Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Moşieri şi ţărani după anul 1907

Invitat : prof.dr. Alin Ionuţ Ciupală - Universitatea din Bucureşti.

Moşieri şi ţărani după anul 1907
Scenă din răscoala de la 1907, pictură de Octav Băncilă. Foto: wikipedia.org.

Articol de George Popescu, 01 Aprilie 2015, 11:11

Fie că au fost exgerate ori nu, pierderile omeneşti şi materiale în urma răscolalelor ţărăneşti din 1907 rămân ca parte a istoriei unei relaţii sociale încordate în societatea românească. Şi unii şi ceilalţi - moşieri, arendaşi de-o parte, ţărani, de cealaltă parte - au greşit sau şi-au căutat exclusiv partea lor de interes.

Reforma agrară din 1864 pusă în aplicare domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu a dat satisfacţie masei ţărăneşti paupere, oferindu-i o bază economică pentru o viitoare dezvoltare.

Ceea ce n-a putut împiedica legea reformei agrare a fost fărâmiţarea proprietăţii individuale a ţăranilor prin înstrăinarea condiţionată de statutul social al urmaşilor de proprietari. Băiatul avea nevoie de o bucată de pămât pentru a-şi întemeia o familie, iar fata, de zestre.

La 1907 mulţi ţărani ajunseseră să aibă foarte puţin pământ sau deloc, în ambele cazuri munca pe pământul proprietarului de moşii era singura opţiune pentru supravieţuire.

Piaţa muncii ţărăneşti a fost în mare măsură dezechilibrată. Ţărani dispuşi să muncească erau în număr mare, teren arabil mai puţin, o supraofertă de muncă, ducând la scăderea accentuată a preţului, arecompensei ţăranului. În plus, actul negocierii muncii între moşier şi ţărani a fost spulberat de prezenţa muncitorilor agricoli străini solicitaţi de proprietari în dese rânduri pentru a scădea preţul braţelor de muncă.

Înainte de izbuncirea răscoalei, agricultura românească beneficia de o legislaţie ce încerca să reglementeze imparţial relaţiile dintre moşieri şi ţărani. În realitate, raportul a fost favorabil proprietarilor şi arendaşilor (o categorie socială care a fost detonatorul răzmeriţelor ţărăneşti). Patru legi încercau să soluţioneze criza socială.

De ce nu s-a reuşit aceasta ? Invitatul ediţiei oferă câteva explicaţii ce sunt rodul cercetării sale istorice şi pe care vă invităm să-l ascultaţi cu ajutorul fişierului audio.

Contribuţii editoriale : dl. dr. Narcis Dorin Ion despre ferme agricole model la începutul secolului XX. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 16 martie 2015:

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI.

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de AICI.

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor