Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Migraţia dinspre Orientul Mijlociu şi situaţia din Siria

Cote de refugiați alocate țărilor din Uniunea Europeană și înființarea centrului de luptă împotriva traficului de migranți

Migraţia dinspre Orientul Mijlociu şi situaţia din Siria

Articol de Radu Dobriţoiu, 26 Februarie 2016, 13:58

Radu Dobriţoiu - Bun găsit, vorbim la "Euroatlantica" din nou despre Siria şi despre migraţia dinspre Orientul Mijlociu spre Europa. Recent, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că migraţia testează până la limită UE, punctând importanţa protecţiei fronteierelor externe ale UE, iar ultimele informaţii indică doar în -rima parte a anului aproximativ 110.000 de migranţi care se îndreaptă spre bătrânul continent dinspre Orientul Mijlociu, la care se adaugă aproximativ 150.000 în Libia, pregătiţi să traverseze Mediterana. La începutul săptămânii, Europol, Agenţia Europeană de Poliţie, a inaugurat la sediul său din Haga un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi, în contextul eforturilor UE de a stăvili valul de migraţie care a adus anul trecut pe continent peste 1 milion de persoane. Pe de altă parte, situaţia din Siria continuă să determine mii de persoane să se refugieze în ţările din zonă, în principal în Turcia. Invitatul ediţiei este generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Discutăm despre migraţia dinspre Orientul Mijlociu şi despre situaţia din Siria.
Buna seara domnule general Stan Petrescu, ghiocelul nu apare singur în Europa în această primăvară.

Stan Petrescu: Bună seara domnule Radu Dobriţoiu, vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.
Radu Dobritoiu: Ce spuneţi de acest ghiocel, care nu vine singur ci cu aceşti migranţi, foarte mulţi oameni...

Stan Petrescu: De fapt nu este niciun fel de întrerupere acestui flux de emigranţi către Europa, ci doar iarna a stopat un pic intensitatea. Acuma, odată cu apariţia primăverii, fluxul se reia, se caută noi trasee, se abandonează cele vechi şi ofensiva asupra Europei creştine din partea migranţilor, din spaţiul de cultură islamică, deja continuă. Chestiunea de noutate, în tot acest flux migrator, este aceea că o serie întreagă de state aflate pe, în general, pe traseele de migraţie, au început să ia unele măsuri de poliţie foarte puternice şi au alarmat forţele militare. Iată cazul Ungariei, care este cel mai proaspăt, se gândeşte la o mobilizare a forţelor tocmai pentru a pune capăt acestui flux care urmează să îşi caute noi ţări de relocare, de locare, cum ar fi Germania, şi iată că naşte acuma o altă destinaţie extrem de atractivă şi anume poarta nordică a continentului, sau dacă vreţi ţările scandinave.

Radu Dobritoiu: Există şi un traseu dinspre Turcia spre Rusia şi apoi prin nord spre ţările scandinave, ţinând cont de faptul că Siria nu are vize cu Federaţia Rusă.
Stan Petrescu: Exact. Şi se alege aceat traseu care este mult mai uşor şi poate să facă o chestiune sau o mărturisire cinică, ruşilor le convine să aibă un asemenea flux pe teritoriul lor şi să urmeze să deplaseze migranţi. Este adevărat că au avut loc şi drame, presa şi anumite surse citează faptul că la frontiera cu Finlanda şi la frontiera cu ţări scandinavice au intrat foarte mulţi copii, nu se ştie de locarea lor, nu se ştie destinaţia lor. Deci, iată, acest traseu este necunoscut, este periculos şi produce drame.

Radu Dobritoiu: Domnule general, nu cred în cunoscutele teorii ale conspiraţiei, dar se vorbeşte chiar despre o implicare sau dacă nu implicare un sprijin al Moscovei pentru acest fenomen al migraţiei spre vestul Europei şi, bineînţeles, o interdepedenenţă între dorinţa Rusiei de a dezechilibra coeziunea UE şi bineînţeles a ţărilor din Alianţa Nord-Atlantică ce fac parte din UE.
Stan Petrescu: Răspunzând întrebării unui redactor de la BBC, care se referea la faptul că Rusia a devenit extrem de agresivă şi nu răspunde unor comandamente dinspre spaţiul occidental, preşedintele Putin a răspuns destul de tranşant şi a spus că Europa l-a sancţionat extrem de puternic economic, că moneda a scăzut, că are implicaţii asupra socialului şi sigur că acestei agresiuni trebuie /i/ se răspundă într-un fel sau într-altul. Una ar fi şi aceasta: pentru a diviza Europa şi o divizează inteligent, nu cu forţe, nu cu armate masificate ci cu ajutorul intelligence-ului, că este militar, că este civil, fie prin atragerea de lideri decidenţi în spaţiul european, fie prin acest instrument care este extrem, extrem de insidios şi anume a pus bani la bătaie pentru a da fiecărui imigrant o sumă, variază de la 40-50-60 de mii de euro, cu care să plătească călăuzele şi să încurajeze şi crima organizată şi, iată, să bată la cetăţile Europei cu atâta intensitate încât Europa a propulsat sau a generat o situaţie de criză nemaivăzută, unu. Doi: el, Putin, şi-a creat şi două capete de pod, unul la Konigsberg sau Kaliningrad, cum a fost botezat de către Stalin, şi al doilea în Transnistria. Aşadar, fereastra către Europa este deschisă dacă va fi obligat şi determinat să folosească mijloace militare pentru a-şi ocupa Europa. Inteligenţa sa este proverbială şi are în spate, să zicem aşa, un sentiment public rusesc pozitiv, deci din partea ...
Radu Dobritoiu: Maselor, populaţiei.
Stan Petrescu: ...populaţiei, sigur că da, are ok de a face faţă acestei agresiuni economice şi de natură politică împotriva lui.

Radu Dobritoiu: De fapt nu este nimic nou în est, pentru a parafraza titlul unui celebru roman, pentru că este aceeaşi politică de propagandă şi de dezinformare pe care au promovat-o şi Sovietele, înainte de Federaţia Rusă. Nu este nimic nou că aceste servicii de informaţii de intelligence acţionează utilizând şi lecţiile bine puse la punct de predecesorii sovietici.
Stan Petrescu: Fără îndoială că sunt buni specialişti Ohrana ţaristă, dacă vreţi, aşa, este actul de naştere al acestui război informatic, informaţional al informaţiilor şi sunt extrem de bine puşi la punct cu asemenea mijloace de luptă în planul războiului invizibil.
Şi rezultatele se văd. O spun şi îndrăznesc şi pot să mă bazez pe afirmaţiile pe care le fac, ei controlează foarte bine guverne din UE.
Ei controlează foarte bine anumiţi lideri.
Radu Dobritoiu: Trusturi de presă.
Stan Petrescu: Trusturi de presă. Au investit bani în economie, în România Lukoil-ul stăpâneşte foarte bine piaţa petrolului, au cumpărat industria de aluminiu, au cumpărat industria de oţel, metalurgică. Aşadar, aşadar are o infrastructură de intelligence foarte bine acoperită, în aşa fel încât să dirijeze şi presă, fără îndoială, să dirijeze mesaje de care are nevoie tocmai pentru a determina ca deciziile să se ia conform dorinţelor de la Moscova.

Radu Dobritoiu: Revenim la subiectul principal al emisiunii noastre amintind că, la Haga, Europol a inaugurat Centrul european pentru stoparea traficului de refugiaţi, o instituţie specializată pentru a contracara acest fenomen, traficul de refugiaţi, o problemă majoră cu care se confruntă UE. 40 de mii de suspecţi de naţionalităţi diferite, organizaţi în mai multe reţele, sunt implicaţi în traficul cu migranţi din Olanda, unde s-a deschis acest centru. Transmite Claudia Marcu.

Reporter: Traficul cu refugiaţi este domeniul infracţional cu cea mai rapidă creştere în Europa - a spus directorul europol. Piaţa infracţională evoluează foarte rapid, este dominată de reţele multinaţionale cu infractori care acţionează simultan în domenii diferite, ca de exemplu transferuri ilegale de bani şi falsificare de documente. Sunt reţele foarte flexibile, care îşi schimbă rutele de trafic foarte uşor a adăugat Rob Wainwright.
Rob Wainwright: Investigăm în acest moment o comunitate de 40.000 de suspecţi de naţionalităţi diferite, ceea ce ne arată că avem de-a face cu o problemă europeană. În acest moment sunt deschise peste 1500 de investigaţii care vizează reţele de traficanţi cu refugiaţi, reţele active pe teritoriul UE. Provocarea rămâne la nivel naţional. Forţele de poliţie naţionale au nevoie de mult timp şi mai multe resurse pentru a aduna informaţiile de care avem nevoie. În orice caz, dorinţa de colaborare există. Centrul pe care l-am deschis va fi o platformă mai bună pentru un schimb eficient de informaţii la nivel european - a declarat Rob Wainwright pentru Radio România.
Reporter: În cadrul centrului vor lucra experţi ai Europol, reprezentanţi ai poliţiilor din diferite state membre, inclusiv din România, dar şi
experţi din ţările de intrare în UE şi din cele de destinaţie pentru refugiaţi. Echipa specializată pe zona Mediteranei "Joint Operational Team Nair", formată în martie 2015, va trece în subordinea noii structuri. Centrul va oferi asistenţă, în special ţărilor care sunt cele mai afectate de fenomenul migraţiei, inclusiv asistenţă operaţională pe teren. De exemplu, Grecia va fi ajutată de echipe mobile de investigaţie formată din experţi ai centrului.

Radu Dobritoiu: Şi cum terorismul şi crima organizată îşi dau deseori mâna, domnule general, este posibil ca, odată cu migranţi, să fie livraţi şi nişte jihadişti.
Stan Petrescu: Într-adevăr, există o simbioză perfectă între crima organizată şi terorism. Dacă vreţi, crima organizată este bucătăria sau farmacia terorismului, deoarece asigură şi "medicamente", dar şi suport financiar extrem de bine pus la punct. Sunt recunoscute căile de transport droguri, din Afganistan, pe căi ilegale, pe două direcţii ajung în Europa Occidentală. Fie prin Grecia, s-a încercat şi traseul pe la Constanţa, dar aici FRONTEX-ul stă foarte bine şi au fost...Această agenţie de poliţie europeană este extrem de impotantă. Ea poate, potrvit legii penale comune în cadrul UE să fie în plan naţional, să spunem aşa, lovitura de berbece care să controleze aceste relaţii criminale. Iată numai câteva date ale acestei agenţii: 90% dintre migranţii care au ajuns în Europa au fost sau ajungerea în Europa a fost facilitată de către aceste organizaţii criminale. Se presupune că ele au adunat în câţiva ani de zile sume între 4 şi 6 miliarde de euro, iar această migraţie foarte puternică generează traficul de fiinţe umane, traficul de persoane şi traficul extrem de intens de droguri. Aceasta creează un tablou extrem de dramatic, dacă vreţi, în plan european, pentru că traficul de fiinţe umane aduce profituri foarte mari, dar în acelaşi timp dă de lucru poliţiilor europene.
Radu Dobritoiu: Dar şi trafic de terorişti...
Stan Petrescu: Printre ei teroriştii sunt foarte bine acoperiţi, sunt foarte bine ascunşi, pot să se folosească de nişte călăuze ale organizaţiilor criminale, pot să transmită bani, pot să transfere sume, prin urmare comunicaţii şi internetul care încă nu este supravegheat foarte bine de agenţiile de informaţii. Aş vrea să mai adaug aici o chestiune foarte importantă şi anume există la nivel european şi, potrivit Consiliuui European din februarie trecut, s-a...acum s-a reamintit de un schimb de informaţii foarte bine pus la punct între statele UE, tocmai pentru a asigura informaţii nu numai poliţiei dar şi statelor, pentru a controla foarte bine aceste trasee de migranţi. Să ştiţi că există un compartiment de analiză şi sinteză la nivel european, statele furnizează informaţii pe domeniul sau pe obiectivul migraţiei sau a crimei organizate şi acest lucru va uşura foarte mult prinderea acestor...şi mai ales controlul asupra lor. Tot aici trebuie adăugat faptul că există un plan de acţiune între UE şi Turcia, Turcia deţinând cel mai mare număr de migranţi, peste 2 milioane. Sigur că, spre deosebire de ceilalţi migranţi care se află relocaţi şi transferaţi în diverse ţări, Turcia asigură educaţia, asigură locuri de muncă, dar cu toate acestea ei pleacă din Turcia, căutând traseele pentru a ajunge în Europa Occidentală. Aşadar, în planul de acţiune între UE şi Turcia se asigură bani Turciei pentru a facilita unele programe atractive pentru a-i introduce fie în câmpul muncii fie în educaţie, ş.a.m.d., pe de o parte, iar pe de altă parte pentru a controla crima organizată, care este generată tocmai din faptul că numărul de migratori a crescut foarte mult şi este tentant. Se lucrează cu cifre de genul că între 6, 7 sau chiar 8.000 de euro ar lua o călăuză pentru un asemenea migrant ca să îl transporte dintr-o parte în alta. Sigur că acest lucru, făcut pe riscul lor, a generat şi mari drame. Să ne amintim anul trecut de cele 71 de cadavre din teritoriul Austriei sau despre cei aproape 51 de morţi în Mediterana şi este o cifră la fel de dramatică şi anume în jur de 2800 sau 3000 de migranţi au murit înecaţi în apele Mediteranei, ceea ce sigur că dă de gândit liderilor europeni care vor să prevină prin toate mijloacele. Europa s-a trezit, Europa parcă s-a trezit şi a revenit cu mijloace în plan legislativ, în plan acţional, iată agenţia de poliţie şi anume în planul informaţional pentru a cunoaşte şi a preveni asemenea forme dramatice pe care mizează sigur crima organizată.

Radu Dobritoiu: Şi NATO s-a trezit, vom vorbi şi despre asta, dar până atunci Grecia se poate confrunta cu o criză umanitară generată de afluxul de migranţi spre Europa. De la Buxelles, unde s-au întâlnit miniştrii de interne din UE, transmite Cerasela Rădulescu.

Reporter: UE continuă să se confrunte cu problema imigraţiei şi anunţă că există pericolul unei crize umanitare în Grecia, din cauză că această ţară este depăşită de afluxul de imigranţi şi are nevoie de ajutor. Miniştrii europeni de interne tocmai au decis în această seară că este nevoie urgenţă de rezultate în teren legate de criza imigraţiei. Comisarul Dimitris Avramopoulos a declarat că, dacă în 10 zile acest lucru nu se întâmplă, sistemul va ceda. În timpul reuniunii de la Bruxelles s-au înregistrat tensiuni între Grecia şi Austria. Ministrul grec de interne declară că Austria îi tratează precum inamici şi că ţara sa nu va accepta să devină Libanul Europei. La rândul său, ministrul austriac de interne i-a reproşat Greciei că nu face eforturi suficiente să securizeze frontiera externă a UE. În timpul reuniunii de la Bruxelles au existat tensiuni şi între Franţa şi Belgia, după ce guvernul belgian a anunţat în urmă cu două zile reintroducerea controalelor la frontiera cu Franţa. Ministrul de interne francez Bernard Caseneuve a sosit la Bruxelles, spunând că decizia Belgiei de a introduce controlul la frontieră este una cel puţin ciudată. Belgia şi-a motivat gestul prin faptul că Franţa doreşte să desfiiţneze taberele de imigranţi de la Calais între Marea Britanie şi Franţa şi că astfel aceştia s-ar putea muta pe teritoriul belgian. Miniştrii de interne au mai decis să sprijine propunerea obligativităţii controalelor de indentitate în cazul cetăţenilor europeni la intrarea şi la ieşirea din spaţiul comunitar, dar au cerut să se acorde un răgaz de 6 luni până la aplicarea acestei măsuri şi în aeroporturi, pentru ca autorităţile să-şi poată procura echipamentele necesare. Între timp, statele membre ale NATO au definit modalităţile operaţionale ale misiunilor lor navale contra traficului de imigranţi către Europa, având ca punct de plecare coastele turce. Navele Alianţei Nord-Atlantice vor furniza informaţii Gărzii de Coastă şi altor autorităţi naţionale din Grecia şi Turcia.

