Monitorizări ale greşelilor de limba română făcute de jurnalişti

Reprezentanţi ai Institutului de Lingvistică al Academiei Române au prezentat astăzi, în cadrul şedinţei publice a CNA, monitorizările greşelilor de limba română făcute de jurnalişti la două posturi de radio - Radio România Actualităţi şi Europa FM - şi la 12 posturi de televiziune, în luna martie 2016.

Vicepreşedintele CNA, Răzvan Popescu, a precizat că au fost monitorizate emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate la orele de vârf, dar şi programele de publicitate şi, experimental, limba română în dublarea desenelor animate.

El a subliniat că, potrivit studiului, numărul de greşeli de limbă a scăzut, cele mai puţine fiind constatate la posturile de radio.

Studiul este postat pe site-ul CNA şi face parte din programul de îmbunătăţire a limbii române în audiovizual, demarat de instituţie în anul 2007.

Vă prezentăm mai jos o sinteză a studiului.

ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN – AL. ROSETTI”
REZULTATELE MONITORIZĂRILOR POSTURILOR DE RADIO ŞI DE TELEVIZIUNE

În luna martie 2016, au fost monitorizate (de către echipa alcătuită din Blanca Croitor, Andreea Dinică, Ionuţ Geană, Dana Manea, coordonator Rodica Zafiu) 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, Naţional TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV şi Digi 24) şi 2 posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ. Lista posturilor monitorizate în această etapă corespunde, în mare măsură, listelor folosite în monitorizările din etapele precedente (în special celor din ultimele rapoarte, realizate în anul 2012), ceea ce permite comparaţia şi formularea de concluzii mai generale asupra calităţii limbii române folosite în presa audiovizuală.

S-au efectuat 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. La fel ca în etapele precedente, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective. În rarele situaţii în care au fost notate şi secvenţe verbale aparţinând invitaţilor în studio, erorile semnalate au prilejuit simple recomandări, fără impact asupra evaluării finale a postului respectiv. Preluând o idee mai veche, am inclus în monitorizare (cu un număr redus de ore) şi programele de publicitate; de asemenea, am alocat câteva ore, experimental, monitorizării limbii române folosite în dublarea desenelor animate. Rezultatele monitorizării se regăsesc în tabelele de erori pentru fiecare post monitorizat (greşelile semnalate fiind însoţite de forma corectă şi de explicaţii).

În această sesiune de monitorizare, am formulat mai explicit câteva criterii de evaluare şi ierarhizare a greşelilor. Aplicarea acestora a condus la marcarea prin asterisc a greşelilor pe care le considerăm semnificative pentru evaluarea comparativă finală: erorile elementare, clare, indiscutabile, care pot fi verificate cu uşurinţă cu ajutorul instrumentelor normative existente (DOOM, gramatici); abaterile de la normă mai noi, semnalate şi criticate explicit în precedentele monitorizări, percepute de specialişti ca semne de incultură (de exemplu: ca şi noncomparativ, folosit pentru introducerea calităţii; decât folosit restrictiv în structuri fără negaţie); acumularea de erori de tastare; scrierea consecventă fără diacritice; abrevierile neglijente de tipul „pt”. Nu am luat în calcul (cel puţin deocamdată), pentru evaluarea globală a calităţii limbii folosite de un post de televiziune sau de radio, dar am înregistrat în tabele, greşelile mai puţin evidente, mai puţin importante sau în cazul cărora sunt posibile controverse, de exemplu: unele variante neliterare azi, dar care corespund unui stadiu mai vechi al limbii; bâlbâieli, repetiţii, discontinuităţi frecvente în oralitate, în special dacă este vorba de o încercare a vorbitorului de autocorectare; clişee, inadecvări de registru stilistic (excese colocviale); ghilimele neromâneşti; unele scăpări în scrierea compuselor; scăpări accidentale de literă, inclusiv în folosirea diacriticelor; stilul telegrafic; abrevierile nonstandard; greşeli de pronunţare (inclusiv de accentuare) a termenilor româneşti sau străini, atunci când par provocate de neatenţie, nu de necunoaşterea formei corecte.
Prezentăm în continuare câteva dintre cele mai importante constatări din rapoartele de monitorizare, selectând faptele în funcţie de gravitatea abaterii şi grupându-le după nivelul lingvistic la care se plasează.

