Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 05 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

6 Decembrie 2019
Vizualizari: 5308
Comentează add

Reuniunea aniversară NATO de la Londra, la cei 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Transatlantice.

NATO, după Londra, la 70 de ani de la înfiinţare

radu-dobritoiu

Euroatlantica - realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit, vorbim în această seară la "Euroatlantica" despre cea mai puternică alianţă militară de pe planetă la anversarea celor 70 de ani de existenţă. Şefii de stat şi de guvern din NATO s-au întâlnit în această săptămână la Londra, o reuniune aniversară care a constituit un bun prilej pentru a transmite un mesaj important: NATO va continua să se transforme, pentru a se adapta la noile provocări la adresa securităţii euroatlantice, în acelaşi timp - aşa cum declara secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg - a fost iniţiat un proces de reflecţie pentru consolidarea NATO. O reuniune desfăşurată într-o atmosferă foarte bună, foarte constructivă şi foarte productivă - aşa a caracterizat dezbaterile Jens Stoltenberg. O veste importantă pentru flancul de est al NATO, din care face parte şi România, este gata "Planul celor patru 30", cel mai mare proiect al Alianţei, după Războiul Rece: 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene, 30 de nave de luptă sunt gata să intervină în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această iniţiativă să devină deplin operaţională este anul 2020. Tot la Londra, pe 3 şi 4 decembrie, aliaţii au stabilit că spaţiul cosmic este a cincea zonă de operaţii a NATO; s-a discutat, de asemenea, despre bugetele alocate apărării, combaterea terorismului şi lupta împotriva ISIS, întărirea apărării în faţa ameninţărilopr Rusiei, inclusiv împotriva rachetelor; China a reprezentat un subiect important, a fost prima dată câmd liderii NATO au discutat provocările pe care le poate aduce China în actualul mediu de securitate, în condiţiile în care Beijingul investeşte foarte mult în capacităţi militare moderne, inclusiv în rachete balistice şi hipersonice. România a fost reprezentată la reuniunea aniversară a NATO de preşedintele Klaus Iohannis, ministrul de externe Bogdan Aurescu şi ministrul apărării naţionale Nicoale Ionel Ciucă. Invitatul "Euroatlantica" este generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai. Pe parcursul emisiunii vom avea corespondenţe din Londra, Berlin, Paris, Washington. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emsiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "NATO, după Londra". Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica"!
Alexandru Grumaz: Bună seara, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

EDIŢIA ÎNREGISTRATĂ AICI

Radu Dobriţoiu: Domnule general, vă propun să începem cu, probabil, cea mai importantă veste de la reuniunea NATO de la Londra, este gata "Planul celor patru 30", cel mai mare proiect al Alianţei, după Războiul Rece. Ce presupune acest proiect?
Alexandru Grumaz: Denumit, anul trecut, de Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, drept cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective, după Războiul Rece, planul a fost propus de SUA şi aprobat la summitul din 11-12 iulie 2018, la Bruxelles. Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg, cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece, probabil, nu probabil, ci sigur a revigorat o cultură a pregătirii forţelor militare aliate în situaţii de criză şi de conflict. Liderii au decis atunci transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic, cu sediul în Statele Unite, la Norfolk, şi un comandament logistic pentru mobilitate, în Europa, în Germania, la Ulm.
De asemenea, au fost luate măsuri de descurajare şi apărare colectivă prin adoptarea aşa-numitei Readiness Initiative, iniţiativa operaţională de pregătire, un plan denumit informal, în care aţi amintit cei 4x30 şi care îmbracă noua poziţie avansată a NATO, prin intermediul căruia a avem 30 de batalioane, 30 de escadrile, 30 de nave de luptă, desfăşurate în 30 de zile, în caz de necesitate într-o zonă de criză. Orizontul de timp pentru acest plan a fost definit ca fiind anul 2020.

Radu Dobriţoiu: Prima corespondenţă este din Londra de la Dan Vasiliu, cu informaţii despre atmosfera din timpul reuniunii NATO.