Radu Dobritoiu: Domnule general Stan Petrescu, pare că Grecia a deschis larg poarta şi lasă să treacă prin curtea sa către Europa mii de migranţi.
Stan Petrescu: Este între da şi nu acest răspuns. Dacă avem în vedere ultimele concluzii ale Consiliului European din 19 februarie 2016, cu pivire la migraţie, iată că se produce, cum am spus, Europa s-a trezit, se produc nişte mişcări extrem de importante. Pentru a opri aceste fluxuri de migranţi, a proteja frontiere de UE şi intenţia liderilor, când s-a gândit sau când a tras aceste concluzii s-a gândit la faptul că Spaţiul Schengen nu trebuie dezintegrat, el trebuie păstrat. Dacă Spaţiul Schengen este distrus, practic, toată construcţia UE ar putea să fie pusă într-un mare pericol. De aceea, NATO, la cererea UE, sprijină UE în a orpi acest flux, deci NATO, prin flotele Grecei, prin flotele Italiei şi altor state, monitorizează şi supraveghează toate trecerile acestea ilegale dinspre nordul Africii în Marea Egee, în Marea Adriatică adică spre Grecia. Totodată, Grecia va primi sume mari de bani, de ordinul a zecilor de milioane, 220 în prima fază, sau până în 2020 şi 160 de milioane, aşa spun unele surse, pentru managementul FRONTEX-ului. Există o puternică colaborare între FRONTEX(Agenţia pentru Securizarea Frontierelor) şi NATO, tocmai pentru a opri acest flux de imigranţi. Sigur că în Grecia s-au luat oarece măsuri şi migranţii, simţind aceste chestiuni, încearcă să schimbe ruta. Chiar vor să aleagă o rută italiană dar şi aceasta e închisă. Şi atunci au ales ruta aceasta balcanică, nu e aşa?, este vorba de Macedonia, Serbia, Croaţia şi Slovenia. În legătură cu întâlnirea din Austria a miniştrilor de interne, liderul grec Tsipras a protestat şi, cum se numeşte, şi-a manifestat într-un fel... şi-a manifestat într-un fel nemulţumirea de faptul că Grecia nu a fost invitată să participe la luarea unei asemenea decizii şi care se referea tocmai la a obtura această rută balcanică. Ei au luat o hotărâre fără ştiinţa Greciei şi au spus că vor lăsa pe această rută balcanică să vină numai imigranţi cu acte, iar ceilalţi, fără acte, să se strângă pe teritoriul Greciei şi de aici să fie relocaţi sau transferaţi, iată nemulţumirea Greciei. Totodată, o serie întreagă de ţări vecine Greciei - şi luăm cazul Bulgariei - spuneam, a construit un gard în Croaţia, de 45 km. Ungaria a terminat gardul ei cu Croaţia. Practic, Croaţia aproape jumătate se află în garduri de a stopa migraţia. Sârbii sunt mai toleranţi. Ungurii au trecut la măsuri noi şi anume dacă acest val nu poate fi oprit îi îmbarcă în autobuze şi îi duce în Austria. Dar hotărârea lor este clară de a nu menţine pe teritoriul lor migranţi. Deci lucrurile cam aşa stau cel puţin în zona noastră imediată, mă refer la ţările din zona balcanică şi din Ungaria. Iar Bulgaria a dat misiune armatei de supraveghere şi monitorizare a frontierelor, atât cu Turcia cât şi Croaţia.

Radu Dobritoiu: Se pare că în Banat au început să apară nu ghioceii, ci primii imigranţi care încearcă să tranziteze teritoriul României pentru a ajunge în cele din urmă tot spre Ungaria.
Stelian Andronic: Avem un mare ajutor şi anume fluviul Dunărea, care stopează o migraţie masivă şi mai ales pe timp de iarnă nimeni nu îndrăzneşte să atace - dar a recunoscut-o şi ministrul de externe olandez, ca şi alte state ale UE - că în ceea ce priveşte frontiera cu România este extrem de bine asigurată. Sunt, dacă vreţi, nişte cantităţi de ordin neglijabil de ordinul a 1-2-3-4-5 care au trecut frontiera. Însă şi România trebuie, apropo de ghiocel, şi România va primi primii 15 refugiaţi în luna martie sau la începutul lui martie, în urma repartizării prin mecanismul cotelor obligatorii de relocare a UE, ei fiind selectaţi din Grecia şi Italia. Iată că grecii încet, încet diminuează din această cantitate masivă. În anii următori, 2016-2017, urmează să vină primii 4180 de refugiaţi şi în România.

