Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: BUNA DIMINEATA, ROMANIA! - continuare Miercuri, 22 August

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Zenaida Luca-Hac

10 Aprilie 2018
Vizualizari: 532
Comentează add

„Tot ce doresc este să demasc realitatea, să deschid porţi spre labirinturi imposibil de străbătut…”

Mircea Cărtărescu a primit premiul Formentor pentru Literatură 2018

zenaida-luca-hac

Presa spaniolă i-a dedicat,ieri, în ediția de seară, lui Mircea Cărtărescu, pe care-l consideră cel mai important scriitor român actual, articole omagiale, după ce juriul pentru premiul Formentor pentru Literatură a anunțat, tot ieri, la Buenos Aires, că anul acesta câștigătorul lui este scriitorul român.

 

 

Mircea Cărtărescu a primit premiul spaniol Formentor pentru Literatură 2018 (el premio Formentor de las Letras) – a anunţat ieri, luni 9 aprilie, juriul care acordă această distincţie anuală celor mai valoroşi scriitori actuali şi care, pentru prima dată, s-a reunit în afara Spaniei, anume în Argentina, la Buenos Aires.

Mircea Cărtărescu a primit Formentor-ul pentru întreaga sa operă… „care obligă la reconsiderarea condiției existențiale” – a considerat juriul Formentor.

Iată ce apreciază membrii juriului la scriitorul român: faptul că opera sa constituie „o relatare neobosită şi seducătoare, orbitoare şi verosimilă”… a realităţii… şi faptul că e o operă „destinată să impulsioneze transformarea radicală a conştiinţei umane”. Ei mai scriu în motivaţia decernării că admiră „marea abilitate narativă a autorului şi excepţionala sa cunoaştere a Bibliotecii Universale”… precum şi „forţa narativă cu care scriitorul a ştiut să extindă limitele ficţiunii”.

Pentru juriul prezidat de Basilio Baltasar, preşedintele premiului Formentor, opera lui Mircea Cărtărescu cuprinde – „într-un unic avânt narativ” – „evidenţa realităţii, cartografierea memoriei, energia creatoare a visului, libertatea imaginaţiei şi pulsiunea dorinţelor”.
 
Actul de decernare se încheie cu un citat din Cărtărescu: „Tot ce doresc este să demasc realitatea, să deschid porţi spre labirinturi imposibil de străbătut şi, de aceea, aş scrie chiar dacă n-ar mai fi niciun singur cititor în lume”.

Juriul din acest an al premiului Formentor pentru Literatură - care l-a desemnat câștigător, în unanimitate, pe Cărtărescu - a fost format din Alberto Manguel (laureat Formentor 2017), Andrés Ibáñez, Francisco Ferrer Lerín, Aline Schulman şi Basilio Baltasar (preşedintele juriului).


 

Alberto Manguel, Andrés Ibáñez, Francisco Ferrer Lerín, Aline Schulman şi Basilio Baltasar


Ei au anunţat numele câştigătorului într-o ceremonie care a avut loc la Biblioteca Naţională din Buenos Aires, în prezenţa ministrului argentinian al Culturii, Pablo Avelluto, după două zile de deliberări, cu uşile închise, ţinute în casa scriitoarei şi editoarei Victoria Ocampo din capitala argentiniană (astăzi Casa de Cultură a Fondului Național al Artelor), unde, în anul 1930 a fost creată revista literară, devenită legendară, Sud (Sur).

La ceremonie, Basilio Baltasar a citit scrisoarea de mulţumire pe care i-a trimis-o Mircea Cărtărescu, imediat după ce juriul premiului Formentor i-a comunicat decizia. Iată ce scrie Mircea Cărtărescu acestui for literar spaniol:

„Mă simt enorm de onorat pentru acordarea acestui premiu pe care-l accept cu cea mai mare umilinţă şi cu o mare emoţie, dat fiind că Formentor este unul dintre cele mai prestigioase premii literare, nu numai în Europa literelor, ci și în întreaga lume”.  „Umilinţa mea e încă şi mai mare când mă compar cu scriitorii străluciţi care l-au primit înaintea mea, scriitori pe care nu numai că îi respect, dar ei mi-au fost maeştri în foarte multe sensuri. Pot spune că mulţi dintre scriitorii recompensaţi cu acest premiu m-au inspirat, au făcut din mine scriitorul care sunt astăzi şi am pentru ei cea mai profundă admiraţie”. 

Şi iată cum îşi încheie scrisoarea de mulţumire: „Niciodată n-am visat, de când am devenit scriitor, acum 40 de ani, că operele mele vor cunoaşte un asemenea devotement şi o asemenea consideraţie din partea atâtor cititori de limbă spaniolă, mulţumită, în mare măsură, muncii nepreţuite a traducătoarei mele Marian Ochoa de Eribe şi editurii Impedimenta care mi-a publicat lucrările în spaniolă. Promit că voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a fi la înălţimea scriitorilor care au primit această distincție înaintea mea. Ne vom vedea în curând în frumoasa insulă mediteraneană Mallorca”.

 

Anunţarea premiului Formentor la Buenos Aires confirmă puternica lui legătură cu Argentina. Numai dacă ne gândim că Jorge Luis Borges a fost primul scriitor care l-a primit, în 1961, când a fost creat, şi că scriitorul polonez Witold Gombrowicz, care a trait în Argentina, a fost ultimul său câştigator din prima perioadă, aceea a anilor 60.

De altfel, Alberto Manguel, laureatul ediţiei din 2017, dar şi directorul Bibliotecii Naţionale din Buenos Aires şi unul din membrii juriului, a subliniat apropierea pe care o simt cititorii argentinieni faţă de opera lui Cărtărescu: „Fondul întregii sale creații   literare este dictatura din ţara sa, ceea ce el numeşte anii furaţi. Cititorul argentinian simte imediat aceeași legătură cu anii furaţi în ţara noastră. Cărtărescu recreează acea atmosferă de teamă de care nu putea scăpa nimeni, de ameninţare nedreaptă, când simţeam că trăiam într-o societate unde nu funcţiona nici o regulă în afară de capriciul unor personane. Acest lucru se simte în coşmarurile pe care Cărtărescu le recreează şi care-l fac să fie un scriitor foarte… argentinian” – a subliniat Alberto Manguel.


 

Scriitorul Alberto Manguel

 

„Cărtărescu funcţionează ca un fel de şarpe. Când am început să-l citesc, îmi crea o stare de disconfort, de nervozitate, pentru că nu ştiam în ce avea să mă vâre, dar pe urmă te fascinează şi te laşi purtat prin labirinturile prin care te conduce” – a spus Aline Schulman. Scriitoarea şi traducătoarea franceză a recomandat povestirea Ruletistul celor care doresc să pătrundă în universul literar al scriitorului român, candidat la premiul Nobel.

Premiul va fi decernat în timpul Conversaţiilor Literare Formentor, în Mallorca (Spania) pe 5 octombrie, la a XI-a ediţie.

Premiul Formentor de las Letras , în valoare de 50.000 de euro, a cunoscut două perioade: 1961-1967 şi 2011-2018. Și desigur, va continua…

El a fost creat în anul 1961 de un grup de faimoşi editori europeni (Carlos Barral, Gallimard, Einaudi, Rowolt…) pentru a recunoaşte calitatea şi integritatea unor autori a căror operă întăreşte prestigiul şi influenţa marii literaturi, precum şi pentru a recompensa valoarea operei marilor scriitori care şi-au dedicat viaţa literaturii, ca o formă de a-şi păstra esenţa şi moştenirea lor culturală.

Premiul a reapărut în anul 2011, cu aceeaşi vocaţie universală şi cu acelaşi spirit de la început. În prima perioadă, aceea a anilor 60, l-au mai primit şi Samuel Beckett, Juan García Hortelano, Jorge Semprún şi Saul Bellow, iar în cea de-a doua perioadă, au fost premiaţi Carlos Fuentes, Juan Goytisolo, Javier Marías, Enrique Vila-Matas, Ricardo Piglia, Roberto Calasso.


 

 

Notă: premiul Formentor pentru Literatură s-a acordat între anii 1961 – 1967, fiind promovat de editura spaniolă Seix Barral, cu colaborarea a altor 10 edituri străine și cu sprijinul proprietarilor Hotelului Formentor din insula spaniolă Mallorca (cea mai mare dintre Baleare), hotel care pe atunci devenise un important for literar. Distincția era de două feluri: Prix International/Premiul Internațional (care recompensa un autor de importanță mondială) și Premio Formentor/Premiul Formentor (care se decerna pentru un roman propus de una dintre editurile membre și care era apoi publicat de toate celelalte edituri). După o întrerupere care a durat din 1967 până în 2011, premiul a început să se acorde din nou și se decernează în grădinile Hotelului Barceló Formentor. În anii 1966 - 1967 premiul nu s-a acordat niciunui scriitor.


 

 

Mircea Cărtărescu s-a afirmat, la început, ca poet, cu Levantul (1990) pentru care a luat premiul Uniunii Scriitorilor din România. Un volum scris în plină dictatură a lui Ceauşescu. Trei ani mai târziu a făcut saltul spre naraţiune cu Nostalgie şi a continuat cu Lulu (1994) şi cu trilogia Orbitor (1996-2007). În 2012 a publicat cartea de povestiri Frumoasele străine, pentru care a primit premiul Euskadi de Plata.  Ultimul său roman, Solenoid (2015), este un roman monumental în care răzbat ecouri din Pynchon, Borges şi Kafka.

Este poet, romancier, critic literar și jurnalist, membrul al Uniunii Scriitorilor din România și al Parlamentului Cultural European. A publicat peste 30 de cărți traduse în 23 de limbi. A primit mai multe premii internaționale: Premiul Târgului Cărții din Leipzig, Premiul pentru Literatură a Casei Culturilor din Berlin, Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, Premiul Gregor von Rezzori și Premiul Thomas Mann pentru Literatură.


 



Traducerea textelor : ZLH

Surse : EL PAÍS, Europa Press (Madrid), Clarin.com, ABC.es, EL MUNDO


Etichete Mircea CărtărescuSpaniaFormentor MallorcaBasilio BaltasarSeix BarralBuenos AiresAlberto Manguel

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live