Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Joi, 07 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Gabriel Klimowicz

17 Mai 2010
Vizualizari: 4112
Comentează add

Radio România a realizat, împreună cu corespondenţii săi, o radiografie a măsurilor de redresare economică care au fost luate de guvernele din întreaga lume.

Măsuri de austeritate luate în întreaga lume

gabriel-klimowicz

În ţara noastră, reducerea salariilor, a pensiilor, a sporurilor şi indemnizaţiilor, a burselor determină ieşirea în stradă a oameilor şi apariţia ameninţărilor cu greva generală din parte tuturor federaţiilor sindicale.

Cred că ar fi interesant pentru toţi ascultătorii noştri să vadă care este situaţia în lume pentru a o compra cu cea din România.

Corespondenţii noştri vă vor face un tablou suficient de exact cu privire la contextul în care se află România.

Pentru început să vedem care este situaţia în Statele Unite, acolo de  unde a plecat epidemia financiară de care s-a îmbolnăvit apoi toată lumea.

Doina Saiciuc - Datele oficiale vorbesc în acest moment despre o bază solidă a redresării economiei americane.

Ea a crescut în primul trimestru al anului cu 3,2%, iar analiştii se aşteaptă să crescă în continuare, de vreme ce exporturile şi vânzările au crescut ele însele mai mult decât se estimase în luna martie.

O evaluare a experţilor de la Banca din Philadelphia a rezervelor federale publicate la sfârşitul săptămânii trecute prevede o creştere economică de 3,3% pentru trimestrele al doilea şi al treilea ale anului în curs.

Lawrence Summers, directorul Consiliului Naţional Economic al Casei Albe confirmă: "Să privim atent.

Ne aflăm în cu totul altă situaţie faţă de acum un an.

În urmă cu un an economia se prăbuşea, lumea vorbea despre marea recesiune în care puteam intra trăgând după noi întregul glob.

Acum ne aflăm într-o formă mai bună decât oricine s-ar fi aşteptat în urmă cu un an".

Banca Centrală a Statelor Unite a anunţat vineri o creştre industrială în luma aprilie care a depăşit aşteptările pieţei: 0,8% faţă de 0,2 în luna martie, relevând rolul producţiei industriale în redresarea economică din cea  mai lungă şi profundă recesiune din anii 1930 încoace.

În aceeaşi zi, Departamentul Comerţului anunţa creşterea vânzărilor şi tendinţa clară a consumatorilor de a-şi recâştiga încrederea în economie, în vreme ce, în drastic contrast, pieţele financiare erau lovite de panica investitorilor în legătură cu datoriile guvernamentale ale Europei, situaţie care ar putea reverbera în Statele Unite unde se ridică o întrebare: Este California pentru Statele Unite ceea ce este Grecia pentru Uniunea Europenă?

Lawrence Summers, încercă să dea un răspuns: "Cred că este important să vedem că dimensiunea datoriei Greciei faţă de venitul ei intern este de cinci, zece ori mai mare faţă de datoria Californiei, comparativ cu veniturile sale, dar avem probleme profunde fiscale în Statele Unite la nivelul statelor ca şo probleme profunde la nivel federal".

Pe de altă parte, climatul  politic de la Washington este acum favorbil legii care se află în Senat şi care vine cu cea mai profundă reformă a reglementărilor sistemului financiar.

Lobbyştii marilor bănci de pe Wall Street încearcă încă din răsputeri să o schimbe şi să o slăbească în momentele în care legea intră într-o etapă decisivă putând fi supusă votului la sfârşitul săptămânii.

Republicanii recunosc necesitatea reformei, dar se opun unora din propunerile democraţiilor argumentând că ar înseamna o prea mare intervenţie guvernamentală în sectorul privat, iar preşedintele Obama ameninţă că îşi va exercita dreptul de veto dacă legea nu va pune sub control piaţa instrumentelor derivate care a fost aria în care au fost plastate cele mai mari şi riscante pariuri financiare de către companii ca American Internaţional Group.

Unii experţi spun că secţiunea legii care se referă la instrumentele derivate este suficient de ambiguă pentru a submina întregul efort de reformă.

