a devenit un real portavion - şi ruşii cunosc această treabă...

Radu Dobriţoiu: Şi şeful Statului Major General, generalul Ciucă, iată, de o săptămână în Statele Unite.
Stan Petrescu: ... Se află în Statele Unite ale Americii... Iată, acolo s-au semnat protocoale pentru modernizare, pentru instrucţie în comun şi, mai ales, pentru aplicaţii, ceea ce nu face altceva decât să întărească forţele noastre şi, mai ales, forţe în Alianţă, pentru că, după cum ştiţi, foarte important este ca aliaţii să fie comandaţi şi să fie duşi în situaţii foarte bune de succes militar.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Invitatul ediţiei a fost generalul de brigadă în retragere, profesor universitar doctor Stan Petrescu. Am discutat despre NATO şi Rusia, faţă în faţă, în oglinda Mării Negre.


Etichete Operatiunea Atlantic ResolveFlancul de Est al NATOforte Rusia Marea NeagraRadu DobritoiuNicu Popescugeneral Stan petrescuDoina Saiciucemisiunea EuroatlanticaAlexandru BeleavskiClaudia Marcugeneral Nicolae Ciuca

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live