Radu Dobritoiu: Vorbim despre cote de refugiaţi, care par să afecteze coeziunea UE. Miniştrii de interne din Grupul de la Visegrad au anunţat deja că nu vor accepta cotele de refugiaţi. Viktor Orban, premierul Ungariei, a anunţat intenţia de a organiza un referendum pentru a afla opinia populaţiei în legătură cu cotele de refugiaţi.

Reporter: Emil Groza, de la Budapesta - Ungaria se opune în continuare oricăror decizii privind relocarea refugiaţilor în statele membre ale UE pe baza unui sistem de cote obligatorii, iar guvernul de la Budapesta a decis chiar să iniţieze organizarea unui referendum pe această temă. Anunţul a fost făcut ieri de premierul ungar Viktor Orban, care a precizat că întrebarea care urmează să fie supusă referendumului a fost înaintată deja Comisiei Naţionale Electorale spre validare, iar guvernul său ar dori să afle dacă populaţia este de acord ca UE să poată dispune şi fără consinţământul Adunării Naţionale a Ungariei mutarea obligatorie în această ţară a unor persoane care nu au cetăţenie ungară. Premierul ungar consideră că acest demers este unul european, iar în condiţiile în care una dintre principalele valori ale Europei este democraţia, fără acordul cetăţenilor europeni nimeni nu poate lua decizii care pot influenţa vieţile acestora şi ale generaţiilor următoare. În opinia sa, primirea imigranţilor pe baza cotelor obligatorii ar redesena profilul cultural etnic şi religios al Ungariei şi al Europei, iar ungurii sunt de părere că introducerea acestora fără acordul oamenilor reprezintă un abuz de putere. Într-un interviu publicat astăzi de cotidianul german "Bild", şeful executivului de la Budapesta şi-a exprimat dezacordul în privinţa politicilor de primire a emigranţilor, precizând că cei care îşi aduc în ţară mase de oameni neînregistraţi importă şi terorism, criminalitate, antisemitism şi homofobie. Ungaria a atacat anul trecut la Curtea Europeană de Justiţie decizia anterioară, luată la nivel european, privind sistemul de cote obligatorii de relocare a 160 de mii de refugiaţi în statele membre, iar guvernul de la Budapesta a lansat în urmă cu câteva luni chiar şi o campanie în mass-media pentru popularizarea unei acţiuni de strângere de semnături împotriva implementării acestui mecanism care, potrivit oficialilor ungari, ar duce la creşterea riscului ameninţărilor teroriste şi a infracţionalităţii şi ar periclita totodată şi cultura şi economia Europei.

Radu Dobritoiu: Domnule general Stan Petrescu, trebuie România să accepte aceste cote de refugiaţi? Vorbim de 4 mii şi ceva de refugiaţi.
Stan petrescu: Dacă am acceptat să intrăm în UE, potrivit tratatului, este un club, nu e aşa?, select, de 28 de state şi atunci trebuie să respectăm regulile clubului. Această cotă de 4 mii, de 6 mii, faţă de populaţia ţării nu este o cotă care să ne sperie. Dacă ei sunt selecţionaţi şi bine evidenţiaţi şi bine cunoscuţi sigur că ei pot fi disipaţi în anumite zone. Iată nişte date ne spun, de la Jandarmerie, că ar fi pe undeva pe la Satu-Mare, pe la Tăşnad, pe la Bumbeşti, pe la Câmpulung Muşcel, etc., prin Banat. Aşadar, dacă se vor lua măsuri, dacă UE ne sprijină cu bani nu ar fi o problemă ca această cotă să ne creeze necazuri.

Problematica migraţiilor spre Europa
Euroatlantica 03 Octombrie 2015, 16:44

Problematica migraţiilor spre Europa

Migraţia spre Europa şi influenţele asupra securităţii continentale

Problematica migraţiilor spre Europa
Migratia musulmana in Europa 2015
Euroatlantica 12 Septembrie 2015, 16:58

Migratia musulmana in Europa 2015

Aproximativ 400.000 de refugiaţi sunt aşteptaţi să ajungă în Europa, după ce vor traversa Marea Mediterană, până la finalul...

Migratia musulmana in Europa 2015
Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică