Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Joi, 12 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

22 Noiembrie 2019
Vizualizari: 2039
Comentează add

NATO în viziunea Macron

radu-dobritoiu

Euroatlantica - Realizator - Radu Dobriţoiu - Bun găsit! În urmă cu două săptămâni, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, acorda un interviu săptămânalului britanic "The Economist", în care a exprimat un punct de vedere care i-a surprins pe aliaţii din NATO - declara preşedintele Franţei: "ceea ce suntem pe cale să trăim este moartea cerebrală a NATO." Invitat să comenteze declaraţia preşedintelui Macron, ministrul francez al apărării, Florence Parly, a sugerat că statele europene ar trebui să constituie împreună un pilon în cadrul NATO - transmite Agenţia France Presse. Ministrul a criticat, în special, insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să îşi constituie propriul pilon, în cadrul alianţei. Ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apărat relevanţa, importanţa şi forţa Alianţei transatlantice, cu câteva zile înainte de întâlnirea şefilor de stat şi de guvern din statele membre NATO, programată la Londra. "De cele mai multe ori, cădem de acord, luăm decizii şi mergem mai departe. De alte ori, vedem că există unele dezacorduri" - a spus Stoltenberg, evidenţiind nu numai acţiunile Turciei, în Siria, ci şi comerţul, schimbările climatice şi acordul nuclear iranian, ca domenii în care aliaţii NATO sunt în dezacord. "Însă forţa NATO este că, în pofida acestui lucru, am reuşit întotdeauna să ne unim în jurul sarcinii noastre esenţiale de a ne proteja şi apăra reciproc" - a adăugat secretarul general, citat de Euronews. Invitatul ediţiei este profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica"! Tema ediţiei: NATO în viziunea Macron. Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu! Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica".
Ştefan Popescu: Bună seara! Bun găsit tuturor!

EMISIUNEA ÎNREGISTRATĂ AICI

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, în ultimii ani şi îndeosebi pe mandatul preşedintelui Emmanuel Macron, Franţa este din ce în ce mai implicată în Alianţa Nord-Atlantică, după ce a revenit în structurile de comandă NATO, în 2009, în timpul preşedintelui Nicolas Sarkozy. Cu siguranţă că Franţa va juca un rol mult mai important pentru apărarea europeană, după retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Chiar înainte de a prelua mandatul, preşedintele Macron a susţinut consolidarea unei Europe a apărării. În ce cheie să interpretăm recentele declaraţii ale preşedintelui Emmanuel Macron, despre prezentul şi viitorul NATO?

Ştefan Popescu: În primul rând, Franţa are a doua armată ca tărie a NATO. Nu Turcia. Turcia, ca efective. Trebuie să spunem că Franţa este un membru permanent al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, are al treilea arsenal nuclear, 300 de ogive nucleare. Este singura ţară europeană, pentru că Marea Britanie nu este singura, autonomă din punct de vedere strategic, sateliţii francezi Helios militari sunt de înaltă observaţie. Deci, Franţa are proprietatea lor este singura proprietară. Deci este o ţară cu ambiţii industriale, legitime, efectiv, cu o cercetare şi o industrie de vârf - este al treilea exportator mondial, dar în acelaşi timp, cum spuneaţi foarte bine, este un aliat al Statelor Unite, absolut important, nu numai pe teatru european, ci prin capacitatea expediţionară pe care o are, la nivel global. Gândiţi-vă că în vară, vă voi da un exemplu, Grupul aeronaval Clémenceau, format din portavionul Charles de Gaulle, dintr-un submarin nuclear de atac, dintr-o navă de interceptări, o fregată şi o navă de alimentare, s-a aflat în largul coastelor chineze, lucru care a atras protestele Beijingului la Paris, tocmai pentru a arăta că Franţa se va asocia aliaţilor occidentali pentru a apăra libertatea de navigaţie prin strâmtoarea Taiwan. Apoi în Siria... Franţa are cinci baze militare ale forţelor speciale în nord-vestul Siriei. Acum, preşedintele Macron, pentru că a fost tăiat din context - am citit cu multă atenţie interviul din 'The Economist' - problema Turciei, pentru că este o problemă. În primul rând, nu poţi să cumperi armament antiaerian S 400 de fabricaţie rusă, nu poţi interveni în Siria, fără a consulta aliaţii în primul rând, pentru că, dacă eşti NATO, şi NATO nu înseamnă numai articolul 5, solidaritate automată, înseamnă şi consultare înainte de toate. Deci există acolo o mare problemă. Plus, vreau să vă spun că un sondaj al unei universităţi turce a fost făcut, pentru că mesajele acestea antioccidentale din Turcia au avut efecte. Statele Unite sunt desemnate principalul inamic pentru securitatea turcă.

Radu Dobriţoiu: Este chiar o campanie dusă de anumite medii turceşti împotriva Statelor Unite, inexplicabil, pentru că facem apel la istorie şi amintim Planul Marshall, care a salvat Turcia.
Ştefan Popescu: A salvat Turcia, a fost un mare beneficiar. Dar noi acum, sigur, vorbim ca cercetători. Ca români, prietenia cu Turcia este absolut esenţială. România nu-şi permite să critice Turcia. Franţa se află într-o altă poziţie, este la o mare distanţă geografică, de mult mai mare decât România...
Radu Dobriţoiu: Şi de Marea Neagră, dar şi de Turcia.
Ştefan Popescu: Şi de Turcia, deci are şi o distanţă şi, desigur, şi ponderea Franţei în Alianţa Nord-Atlantică este alta. Pe de altă parte sunt şi alte aspecte care i-au îngrijorat nu numai pe francezi, dar şi pe britanici - ştim foarte bine, acordul nuclear cu Iranul - au existat anumite asperităţi, inclusiv, am spune, maniera originală a preşedintelui Trump, la început, ne aducem aminte, de a critica organizaţia Tratatului Nord-Atlantic. Dar eu nu cred că Franţa îşi doreşte să iasă din această organizaţie. Radu Dobriţoiu: Cu siguranţă şi poate că această caracterizare de atac cerebral se referă la ieşirea dintr-un impas mai degrabă şi la tratarea acestui atac cerebral, mă gândesc la ce a declarat preşedintele Macron, pentru a găsi soluţii pentru a ieşi din criză cu Alianţa Nord-Atlantică, pentru că, în mare parte, tot ce a spus preşedintele Emmanuel Macron sau chiar tot, cu excepţia probabil a acestei calificări destul de prăpăstioase, a fost un adevăr, pentru ca punctat absolut tot, inclusiv a adus aminte de declaraţiile preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, care a amintit de mai multe ori că Statele Unite ar putea retrage din Alianţa Nord-Atlantică, ceea ce ar însemna că Europa nu trebuie să rămână nepregătită.
Ştefan Popescu: Absolut. Dar mai este încă o problemă. Cred că Statele Unite însele se gândesc la o alternativă la Turcia şi mă gândesc la vizita secretarului de stat Mike Pompeo de acum vreo trei săptămâni, la Atena, unde a semnat două acorduri foarte importante. Unul priveşte extinderea infrastructurilor Flotei a VI-a americane din Creta, cuplată cu crearea unei baze aeronavele în nord-estul Greciei, la Alexandroupolis, investiţii în infrastructurile gaziere, în primul rând terminal LNG de gaz lichefiat de import, construirea unor depozite de gaz şi conectarea lor la infrastructura sud-est europeană. Or, în momentul în care se semnează un asemenea acord te gândeşti că se caută o alternativă la Turcia.
Radu Dobriţoiu: O repoziţionare.
Ştefan Popescu: O repoziţionare, cel puţin. Pentru că, totuşi, l-am ascultat... În vara aceasta, George Friedman, celebrul George Friedman, politolog american, a fost la Constanţa, la un forum foarte interesant al securităţii Mării Negre, şi a spus că Statele Unite nu-şi fac nicio iluzie în privinţa Turciei, dar linia roşie pentru ei este Incirlik-ul. Atâta timp cât Incirlik-ul rămâne operaţional se resemnează.

Radu Dobriţoiu: Să spunem pentru radioascultători, la Incirlik este o importantă bază aeriană unde există informaţii că ar exista şi aproximativ 40 de ogive nucleare americane. Acolo americanii sunt prezenţi şi bineînţeles v-aţi referit la această bază militară americană strategică de pe teritoriul Turciei, dar este foarte important să aducem aminte că Statele Unite s-au îndreptat iată spre Grecia, există o rivalitate istorică totuşi...
Ştefan Popescu: Între noi, de la Ialta ne aducem...
Radu Dobriţoiu: Da şi între Turcia şi...
Ştefan Popescu: .. şi între Turcia şi Grecia.
Radu Dobriţoiu: La asta m-am gândit.
Ştefan Popescu: În acelaşi timp, sigur, probabil nu aveam nicio... are o poziţie extraordinară Grecia din punct de vedere strategic, este mult mai apropiată de Siria, mult mai apropiată de Israel, gândiţi-vă şi la concesiunile americane în largul Ciprului, pentru că secretarul american a punctat şi acele foraje ilegale.
Radu Dobriţoiu: Ale Turciei, să spunem.
Ştefan Popescu: Ale Turciei. Între altele, apropo de solidaritatea, dincolo de declaraţiile politice, Franţa a trimis două fregate în apele cipriote, deci există o anumită, dincolo de declaraţiile politice, există o solidaritate reală între...
Radu Dobriţoiu: Dincolo de declaraţiile politice la adresa Turciei, la asta ne-am referit acum.
Ştefan Popescu: Absolut. Dincolo de declaraţiile la adresa Turciei.

Radu Dobriţoiu: Ceea ce suntem pe cale să trăim este moartea cerebrală a NATO - este fraza din interviul acordat cu două săptămâni în urmă de preşedintele Eemmanuel Macron săptămânalului britanic "The Economist", declaraţie care a şocat capitalele europene. Mai multe informaţii despre afirmaţiile preşedintelui Franţei avem în corespondenţa transmisă din Paris de Daniela Coman pentru Euroatlantica.

Reporter: Asistăm la o agresiune a unui partener NATO - Turcia - într-o zonă în care interesele noastre ale tuturor sunt în joc, fără să existe vreo organizare, vreo coordonare între membri, a subliniat preşedintele Franţei Emmanuel Macron, referindu-se la recenta intervenţie militară turcă din nordul Siriei. În aceste condiţii, el se întreabă retoric care este viitorul articolului 5 al Tratatului NATO ce prevede solidaritate militară între membrii alianţei, în cazul în care unul dintre ei este atacat. Ce mai reprezintă articolul 5, ce va mai reprezenta al mâine, dacă regimul lui Bashar al Assa hotărăşte să răspundă militar la atacul Turciei, oare noi ceilalţi trebuie să ne angajăm alături de Turcia, aliatul nostru? Aceasta este o întrebare reală - consideră Emmanuel Macron. El a reclamat şi lipsa de angajament a americanilor faţă de partenerii săi din alianţă. Preşedintele Trump tratează NATO ca pe un proiect comercial, în care Statele Unite asigură un fel de umbrelă geopolitică celorlalţi membri în schimbul achiziţionării de armament de la americani. Franţa nu este de acord cu asta, avertizează Macron, în opinia căruia, pentru prima dată în istorie, Statele Unite un preşedinte care nu împărtăşeşte ideea proiectului european. Încă înainte de a deveni preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron a susţinut consolidarea unei Europe a apărării care trebuie să se doteze cu autonomie strategică şi capacitate militară solidă, poate chiar cu o armată proprie. Pe de altă parte, şeful statului francez recomandă redeschiderea unui dialog strategic serios şi de lungă durată cu Rusia.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, amintea colega mea Daniela Coman de acest interviu şi de faptul că este important ca Europa să aibă autonomie strategică şi capacităţi militare proprii, separate probabil - ce am vorbit mai devreme - de ceea ce înseamnă suportul esenţial pe care Statele Unite îl furnizează pentru securitatea Europei în acest moment.

Ştefan Popescu: Da. Însele Statele Unite au amorsat o anumită retragere, gândiţi-vă, încă din timpul preşedintelui Obama. Eu aş pune că preşedintele Donald Trump este un continuator. Ce s-a întâmplat în Libia de pildă, intervenţiei franco-britanică a beneficiat de suport american, dar i-a lăsat pe europeni. Problema e că europenii nu s-au mai implicat în reconstrucţia post conflict şi am ajuns la dezordinea...
Radu Dobriţoiu: Din prezent din Libia.
Ştefan Popescu: .. din prezent din Libia. Există - şi noi trebuie să fim conştienţi ca o ţară aflată în propoziţie sensibilă, la periferia atât a Alianţei Nord-Atlantice, dar şi a Uniunii Europene, există anumite ambiţii industriale la nivel european importante care intră în concurenţă cu ambiţiile industriale americane.

Radu Dobriţoiu: Şi ne referim acum în primul rând la industria de apărare americană şi la capacităţile industriei europene de apărare care pot furniza arme şi tehnologie militară la fel, de ultimă generaţie, ca cea din Statele Unite.

Ştefan Popescu: Da. Şi vedeţi un lucru: cum s-a creat Europa. S-au creat mai întâi sinergii industriale - Uniunea cărbunelui şi a oţelului.
Radu Dobriţoiu: Planul Schuman, ne aducem aminte.
Ştefan Popescu: Uitaţi-vă, Airbus care este - sau Airbus, Alianţa bateriilor să ne uităm. Probabil că şi acest avion de a şasea generaţie franco-germano-spaniol, dar totuşi există şi deschidere. Eu cred că trebuie şi aici să dăm dovadă de echilibru. Vedeţi, Fondul European de Apărare, lansat de comisia Juncker, a fost deschis şi pentru companiile americane, ceea ce nu e puţin lucru.
Radu Dobriţoiu: Sigur, şi România poate beneficia...
Ştefan Popescu: România trebuie să beneficieze pentru că aşa cum spunea şi domnul ministru Ciucă - l-am ascultat acum câteva zile - industria de apărare românească trebuie făcut ceva pentru ea.

Radu Dobriţoiu: Şi se pare că se fac şi paşi importanţi, pentru că va exista un memorandum între Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei prin care se va stabili un buget anual din partea Ministerului Apărării Naţionale care va fi dedicat investiţiilor şi achiziţiilor din industria românească de apărare. Vor fi nişte bugete dedicate, ceea ce bineînţeles va susţine în prima etapă reconstruirea şi refacerea industriei româneşti de apărare, să spunem de la praful de puşcă pe care noi nu îl mai fabricăm...
Ştefan Popescu: Nu îl mai fabrică, exact.
Radu Dobriţoiu: ... şi până la componente din industria de apărare de înaltă tehnologie.

Într-o conferinţă de presă susţinută ieri la cartierul general al NATO din Bruxelles, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, declara că, în pofida divergenţelor, aliaţii au fost întotdeauna capabili să se unească în jurul obiectivului principal de a se proteja şi apăra unul pe celălalt. Să ascultăm corespondenţa transmisă de la Bruxelles pentru Euroatlantica de Amalia Bojescu.

Reporter: Alianţa Nord Atlantică rămână indispensabilă securităţii statelor membre, iar, în ciuda diferenţelor de opinie, aliaţii sunt mai puternici, pe măsură ce înfruntă viitorul împreună - este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a respins de la bun început afirmaţiile liderului francez, precizând că Alianţa rămâne puternică, iar Statele Unite şi Europa lucrează împreună mai mult decât au făcut-o în ultimele decenii. Liderul Alianţei a recunoscut că sunt divergenţe între aliaţi. Cu toate acestea, ei sunt capabili să se unească în jurul obiectivului principal de a se proteja şi apăra unul pe altul - puncta şeful NATO, respingând în context criticile privind lipsa de consultare politică asupra problemelor strategice. "Suntem o alianţă formată din 29 de ţări şi avem uneori dezacorduri cu privire la abordarea ce trebuie adaptată, dar discutăm problemele la fiecare reuniune", mai subliniază Jens Stoltenberg. Aliaţii au implementat cea mai puternică tehnică pentru apărare colectivă de la sfârşitul războiului rece, iar ţările membre din Europa şi-au intensificat eforturile de pregătire a forţelor, investind mai mult în apărare. În plus, Statele Unite şi-au mărit prezenţa în Europa, desfăşurând mai multe trupe, exerciţii militare şi investind în infrastructură.

Radu Dobriţoiu: Adaug în susţinerea Alianţei... toţi ambasadorii statelor membre NATO au făcut marţi o vizită la baza militară de la Deveselu, care găzduieşte interceptorii antirachetă, parte a scutului construit de Statele Unite ale Americii şi România şi operat de NATO. Evenimentul, organizat de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi la care a participat şi ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, a avut ca scop reafirmarea ataşamentului faţă de NATO. Declaraţiile preşedintelui Macron par să fi pus în mişcare Alianţa în interiorul său european în primul rând, domnule profesor Ştefan Popescu.

Ştefan Popescu: Şi este foarte bine. Chiar Statele Unite au cerut mai mult angajament din partea statelor europene, pentru că ştim foarte bine, Germania de pildă, care este o ţară cu un potenţial deosebit, nu mai vorbim de alte ţări est-europene, abia dacă depăşeşte 1% din PIB în privinţa alocărilor bugetare pentru apărare. Prin urmare, există o anumită problemă în Europa care a generat o frustrare peste ocean, dar este foarte greu. Când ai atâtea state, e clar că există şi anumite interese diferite, sunt totuşi interesele naţionale rămân, Germania are interese în est, este o economie exportatoare, Franţa are şi o dimensiune universală, dar are şi ambiţii europene...
Radu Dobriţoiu: Are şi colonii.
Ştefan Popescu: Exact! Teritoriile de peste mări, dar important este să căutăm să armonizăm... şi am intrat şi într-o epocă în care preşedinţii se exprimă, vedeţi foarte bine, nu mai sunt cenzuraţi de aparatele diplomatice. Preşedintele american comumică pe Twitter...
Radu Dobriţoiu: Se exprimă liber şi chiar şi...
Ştefan Popescu: Preşedintele Macron scrie pe Twitter.
Radu Dobriţoiu: Chiar şi în engleză.
Ştefan Popescu: Absolut! Deci suntem într-o perioadă în care ne exprimăm liber, nu mai există acel limbaj diplomatic în spatele căruia te puteai ascunde.

Radu Dobriţoiu: Să fie acesta şi un pas înainte al Franţei, ţinând cont că, iată, Marea Britanie se va retrage din Uniunea Europeană pentru a deveni alături de Germania liderul PESCO şi al apărării europene?
Ştefan Popescu: Este clar că dacă ne uităm la actuala Comisie Europeană avem o comisie cu anumite accente n-aş vrea să spun antiamericane, dar mai detaşate. Gândiţi-vă că există un comisar la piaţa digitală, care s-a remarcat în Comisia actuală prin amenzile date companiilor americane din industria digitală...
Radu Dobriţoiu: Şi online.
Ştefan Popescu: Şi online. Vedem portofoliul comisarului francez, deci vor exista paşi înainte, se va termina GPS-ul european, Programul Galileo, nu ştim ce va decide Uniunea Europeană dacă nu va spune: pe piaţa europeană folosiţi instrumentul pentru care contribuabilii europeni au plătit. Deci e clar că vor fi ajustări. Dar, vedeţi, întreaga lume se schimbă, este normal; şi alianţele evoluează.
Radu Dobriţoiu: Cu o dinamică rapidă, domnule profesor.
Ştefan Popescu: Absolut. Deci Alianţa şi ea evoluează, va trebui să găsească soluţii pentru a-şi păstra viabilitatea. Preşedintele Trump anunţa de pildă la un moment dat..., enunţa ideea că ar trebui să fie invitată şi Brazilia să intre în alianţă. Deci vedeţi că există tot felul de propuneri, pentru că lumea se schimbă, interesele s-au mutat în special în zona Asia-Pacific şi - atenţie, aş mai atrage atenţia asupra unui lucru - să nu ignorăm flancul nordic! Topirea periferică a calotei glaciare, deschiderea rutei nordice, vedem dezechilibru de forţe în favoarea Federaţiei Ruse din Nord, va pune mare presiune pe resursele NATO şi vom resimţit în scurt timp coabitarea între flancul estic şi cel nordic.

Radu Dobriţoiu: Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu este de acord cu opinia preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Cu două săptămâni înainte de summitul NATO de la Londra, Berlinul propune crearea unun comitet de experţi pentru revitalizarea dezbaterii politice în cadrul alianţei. Pentru "Euroatlantica" transmite din Berlin Vlad Drăghicescu.

Reporter: Cancelarul federal Angela Merkel a respins afirmaţia preşedintelui francez, Emmanuel Macron, potrivit căreia Alianţa Nord-Atlantică s-ar afla în moarte cerebrală. Acest punct de vedere nu corespunde cu al meu, a spus doamna Merkel după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Berlin, în urmă cu două săptămâni. Diagnosticul lui Emmanuel Macron a fost dezavuat şi de lidera Uniunii Creştin Democrate, Annegret Kramp-Karrenbauer, care este şi ministrul federal al apărării. Într-un interviu acordat cotidianului Die Welt oficialul german a afirmat: "Francezii depun eforturi pentru o cooperare europeană puternică, în scopul înlocuirii NATO. Scopul meu este ca orice consolidare a apărării europene să consolideze simultan pilonul european al NATO". Kramp-Karrenbauer a prezentat săptămâna trecută un concept de politică de securitate, potrivit căruia Germania ar trebui să îşi exercite mai intens interesele strategice şi să îşi asume de asemenea mai multe sarcini militare în regiunile de criză. Doamna Kramp-Karrenbauer a reiterat apelul pentru o creştere treptată a cheltuielilor germane pentru apărare. Până în 2024 acestea ar trebui să atingă 1,5% din PIB, urmând ca în 2031 să fie atinsă ţinta 2%. Cu două săptămâni înainte de summitul NATO de la Londra, Berlinul propune crearea unui comitet de experţi pentru revitalizarea dezbaterii politice în cadrul alianţei şi dezvoltarea unei viziuni în comun ca măsură pentru recâştigarea încrederii între aliaţi - a transmis Ministerul Federal de Externe, condus de social-democratul Heiko Maas. În acest comitet de experţi propus de Germania vor fi reprezentate toate ţările şi toate interesele - a asigurat ministerul. Ecologistul german Jürgen Trittin afirmă că NATO se caracterizează prin conflicte profunde de interese. În conflictul cu SUA nu ajută niciun grup de lucru, fiind nevoie de discutarea intereselor reale în alianţă. Interesele europene de securitate sunt ameninţate între altele de denunţarea acordului cu Iranul de către SUA. Europa are nevoie de un nivel mai ridicat de rezilienţă şi trebuie să poată salva acordul fără Statele Unite - a spus Trittin astăzi la postul public de radio, Deutschlandfunk.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, luna viitoare summitul NATO de la Londra, 3-4 decembrie. Cum va contura agenda acest interviu al preşedintelui Macron? Se vor face anumite schimbări? Impune abordări diferite?

Ştefan Popescu: Cred că va ocupa mare parte din discuţii pentru că e clar că există anumite dezechilibre pe flancul de sud-est, chiar în regiunea noastră a Mării Negre, care este şi zona cea mai importantă în care Rusia îşi proiectează puterea. Deci, prin urmare, este clar că aliaţii vor trebui să discute foarte serios, pentru că îţi pui întrebări în momentul în care sunt anumite proiecte strategice, centrală nucleară făcută cu Rosatom, Blue Streem, capacitatea de rezilienţă nu este numai din punct de vedere militar, capacitatea de rezilienţă a unei ţări. Asta este importantă la nivel strategic.

Radu Dobriţoiu: Ce mai spunea preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, în interviul său - trebuie regândită relaţia cu Rusia.

Ştefan Popescu: Da, trebuie regândită relaţia cu Rusia. Vedeţi că există o anumită presiune şi pe dimensiunea asta, pentru că Rusia s-a implantat puternic în Siria. O vedem în Venezuela. Cine mai vorbeşte astăzi despre Nicolas Maduro? Pentru că ne aşteptam acum câteva luni să cadă. Nu mai vorbeşte nimeni, deci este clar că şi din acest punct de vedere cred că este important să existe un dialog mult mai structurat, mult mai aprofundat.
Radu Dobriţoiu: Dar este o viziune a Franţei, pentru că noi privim Rusia altfel.
Ştefan Popescu: Iarăşi geografia. Germania de pildă trebuie să exporte 40% din PIB în fiecare an. Deci 40% se realizează din exporturi. Este clar că există o altă viziune faţă de Est decât într-o ţară ca România, decât într-o ţară ca Lituania sau alte ţări baltice...
Radu Dobriţoiu: Estonia, sigur că da.
Ştefan Popescu: Estonia, Polonia, care a fost victimă între Germania şi Rusia şi există un traumatism încă viu, nu mai vorbim de Franţa...

Radu Dobriţoiu: Istoria a lăsat răni adânci şi în România şi în Polonia.

Ştefan Popescu: Exact. Există o anumită neînţelegere, este clar, în Vest faţă de statele din Est. Eu iarăşi cred că compromisul este cel mai important, pentru că şi România îşi doreşte să existe un dialog serios între cele două părţi, astfel încât să nu mai asistăm la surprize şi să ajungem la o înţelegere, de pildă formatul Normandia din Ucraina. Vedem, în momentul de faţă nu mai există niciun fel de dialog.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: NATO în viziunea Macron. Invitatul ediţiei a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea Euroatlanticainterviu Emmanuel Macronviitorul NATOStefan PopescuRadu DobritoiuNicu PopescuAmalia BojescuDaniela ComanVlad Draghicescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live