1. Ortografie, punctuaţie, ortoepie. În sesiunea de monitorizare din martie 2016 au fost înregistrate, în textele apărute pe ecran, mai puţine erori grave de ortografie, din categoria scrierii cu ii la finală de cuvânt: „Legea prevede că pietoni trebuie să se asigure înainte de a traversa” (Antena 1, 28.III), corect: pietonii; „în acest caz nu au fost urmați toți pași” (Antena 3, 15.III), corect: paşii. Au fost observate destul de multe neglijenţe de tehnoredactare (pentru care se pot consulta raportul detaliat şi tabelele de monitorizare) şi greşeli în folosirea semnelor de punctuaţie, în special a virgulei. Virgula lipsește în situații în care ar trebui să apară, de exemplu pentru a separa vocativele de restul enunțului: „Mulțumesc[] România!” (Pro TV, 4.III); în schimb, este folosită inutil şi greșit între subiect şi predicat: „Trupa Compact, va susține un concert” (Realitatea TV, 1.III). Sunt texte din care lipsesc (parțial) semnele diacritice specifice limbii române, precum și texte în care apar semne diacritice nespecifice limbii române (de exemplu, tilda, în ã în loc de ă).

Sunt destul de numeroase pronunțările greșite ale unor cuvinte: „Uniunea [ieuropeană]” (Antena 1, 3.III) – corect: europeană; „repecursiunile” (Național TV, 10.III) – corect: repercusiunile; „plastelină” (Disney Junior, 25.III) – corect: plastilină. Litera x este uneori rostită greşit, prin generalizarea pronunției [cs] în loc de [gz]: „e[cs]amen” (România TV, 10.III), corect – e[gz]amen; „este un e[cs]emplu” (TVR 1, 8.III), corect – e[gz]emplu. S-au înregistrat şi greșeli de accentuare: „nașterii premature” (Antena 1, 29.III), corect – premature; „prevederi care vizau” (Antena 3, 15.III), corect – prevederi; „această prevedere” (B1 TV, 3.III), corect – prevedere; „participă șaptezeci și trei de companii” (Digi 24, 29.III), corect – companii; „o capsulă Femovita pe zi” (reclamă Femovita, Realitatea TV, 22.III), corect – capsulă; „și-a găsit un protector vânos” (România TV, 8.III), corect – protector; „cu [se-i-ful] din care” (TVR 1, 8.III), corect – [sei-ful].

2. Gramatică. Greşelile de morfologie nu au fost foarte numeroase; s-au înregistrat însă forme hibride de indicativ imperfect (de tipul vroiam, vroia, vroiau etc.), în locul celor corecte, fără -r- în radical (voiam, voia, voiau etc.), de exemplu: „M.V. vroia” (Digi 24, 18.01), corect – voia; de asemenea, înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim şi minim: „consumați zilnic minim doi litri de lichide” (RRA, 31.III), corect: minimum doi litri.
Sunt destul de numeroase diversele tipuri de dezacord, de exemplu cel al adjectivului la genitiv: „în urma perioadei grea prin care trece” (B1 TV, 8.III) – corect: perioadei grele – şi cel al mărcii de genitiv al acordată cu alt substantiv decât cu antecedentul: „în plin turneu de promovare al celor mai noi filme” (Pro TV, 1.III) – corect: a celor mai noi; „retragerea din viața publică al regelui Mihai I” (Realitatea TV, 2.III) – corect: a regelui. S-au înregistrat câteva contexte în care numeralele cardinale compuse nu se acordă în gen, tendința fiind de folosire invariabilă a formei de masculin: „doisprezece meciuri” – corect: douăsprezece meciuri (Pro TV, 10.III); „treizeci și unu de săptămâni” – corect: treizeci și una de săptămâni (Pro TV, 21.III); „au venit cu doisprezece autospeciale” (Antena 3, 9.III) – corect: douăsprezece autospeciale.