Dan Vasiliu: Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice a fost marcat de disensiunile interne afişate de unele dintre cele mai mari ţări membre. Totuşi, secretarul general al NATO a susţinut unitatea alianţei, reafirmând că aceasta este cea mai de succes alianţă din istorie deoarece a reuşit să ţină pasul cu schimbările prin care trece lumea. Jens Stoltenberg a anunţat că Turcia a renunţat să se mai opună planului de întărire a apărării statelor baltice şi Poloniei în faţa Rusiei. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdo?an şi liderii europeni au convenit să combată terorismul sub toate formele sale. În ceea ce priveşte Rusia, NATO se pronunţă pentru dialog şi îmbunătăţirea relaţiilor, însă declaraţia finală a reuniunii Alianţei aminteşte de acţiunile agresive ale Moscovei, afirmând că acestea constituie o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice. Pentru prima oară în istoria NATO, a fost abordată şi ascensiunea Chinei pe scena globală, ţară care ar trebui să fie parte a viitoarelor discuţii despre reducerea armamentelor. În plus, liderii NATO au convenit să instituie o comisie de experţi pentru a analiza procesul decizional politic, drept răspuns la afirmaţia preşedintelui francez, Emmanuel Macron, potrivit căreia Alianţa s-ar afla în moarte cerebrală. Pe de altă parte, o înregistrare video în care liderii Franţei, Canadei, Marii Britanii şi Olandei sunt surprinşi în timp ce par a-l ironiza pe preşedintele american Donald Trump la banchetul găzduit la Palatul Buckingham l-a deranjat foarte tare pe liderul de la Casa Albă, care l-a calificat pe premierul canadian, Justin Trudeau, drept ipocrit şi a anulat conferinţa de presă finală, plecând mai devreme din Londra. Întrebat de jurnalişti ce s-a întâmplat mai exact la dineu, premierul britanic, Boris Johnson, a răspuns, în nota fadă care l-a caracterizat pe toată durata summitului, că nu ştie despre ce este vorba.

Radu Dobriţoiu: China - putere mondială - a reprezentat un subiect important pe agenda reuniunii. A fost prima dată când liderii NATO au discutat provocările pe care le poate aduce China în actualul mediu de securitate, în condiţiile în care Beijingul investeşte foarte mult în capacităţi militare moderne, inclusiv în rachete balistice şi hipersonice. China este parte a tratatului de neproliferare a armelor, tratat care urmează să fie revizuit săptămâna viitoare. Ce presupune, domnule general Alexandru Grumaz, includerea Chinei în strategia de securitate dezvoltată a Alianţei?

Alexandru Grumaz: Aşa cum aţi spus, statele membre NATO au ajuns la un acord de principiu privind menţionarea Chinei ca pericol la ora actuală, având în vedere dezvoltarea militară formidabilă a Chinei. Este una din ţările care, după Statele Unite, are două portavioane, unul operaţional, unul în probe de mare şi al treilea în şantierul naval de la Şanghai. Politicienii europeni au recunoscut, şi nu este prima dată când au recunoscut acest lucru, ea spunând, şi vă dau exemplu ce spunea ministrul de externe german Heicko Maas acum, în aprilie la Washington, spunea aşa: "China urmează să devină subiectului secolului 21 de ambele părţi ale Atlanticului", ceea ce este adevărat. Oficialii NATO sunt din ce în ce mai vocali cu privire la modul în care China se încadrează în deliberările strategice ale blocului. Într-un interviu acordat de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, pentru CNBC, a declarat China schimbă echilibrul global de putere şi îi prezintă pe factorii de decizie occidentali cu anumite oportunităţi, dar şi anumite provocări serioase. El a adăugat că Alianţa, un pact transatlantic, nu se concentrează pe angajarea Chinei în Pacific, ci în alte părţi ale lumii, şi el spunea că trebuie să fim foarte atenţi, că vedem în China în Africa, vedem în China în Arctica, îi vedem în spaţiul cibernetic, iar acum are al doilea cel mai mare buget de apărare din lume. Deci, într-adevăr...
Radu Dobriţoiu: Este bugetul declarat, domnule general.
Alexandru Grumaz: Bugetul declarat, bineînţeles.
Radu Dobriţoiu:..pentru că investesc mai mult.
Alexandru Grumaz: Ei investesc mai mult în diferite.... Au, de exemplu, cercetarea militară băgată la Cercetarea ştiinţifdică ş.a.m.d.. Sunt foarte multe lucruri pe care le pun în altă parte şi atunci bugetul.... Bine, nu se apropie de bugetul Statelor Unite, nu au puterea tehnologică, în schimb s-au concentrat pe anumite arme, şi anume rachetele sol-navă sau navă-navă şi pe instalaţiile laser.

Radu Dobriţoiu: Şi rachetele hipersonice. China este parte a tratatului de neproliferare a armelor. Săptămâna viitoare se va rediscuta asta, probabil că a fost şi un moment oportun summitul.
Alexandru Grumaz: A fost la un moment dat când cancelarul Merkel a spus că China ar trebui să participe la masa tratativelor pentru un nou start în noul acord privind rachetele cu rază intermediară de acţiune. A fost, aşa, o vâlvătaie, după care, cum spun românii, s-a pus batista pe ţambal şi nu s-a mai discutat de ...
Radu Dobriţoiu: Dar şi SUA îşi doresc acest lucru.

Alexandru Grumaz: Este normal, pentru că Statele Unite, din evaluările unor analişti politico-militari, există în jur de 1.200 de rachete de croazieră pentru fiecare portavion american, americanii având 11 portavioane.

Radu Dobriţoiu: România a fost reprezentată la reuniunea NATO de la Londra de preşedintele Klaus Iohannis, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu şi de ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă. Colega mea Alina Stănuţă a însoţit delegaţia română:
*
Reporter: 'Uniţi şi puternici mergem împreună mai departe' - aceasta este concluzia reuniunii NATO care s-a încheiat ieri la Londra. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care declara că o temă de discuţie propusă de unii dintre participanţi a fost tehnologia 5G. Şeful statului afirma că devine din ce în ce mai clar că trebuie să legăm abordarea tehnologiei 5G şi din punct de vedere al securităţii naţionale, dar şi al securităţii NATO.
Klaus Iohannis: Odată ce introducem 5G, această chestiune devine vitală fiindcă 5G nu înseamnă doar o telefonie mai performantă sau un smartphone mai performant. 5G este gândit să intre în toate sferele vieţii cotidiene, a vieţii de stat, a comunicării între cetăţean şi instituţie, între instituţii, până la urmă şi între lucruri - este ceea ce se numeşte internetul lucrurilor, şi atunci impactul, evident, va fi şi pe securitate naţională, şi trebuie să ţinem cont de aceste lucruri.
Reporter: La dejunul pe care preşedintele Donald Trump l-a oferit liderilor din ţările care alocă 2% din PIB pentru Apărare, Klaus Iohannis spunea că este extrem de important ca toate ţările din NATO să contribuie în mod egal cu acest procent şi îşi exprima speranţa că mai multe state vor urma exemplul celor nouă. La rândul său, preşedintele Donald Trump aprecia că restul ţărilor din NATO vor face acest lucru "într-un fel sau altul".
*
Radu Dobriţoiu: În cadrul conferinţei "NATO Engages - Innovating the Alliance", susţinută în marja reuniunii de la Londra, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă a vorbit despre îngrijorarea în ceea ce priveşte evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, subliniind necesitatea coerenţei şi coordonării eforturilor în regiune pentru a asigura eficienţa şi sinergia măsurilor. Ministrul român al apărării a scos în evidenţă o regiune extrem de importantă pentru securitatea NATO, domnule general Alexandru Grumaz. Cum poate Alianţa să îşi dezvolte capacităţile de protecţie în regiunea Mării Negre cu o Turcie din ce în ce mai apropiată de Rusia?

Alexandru Grumaz: De fapt aş vrea să adaug la ceea ce a spus ministrul Apărării şi ceea ce a spus, pentru că ele se completează, ceea ce a spus preşedintele României referitor la Marea Neagră: există strategia NATO pentru zona Mării Negre şi la ea se lucrează în continuare - şi astăzi am reiterat importanţa regiunii Mării Negre pe întreg NATO. Deci este foarte important - aceste două declaraţii, a domnului preşedinte şi a domnului ministru Ciucă, se completează una pe alta şi sunt extrem de importante. De fapt, pe flancul estic există trei teatre de operaţiuni mari: teatrul de operaţiuni baltic, teatrul de operaţiuni Suwalki, dintre ţările baltice şi Polonia, şi Marea Neagră. Dacă stai să te uiţi, să analizezi, cel mai important teatru de acţiune este teatrul din Marea Neagră. Aici, conform ultimelor analize făcute de instituţiile de învăţământ militare din Statele Unite, strategia porcului spinos sau a ariciului cu ţepi, cum se spune, de fapt o strategie care înseamnă acces, anti-acces, acces interzis, A2/AD - îl găsiţi în toate lucrările - cu pivotul pe Constanţa, este extrem de importantă pentru prevenirea unor acţiuni operaţionale militare din partea Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Spaţiul cosmic, a cincea zonă de operaţii a NATO. Ce presupune pe viitor această decizie?

Alexandru Grumaz: Deci aici pregătirea foarte clară din punct de vedere... de fapt acest lucru este foarte important şi singurii care pot să-l rezolve la ora actuală sunt americanii. Deci ei sunt singurii care au capabilităţi militare de lovire în spaţiul cosmic. De asemenea, Europa trebuie să asigure aceste capabilităţi militare în cooperare cu Statele Unite, pentru că, alături de războiul cibernetic, de domeniul cibernetic, domeniul spaţiului cosmic este extrem de important.
Radu Dobriţoiu: Donald Trump a insistat din nou pe bugetul dedicat Apărării de ţările aliate şi a criticat Germania pentru că nu cheltuieşte destul de mult pentru apărare şi a spus că va impune penalităţi comerciale ţărilor care nu cheltuiesc 2% din produsul lor intern brut pentru apărare. Din Washington transmite, pentru "Euroatlantica", Doina Saiciuc:
*
Reporter: Summitul NATO de celebrare a 70 de ani de existenţă a Alianţei a fost de fapt o ilustrare a unei dileme profunde, una chiar existenţială, cred mulţi analişti de la Washington. Nimic nu a ilustrat mai clar această neliniştită decât scurta euforie a membrilor NATO în legătură cu surprinzătoarea apărare a Alianţei de către Donald Trump. Dacă preşedintele american şi-a schimbat sentimentele faţă de NATO, poate că situaţia nu este atât de gravă. Preşedintele Trump a calificat comentariul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care spusese, într-un interviu, că NATO este în moarte cerebrală, drept "foarte răutăcios, foarte lipsit de respect şi foarte insultător. O declaraţie foarte periculoasă", a conchis Donald Trump. Numai că - scrie Bobby Ghosh, editorialist al companiei media Bloomberg - Donald Trump nu şi-a schimbat sentimentele. Apărarea Alianţei de către preşedintele Trump a fost puţin mai mult decât un baston retoric cu care l-a atins pe preşedintele Macron, care declarase că NATO este în moarte cerebrală ca urmare a eşecului Administraţiei Trump de a se consulta cu aliaţii înainte de a-şi retrage trupele din Siria. Analistul de la Bloomberg observă că scepticismul lui Donald Trump a fost imediat apoi din nou la vedere. El a criticat din nou Germania pentru că nu cheltuieşte destul pentru apărare, a spus că va impune penalităţi comerciale ţărilor membre care nu cheltuiesc două procente din produsul lor intern brut pentru apărare şi a refuzat să se angajeze că va onora Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea reciprocă a aliaţilor. Dar, în spatele uşilor închise, potrivit unor oficiali citaţi de "Washington Post", preşedintele Trump nu a mai ameninţat celelalte ţări, aşa cum a făcut-o în alte summit-uri al NATO.
*
Radu Dobriţoiu: În schimb, Germania susţine o mai bună colaborare europeană în domeniul apărării, însă PESCO nu ar trebui să înlocuiască NATO. Fără Statele Unite, Europa este însă mult prea slabă, susţine generalul Klaus Naumann, fostul preşedinte al Comitetului Militar al NATO. Tot Germania susţine însă reluarea dialogului cu Rusia. Pentru "Euroatlantica", transmite de la Berlin Vlad Drăghicescu.

Reporter: În marja summitului NATO de la Londra, ministrul federal al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer şi-a reafirmat sprijinul pentru consolidarea pilonului european al NATO.
Annegret Kramp-Karrenbauer: Actuala situaţie internaţională reclamă unitate la nivel european, o bună colaborare structurată prin intermediul proiectului PESCO sau al proiectelor comune de înarmare, însă toate acestea în cadrul NATO şi nu pentru a înlocui Alianţa Nord-Atlantică.
Reporter: Germania are rolul ei în aceste concepte european, a spus şefa Uniunii Creştin-Democrate. Directorul Conferinţei de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, afirmă că NATO seamănă cu un pacient care poate umbla şi vorbi, dar care nu se simte tocmai bine. Din punct de vedere militar, Alianţa funcţionează, a spus Ischinger. Germanul consideră justă critica lui Emmanuel Macron privind lipsa consultărilor în cadrul NATO, dar deplânge faptul că liderul de la Paris a ignorat partenerii est- europeni.
Wolfgang Ischinger: Nu poate fi în interesul nostru politico-militar să menţinem un conflict cu Rusia. Mai ales noi, germanii, trebuie să avem tot interesul de a folosi orice oportunitate pentru a relua dialogul cu Rusia. Cine doreşte să facă acest lucru, împreună cu partenerii NATO, pe baza unei atitudini comune, trebuie să coopteze partenerii est-europeni. Cred că atitudinea germană, aşa cum este exprimată de cancelarul federal, este mai realistă. Dorim să vorbim cu Rusia, dar pe baza unei strategii convenite în comun.
Reporter: A spus Wolfgang Ischinger.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, preşedintele Donald Trump insistă în continuare pe alocarea de către fiecare ţară a două procente din Produsul Intern Brut pentru apărare. De ce sunt importante aceste fonduri? Pentru că ştim foarte bine, 2% pentru Germania, ca fonduri, nu este similar, spre exemplu, cu două procente din Produsul Intern Brut al Bulgariei.

Alexandru Grumaz: Deci, reuniunea de la Londra a pivotat între două teme majore. Prima a fost partajarea echitabilă a responsabilităţilor, aşa cum spuneţi dumneavoastră, burden-sharing, sau cum spune preşedintele Trump, şi a doua - posibilitatea lansării unui proces de reflecţie privind rolul politic şi strategic al NATO. Păi, referitor la primul, este extrem de important. Din cele 29 de state ale NATO, numai nouă la ora actuală dau 2% din... procentul din PIB pentru înzestrarea armatei, şi aici e Bulgaria, Grecia, /.../Romania, Lituania, Letonia şi Polonia şi din această cauză preşedintele a considerat extrem de important ca aceste ţări să facă împreună cu el o discuţie la un dejun de lucru pe care l-a dat.

Radu Dobriţoiu: În opinia preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, terorismul islamist reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa lumii democratice. Din Paris, transmite pentru "Euroatlantica" Daniela Coman:

Reporter: Aliaţii ar trebui să vorbească mai puţin despre bani şi să se concentreze pe definirea unei strategii clare: despre ce trebuie să fie această alianţă fondată acum 70 de ani, a fost mesajul transmis de preşedintele Franţei. El a amintit că acum nu mai există nici Războiul Rece şi nici Tratatul de la Varşovia, că zidul Berlinului a căzut acum 30 de ani şi de aceea NATO trebuie să identifice adevăratul său duşman. În opinia sa, cel mai mare duşman al lumii democratice este terorismul islamist, împotriva căruia trebuie dusă o luptă în fără pauză. Emmanuel Macron a revenit asupra propunerii ca Uniunea Europeană să îşi consolideze politica de apărare şi să nu mai fie dependentă de americani atunci când trebuie să îşi protejeze frontierele. Pe de altă parte, el a insistat pe necesitatea angajării unui dialog strategic cu Rusia pentru a reduce stările conflictuale cu această ţară; a pus însă o precondiţie, şi anume soluţionarea crizei dintre Rusia şi Ucraina. De altfel, luni, Parisul va găzdui un summit pentru pace în aşa-numitul format Normandia, la care reprezentanţii celor doi beligeranţi, preşedinţii rus - Vladimir Putin - şi ucrainean - Volodimir Zelenski - vor purta negocieri mediate de Franţa şi Germania. Din 2016 nu a mai avut loc o reuniune în acest format, creat pentru a face să avanseze procesul de pace în estul Ucrainei, unde războiul din ultimii ani a făcut peste 13.000 de morţi. Cât priveşte relaţiile încordate din ultimele luni dintre Paris şi Ankara, Emmanuel Macron a spus că Turcia, care tocmai a deci să cumpere sistemul rus de apărare antiaeriană şi antirachetă de tip S-400, ar trebui să îşi clarifice angajamentul în cadrul NATO. Preşedintele Franţei a tras atenţia că Turcia lucrează uneori cu intermediari ai grupării teroriste Statul Islamic, reproşându-i că atacat în nord-estul Siriei fără să îşi consulte aliaţii.

Radu Dobriţoiu: Tot despre bugetul dedicat apărării, cu precizarea că am dat exemplul Bulgariei, dar Bulgaria alocă peste 3% din Produsul Intern Brut pentru aparare, domnule general, voiaţi să mai adăugaţi ceva?

Alexandru Grumaz: Voiam să mai adaug faptul că Berlinul a preluat o parte din cheltuielile Statelor Unite privind funcţionarea NATO...
Radu Dobriţoiu: Bugetul comun al Alianţei...
Alexandru Grumaz: ... sediul, anumite operaţiuni şi investiţii, determinând scăderea scăderea de contribuţii americane de la 22% la 16.
Radu Dobriţoiu: Germania contribuia cu 14,8% şi la bugetul comun al NATO. Domnule general, ce putem spune la cei 70 de ani ai Alianţei?

Alexandru Grumaz: Dacă ne uităm foarte bine la NATO ca la un program de calculator, NATO 1.0 a fost de fapt Războiul Rece, când s-au întâlnit două maşini de război masive la Fulda Gap, în Europa Centrală. NATO 2.0 a fost Afganistanul, Irak-ul şi Libia. NATO 3 este acţiunea împotriva unei Rusii revanşarde, iar NATO 4 va trebui să fie mai mult axată pe securitate cibernetică, peofensivă şi abordarea migraţiei ilegale şi mişcările grupurilor teroriste în sud, pentru că Turcia nu mai este un partener reliable, cum spun americanii, pe care să te poţi baza, având în vedere relaţiile actuale dintre Turcia, Iran şi Rusia.

Radu Dobriţoiu: O singură frază: relaţia cu Rusia. S-a discutat la Londra despre un dialog necesar, în primul rând, pentru a evita anumite accidente.

Alexandru Grumaz: De acord, atât timp cât Rusia respectă condiţiile internaţionale, e corect, dialogul este bine venit.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: NATO, după summitul de Londra. Invitatul ediţiei a fost generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul"Euroatlantica" şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi, pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
 


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaReuniune NATO Londra70 ani NATORadu Dobritoiugeneral Alexandru GrumazNicu Popescuministru Nicolae CiucaKlaus IohannisAlina StanutaDan VasiliuVlad DraghicescuDoina SaiciucDaniela ComanChina NATOPlanul celor 30

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live