Dezacordul dintre subiect şi predicat este favorizat de faptul că subiectul este un substantiv colectiv, al cărui sens de plural atrage și verbul în sfera pluralului: „ne-au interceptat SRI-ul și pe noi” (Digi 24, 16.III) – corect: ne-a interceptat; „grupul Vouă ne-au pregătit două scenete” (Național TV, 27.III) – corect: ne-a pregătit; „multă lume care au rol în educație” (Național TV, 10.III) – corect: care are. Unele dezacorduri sunt simple neglijențe sau fenomene regionale nonstandard: „De ce a plecat toți odată așa? S-a speriat de tine?” (Prima TV, 13.III) – corect: au plecat ... s-au speriat ; „doi hoți… le-a furat una dintre mașini” (România TV, 13.III) – corect: au furat.

Alte greşeli gramaticale sunt: utilizarea formei de masculin doisprezece în exprimarea orei – „de la ora doisprezece” (Pro TV, 23.III) – corect: ora douăsprezece; apariţia parazitară a particulei adverbiale și între prepoziția calității ca și nominal: „mineriada pe care ați prins-o dumneavoastră ca și director SRI” (Realitatea TV, 26.III) – corect: ca director; „ca şi salariaţi acolo” (Antena 3, 17.III) – corect: ca salariaţi; „lucra ca și distribuitor de bere” (Kanal D, 16.III) – corect: ca distribuitor; „ai vrea ca și invitată o fată de oraș” (Kanal D, 16.III) – corect: ai vrea ca invitată; extinderea utilizării prepoziției pe: „ea a fost internată pe secția de chirurgie” (Antena 1, 31.III) – corect: în secția; „vedeți pe mediile sociale cât de mult prinde o asemenea teorie” (Realitatea TV, 31.III) – corect: în mediile sociale; „martora pe care am avut-o pe telefon” (Digi 24, 22.III) – corect: la telefon; absența prepoziției pe înaintea nominalului cu rolul de obiect direct: „nu sunt la curent cu multe lucruri care dumneavoastră le-ați spus” (Național TV, 25.III) – corect: pe care ... le-ați spus; „cel mai nobil peşte care îl avem noi în apele de munte” (TVR 2, 13.III) – corect: pe care îl avem.

Se răspândeşte folosirea inutilă a nominalului faptul urmat de o propoziție subordonată introdusă prin că: „iar colegii povestesc faptul că era mereu cu zâmbetul pe buze” (B1, 1.III) – corect: povestesc că; „oamenii sunt oarecum revoltați, li se pare faptul că nu se intervine suficient de repede” (Antena 3, 9.III) – corect: li se pare că.

3. Lexic și stilistică. Dintre fenomenele lexicale înregistrate, menţionăm unele împrumuturi inutile, neadaptate: „rutele refugiaților probabil se vor diverta prin România” (Digi 24, 16.III) – corect: vor fi redirecționate / reorientate; „au fost rerutați către Amsterdam” (Pro TV, 22.III) – corect: au fost redirecționați; „eram inconfortabil cu Stelu” (România TV, 2.III) – corect: nu eram de acord; „sunteți confortabil cu acest tablou?” (România TV, 2.III) – corect: vă place...?. Din punct de vedere stilistic, recomandăm evitarea unor excese colocviale, de tipul: „pe statul de drept îl doare la paișpe, la bașcheți” (România TV, 2.III).

În concluzie, monitorizarea din luna martie 2016 a înregistrat unele abateri persistente şi o serie de neglijenţe care puteau fi uşor evitate. Totuşi, în ansamblu, în comparaţie cu situaţia monitorizată în perioada 2007-2012, s-a constatat o reducere îmbucurătoare a numărului de erori şi în special a greşelilor grave de ortografie şi de morfologie.