Ori această aria a pieţei este în general considerată a fi înrăutăţit criza financiară.

Preşedintele Obama spune că legea pentru reforma instituţiilor de pe Wall Street va proteja familiile americane cu cele mai puternice instrumente de protecţie financiară din istorie.

Unul dintre cei mai importanţi jucători mondiali cu care România are o legătură, cel puţin, istorică specială este Federaţia Rusă.

Într-o vreme se spunea că, dacă se strănută la Moscova, este gripă la Bucureşti.

Corespondentul nostru, Alexandru Beleavschi, ne face un tablou succint al situaţiei din Federaţia Rusă.

Rusia este un caz aparte, mai ales pentru că în anii 2000 a înregistrat o creştere economică anuală de câteva procente, bazată, în primul rând, pe creşterea preţurilor la petrol.

În anul de vârf 2008, bugetul federal era asigurat în proporţie de 50% din veniturile din petrol şi gaze, un alt capitol esenţial fiind exporturile de metale fieroase.

Conjunctura favorabilă a permis Rusiei să intre în rândul ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur şi valută, unde rămâne şi acum.

În august 2008, aceste rezerve, deşi înaintea crizei, depăşeau 580 de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Kremlinul a învăţat bine lecţia crahului financiar din 1998, când, practic, peste noapte, toate marile bănci private au dat faliment, cursul rublei s-a prăbuşit de trei ori, iar economiile populaţiei s-au volatilizat.

În anii creşterii economice, guvernul rus a înfiinţat un fond special, numit "Fondul de stabilizare", care, în februarie 2008, dispunea de 156 de miliarde de dolari.

În acel moment, el a fost împărţit în două categorii, în "Fondul de rezervă" - 125 de miliarde şi aşa-numitul "Fond al bunăstării naţionale" - 32 de miliarde de dolari, acesta din urmă crescând constant, valoarea lui acum fiind de 90 de miliarde.

Fondul de rezervă, constituit, mai ales, din vânzările de petrol şi gaze, avea, la începutul crizei în Rusia, deci undeva în jur de 1 septembrie 2008, peste 140 de miliarde de dolari.

Trebuie spus că aceste măsuri preventive au permis Rusiei să beneficieze în momentul declanşării crizei, momentul cel mai critic a fost octombrie-noiembrie 2008, să beneficieze de o centură de siguranţă.

Cele mai afectate sectoare au fost atunci sectorul financiar-bancar, care a fost în pragul falimentului, construcţiile, siderurgia, sectorul energetic şi industria de automobile.

Autorităţile ruse au spus atunci că măsurile anticriză nu vor afecta obligaţiile sociale ale guvernului, adică salariile, pensiile, alocaţiile şi cheltuielile pentru sănătate şi învăţământ.

Primele măsuri luate atunci de guvernul rus au fost injecţiile financiare masive pentru susţinerea sectorului financiar şi bancar şi asanarea acestuia, adică eliberarea lui de băncile neperformante şi împovărate de datorii, tocmai pentru a preveni un crah ca în 1998.

De asemenea, reducerea cursului rublei cu circa o treime s-a produs nu instantaneu, ca în 1998, ci gradual, pe parcursul a 5-6 luni, fapt ce a permis diminuarea impactului social şi, pe de altă parte, energizarea economiei, în primul rând, a exporturilor.

De atfel, economia rusă a început să se redreseze undeva în primăvara anului 2009, odată ce a fost depăşit minimul preţului la petrol.

Totuşi, în 2009, PIB-ul Rusiei s-a redus cu o cifră record, de 7,9%, iar producţia industrială - cu 10.8%, preţul de export al petrolului fiind diminuat cu 40%.

Guvernul afirmă că, prin salvarea sistemului bancar şi măsurile anticriză, s-a reuşit cel mai important lucru, şi anume evitarea destabilizării situaţiei sociale.

Chiar şi în condiţiile de criză, guvernul a avut, în 2009, cheltuieli bugetare cu 27% mai mari ca în anul 2008, în condiţiile în care veniturile scădeau cu 21%.

Jumătate din buget era destinată plăţii pensiilor, salariilor şi alocaţiilor, învăţământului, sănătăţii şi construcţiei de locuinţe, cifra fiind cu o cincime superioară celei din 2008.

Mergem acum în Germania, care este unul dintre motoarele principale ale Uniunii Europene, să vedem care este situaţia acolo.

Bună ziua, Ovidiu Suciu este corespondentul din Germania.

Cum se vede criza de la Berlin din Germania?

Germania este o ţară care prin tradiţie se remarcă prin finanţe de stat sănătoase şi o administrare judicioasă eficientă şi transparentă a banului public.

Mai multe, ţinerea sub control a salariilor în ultimii şi veniturile ridicate obţinute din exporturi fac economia germană foarte competitivă pe fondul globalizării şi al concurenţei acerbe pe plan internaţional, ceea ce nu înseamnă că toate lucrurile merg în prezent ca pe roate în economia Republicii Federale.

Deficitul bugetar pe care îl va realiza Germania în 2010 va fi de 5% din PIB, mulţi sub majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, dar cu două procente peste limita admisă de Pactul de stabilitate şi creştere economică.

Anul acesta, autorităţile germane sunt nevoite să se îndatoreze cu încă aproximativ 100 de miliarde de euro pe lângă cele în jur de 1700 de miliarde care reprezentau datoriile de stat ale Germaniei în martie 2010, un nivel record.

Recesiunea înregistrată în 2009, când economia germană a scăzut cu 4,9% nu a fost de prea mare ajutor.

Paşii formatori sunt, însă, clari, îngheţarea procesului de îndatorare şi consolidarea bugetului, adică aplicarea măsurilor de austeritate care urmăresc reducerea cheltuielilor publice, şi implicit, şi a datoriilor.

Fostul ministru de finanţe social democrat, Peer Steinbruck al cărui mandat s-a încheiat în septembrie 2009, avea aceste obiective cu mult înainte de criza datoriilor care a cuprins Grecia şi alte ţări din zona euro.

Noul guvern german în care sunt reprezentaţi şi liberali a venit, însă, cu promisiuni de relaxare a fiscalităţii.

Promisiuni angajate de liberali în campania electorală. 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare un aşa numit pachet de sprijinire a creşterii economice, care prevede relaxări fiscale de 8 miliarde de euro, de care beneficiază în special familiile, imm-urile şi sectorul hotelier.

Aceste măsuri, total nepotrivite unui context de austeritate bugetară au fost criticate de aripa radicală a taberei conservatoare puternic reprezentată în Executivul de la Berlin.

Aceasta a făcut tot posibilul să împiedice reforma sistemului fiscal cerută vehement de partenerii de coaliţie liberali.

După toate probabilităţile, aceasta nu va mai avea loc, mai ales după ce coaliţia conservator-liberală a pierdut de curând alegerile regionale în cel mai reprezentativ land al Germaniei, Renania de Nord-Westfalia.

Cuvântul de ordine acum la Berlin este austeritate.

Din 2011 bugetul federal va conţine măsuri dure de reducere a cheltuielilor. Ministrul de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avertizat deja pe cetăţeni să se pregătească.

Doamna cancelar, Angela Merkel, a confirmat că reîncepe economisirea, protestele liberalilor nu s-au mai auzit.

Nu se ştie deocamdată de unde se vor tăia fonduri, dar măsurile nu se aşteaptă să aibă disperarea din ţări prost administrate, precum cele din estul şi sudul Europei.

În plus, neamţul este disciplinat, obişnuit să facă economii şi nu are nevoie de stat sau de vreo criză ca să ştie că nu trebuie să se întindă mai multe decât îi este plapuma.

Mergem acum în Franţa la corespondentul nostru de la Paris, Roxana Vasile.

În Franţa situaţia este bună, în sensul că măsuri au fost luate aici încă din primele luni de criză economică, mai precis începând cu octombrie 2008 la numai aproximativ o lună după falimetnul băncii americane "Lehman Brothers".

Preşedintele Nicolas Sarkozy a prezentat plan după plan, decizie după decizie, menite toate să pună ţara la adăpost de orice eventuale probleme nedorite şi am să trec în revistă foarte pe scurt câteva din aceste măsuri.

Cum spuneam încă din octombrie 2008 pentru bănci, statul a pus la dispoziţie un fond de 360 de miliarde de euro, 320 reprezentând o garanţie de stat, iar 40 de miliarde de euro puse la dispoziţia acelor instituţii bancare care doreau să-şi consolideze capitalul.

Condiţia pentru bănci însă era foarte clar, în schimbul acestui sprijin, băncile se obligau să deblocheze piaţa împrumuturilor astfel încât banii să poată circula între instituţiile bancare, dar şi pentru ca întreprinderile şi populaţia să se poată împrumuta în continuare.

Apoi, tot preşedintele Nicolas Sarkozy, în decembrie 2008 a anunţat un plan de relansare economică în valoare de 26 de miliarde de euro, bani destinaţi în principal industriei auto, unul din sectoarele cel mai grav afectate de criza economică şi construcţiei de locuinţe.

Sigur, şi-a sprijinit foarte mult şi întreprinderile mici, foarte mici care aveau sub 10 angajaţi, timp de un an de zile, de pildă aceste întreprinderi mici au fost scutite de la plata unor taxe cu condiţia să facă angajări de personal la nivelul salariului minim pe economie.

Deci accentul a fost pus pe investiţii, mai puţin pe implusionarea consumului, cu toate acestea au existat şi măsuri venite în sprijinul persoanelor cu venituri modeste, categorii afectate de criza economică, apoi au fost puşi la bătaie, dacă pot să spun aşa, bani pentru tineri, pentru pregătire profesională, pentru reconversie profesională.

În fine, prezentată ca fiind o ultimă măsură anticriză în decembrie anul trecut 2009, Franţa a lansat un mare împrumut, autorităţile franceze au lansat un mare împrumut de 35 de miliarde de euro de pe pieţele interne de capital pentru finanţarea unor investiţii considerate strategice pentur următorii câţiva ani.

Deci, iată şi o viziune pe termen mediu şi chiar lung. Investiţi în domenii considerate esenţiale şi în ordinea alocării fondurilor, aceste domenii considerate esenţiale sunt învăţământul superior, cercetarea, industria, dezvoltarea durabilă şi economia digitalizată. În câteva cuvinte, cifrele în Franţa per total în 2009, Produsul Intern Brut al Franţei a înregistrat o scădere de 2,2%, reprezentând cea mai importantă recesiune după cel de al doilea Război Mondial.

Însă, din trimestrul al doilea al anului trecut creşterea economică a Franţei s-a făcut din nou simţit, este o creştere mică de ordinul a 0,3% trimestrial, însă este vorba de creştere, este vorba de plus, nu de minus.

Pentru 2010 se estimează o creştere economică de 1,5% pe care autorităţile, dacă se adevereşte o apreciază drept una din cele mai bune performanţe europene.

Problema în Franţa se pune în privinţa şomajului, şomajul care s-a accentuat puternic, dacă la începutul lui 2008 acesta era de 7%, la sfârşitul lui 2008 era de 8,5, iar la sfârşitul lui 2009 de 10%, cea mai mare valoare din ultimii 10 ani.

De altfel preşedintele Sarkozy spunea că atâta vreme cât şomajul nu va scădea, autorităţile nu pot să considere că efectele crizei s-au încheiat, dar din această primăvară se vorbeşte de o uşoară ameliorare a situaţiei şomajului şi se speră ca în 2010 să se confirme o scădere durabilă.

Regatul Marii Britanii este şi el unul dintre cele mai importante componente ale Uniunii Europene s-o ascultăm pe Cristina Tiberian, corespondenta noastră la Londra.

Cu un deficit bugetar de 63 de miliarde de lire anul acesta, Marea Britanie trece prin cea mai gravă criză economică din 1930 încoace.

Deşi această ţară a ieşit din recesiune anul trecut, redresarea economică rămâne extrem de fragilă.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimele trei luni ale lui 2009 s-a înregistrat o creştere economică de 0,4%, însă în perioada ianuarie-martie 2010 economia britanică nu a mai crescut decât cu 0,2%.

Numărul şomerilor a ajuns la 2,51 milioane în primele trei luni ale lui 2010, cel mai înalt nivel al şomajului din decembrie 1994 încoace.

Deficitul bugetar se apropie de 12% din PIB, similar cu cel al Greciei, iar noul guvern de coaliţie conservator-liberal-democrat a anunţat că reducerea acestuia este principala prioritate.

Potrivit actualului ministru al comerţului Vince Cable, economia britanică a avut echivalentul economic al unui atac de cord şi continuă să fie foarte slăbită.

Reducerile plănuite de guvern pentru anul financiar 2010-2011 se ridică la şase miliarde de lire sterline.

Nu este încă foarte clar de unde şi cât se va tăia.

Deocamdată miniştrii şi-au micşorat propriile salarii cu 5% şi le-au îngheţat complet pe toată perioada legislaturii de cinci ani.

De asemenea, bugetele unor departamente guvernamentale ar putea fi reduse cu până la 25%, iar o creştere a TVA-ului, deşi nu a fost încă anunţată, este cât se poate se poate de posibilă.

Ministrul de finanţe George Osborne a anunţat azi că 15 milioane de lire pe an vor fi economisite prin renunţarea la plătirea de bonusuri salariale funcţionarilor publici.

Persoanele care deţin mai mult de o proprietate se vor confrunta şi ele cu taxe mai mari, cu până la 50%.

Planul detaliat de reducere a deficitului bugetar va fi însă anunţat pe 22 iunie, când George Osborne va face public bugetul de urgenţă al Marii Britanii. Cât despre viitor, estimările nu sunt deloc optimiste.

Un sondaj realizat de Reuters printre economiştii britanici arată că anul acesta se estimează o creştere economică de 1,1%, urmată de 2,2% anul viitor.

Majoritatea analiştilor au căzut de acord că litera cu care poate fi asociată criza economică din Marea Britanie nu este în niciun caz litera "V", variantele mult mai probabile sunt litera "W"- adică o dublă recesiune, litera "U" - o creştere economică greoaie sau litera "L" - stagnare economică în următorii ani.

Printre ţările din Uniunea Europeană, asupra cărora criza a avut efecte importante, este şi Regatul Spaniei.

Transmite Ana Maria Damian, aflată la Madrid.

Care sunt măsurile luate de guvernul spaniol?

Dacă vorbim de măsurile de reducere a deficitului public, care depăşeşte 11% din PIB, trebuie menţionate congelarea pensiilor, eliminarea cecului de ajutor pentru nou-născuţi în valoare de 2.500 de euro, reducerea salariilor funcţionarilor cu 5%, reducerea cu 15% a salariilor miniştrilor, reducerea investiţiilor publice cu un miliard de euro pentru regiuni şi primăriile localităţilor.

Acestea ar fi doar câteva dintre măsurile anunţate de premierul Zapatero miercurea trecută, în două minute, două minute care au însemnat un plan de reducere a deficitului bugetar şi care au răsturnat întreaga politică socialistă de până acum şi toate declaraţiile sale.

Acest guvern a acordat, până de curând, facilităţi categoriilor defavorizate, a mărit pensiile şi salariul minim, a creat o serie de ajutoare, între care cel pentru persoanele care îngrijesc invalizi.

Anunţarea acestui plan de reducere este doar începutul ajustărilor impuse de condiţiile interne, dar şi de presiunea internaţională, şi înseamnă sacrificiul politic al premierului socialist.

Măsurile anunţate vor fi prezentate astăzi şi analizate mâine de miniştrii de finanţe şi economie de către ministrul spaniol al economiei, doamna Elena Salgado, pentru a fi aprobate apoi în şedinţa de guvern de joi.

Cert este că, potrivit calculelor, cele aproape trei milioane de funcţionari publici, aici intră, în afară de angajaţii administraţiilor centrale, regionale şi locale, şi medicii, profesorii şi toţi cei care lucrează în sistemul public, pierd între 36 şi aproximativ 200 de euro pe lună.

Adică, cel care câştigă 1.200 de euro pe lună va simţi o reducere de 36 de euro, iar cel care are un salariu de 3.000 de euro va pierde aproximativ 220 de euro lunar, o reducere pe care unii ar putea-o califica uşor de suportat, dar pe care angajaţii sistemului public nu o agrează, motiv pentru care vor ieşi în stradă, la începutul lunii iunie.

Datele guvernului arată că, dacă se aplică reducerile anunţate, se poate ajunge la o economie de patru miliarde de euro doar anul acesta.

Mergem acum în ţara vecină, Portugalia, de unde transmite Corneliu Popa:

Portugalia a devenit subiect de discuţie pe pieţele financiare, după ce trei agenţii importante de rating au dat alrma în ceea ce priveşte insolvenţa iminentă a economiei luzitane, comparând situaţia din Portugalia cu cea din Grecia.

Principala problemă a economiei portugheze este deficitul bugetar, care a atins anul trecut 9,4% din PIB, şi datoria externă a Portugaliei este în continuă creştere, atingând acum 85% din PIB.

Planul de reducere a deficitului bugetar a fost anunţat la sfârşitul săptămânii trecute, şi, cuprinde aproape în exclusivitate măsuri fiscale.

Astfel, a fost anunţată creşterea tva-ului cu 1%, atingând un maxim de 21%, şi impozitele anuale pe venit vor creşte, portughezii vor plăti un impozit supliementar care variază între 1 şi 1,5 %, în funcţie de venituri, iar firmele care obţin câştiguri de peste 2 milioane de euro pe an vor plăti o suprataxă de 2,5%.

Pentru a descuraja îndatorarea familiilor, un /flagel/ al societăţii şi economiei portugheze din ultimii ani, guvernul condus de José Sócrates va înfinţa şi o suprataxă pe creditele pentru consum, iar pentru a da exemplu, salariile miniştrilor, parlamentarilor şi managerilor firmelor de stat vor fi reduse cu 5%.

Măsurile vor intra în vigoare la 1 iulie pentru ca până la sfârşitul anului deficitul bugetar să scadă la 7,3% din Produsul Intern Brut.

Obiectivul trasat de Comisia Europeană fiind revenirea la nivel de 3% până în anul 2013.

Portughezul de rând este puţin derutat de semnalele contradictorii, de abia acum consideră că va resimţi efectele crizei, mai ales că mesajele din interior erau până de curând destul de optimiste, ministrul de finanţe portughez, decretase, de altfel la sfârşitul anului trecut ieşirea din criză.

Mulţi portughezi se simt chiar avantajaţi în contextul actual de criză economică şi financiară, deşi preţul locuinţelor nu a suferit, de pildă, reduceri drastice, ratele celor care şi-au cumpărat deja proprietate prin împrumut bancar indexat la coeficientul euribor au scăzut simţitor.

Chiar şi preţurile la comsum au suferit o uşoară scădere, hipermarketurile întrecându-se în noi şi noi campanii de produse la preţ redus.

Dar există o categorie afectată în mod real, cea a şomerilor cărora le e din ce în ce mai greu să îşi găsească un nou loc de muncă, iar şomajul atinge deja un nivel record de 10,5% din populaţia activă a Portugaliei.

Printre ţările cu o economie puternică una dintre cele mai afectate de criză pare să fie Italia.


Corespondentul nostru Elena Postelnicu, de la Roma, vine cu amănunte.

Încă din toamna anuilui trecut Italia a adoptat un pachet de măsuri prin care să fie ajutate familiile şi firmele afectate de criză.

Primul ministru Silvio Berlusconi a declarat atunci că măsurile se ridică la 80 de miliarde de euro, însă economiştii au precizat că marea majoritate a măsurilor folosesc fonduri deja existente.

În noiembrie 2009, Asociaţia Bancară Italiană a decis introducerea unei măsuri financiare care să sprijine familiile aflate în imposibilitatea de a-şi plăti împrumuturile.

Astfel, de la 1 ianuarie 2010 cei pentru care ratele lunare constituie o problemă pot să îngheţe pe o perioadă de un an plata acestora.

Guvernul de la Roma are în vedere în prezent un pachet de măsuri printre care îngheţarea timp de un an a salariilor funcţionarilor, o continuare a reducerii bugetelor ministerelor şi o intensificare a combaterii evaziunii fiscale.

Chiar zilele trecute ministrul italian al simplificării legislative Roberto Calderoli a cerut reducerea salariilor miniştrilor şi parlamentarilor cu cel puţin 5%, cu scopul de a contribui astfel la diminuarea cheltuielilor publice.

Potrivit ministrului italian, reducerea cheltuielilor comportă sacrificii pentru toţi, iar guvernannţii trebuie să dea exemplu celorlaţi bugetari.

Italia, care şi-a confirmat săptămâna trecută angajamentul de a reduce deficitul public la 2,7% din produsul intern brut în 2012, faţă de 5,3% în 2009, va trebui să strângă cureaua pentru a-şi atinge acest obiectiv.

Aceasta în contextul în care previziunile despre creştere sunt mai puţin optimiste şi ponderea dobânzilor enormei sale datorii de 115,8% din PIB în 2009 sporeşte.

Corecţia bugetară, care urmează să fie aprobată în luna iunie, va reprezenta 1,6% din PIB, adică 26 de miliarde de euro în anii 2011-2012, după ce o corecţie de 1,2% era prevăzută până în prezent.

Să mergem acum în vecinătatea României, în Ungaria de unde transmite Emil Groza.

Economia dă semne să se revigoreze.

Aş aminti că cele mai ample măsuri de recepţionare a crizei economice au fost luate de guvernul de la Budapesta anul trecut după alegerea în funcţie de prim-ministru a lui Gordon Bajnai, un economist fără culoare politică care a acceptat să preia conducerea executivului doar pentru un singur an.

Programul său a fost structurat pe mai multe elemente, respectiv luarea de măsuri rapide gestionare a crizei, restabilirea echilibrului, impulsionarea unei creşteri economice şi redobândirea încrederii investitorilor faţă de Ungaria.

Aş aminti că în toamna anului 2008, Ungaria a fost nevoită să recurgă la un credit în valoare de 20 de miliarde de euro pus la dispoziţie acestei ţări de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Moindială, însă de la sfârşitul anului trecut autorităţile ungare au renunţat să mai accepte tranşe din acest împrumut ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei privind finanţarea ţării.

Ultimele date statistice prezentate de Oficiul Naţional de Statistică arată o creştere de doar cu 0,1% a Produsului Intern Brut, dar autorităţile speră că economia ungară va creşte şi afirmă că sunt semne că recesiunea s-a încheiat.

Anul trecut se înregistrase o scădere cu 7,3% a Produsului Intern Brut.

În Grecia, se vorbeşte foarte des în România despre "grecizarea" ţării, ca o perspectivă negră pentru noi, însă salariul mediu brut lunar este de circa 1.250 de euro, în timp ce în România este de circa 400 de euro.

Deci, "grecizarea" României poate că ar fi de dorit în aceste condiţii, dar să vedem ce s-a întâmplat la Sofia.

Care sunt măsurile luate de Bulgaria pentru a ieşi din criză?

Vorbim cu Petio Petkov, de la Sofia.

Politica anticriză a guvernului poate fi definită, pe scurt, "un pas înainte, doi înapoi".

În decembrie, primul-ministru Borisov a promis reducerea TVA cu 2%, în februarie - majorarea cu 2%, în aprilie - majorarea cu 3%-5%, acum fără modificare.

Ultimul plan anticriză, convenit cu sindicatele şi patronatul, nu a intrat încă în parlament.

El prevede, între altele, reducerea cu 20% a cheltuielilor publice, dar menţinerea la nivelul actual a salariilor şi taxelor.

Până acum, deficitul este acoperit, în primul rând, din rezerva fiscală, care a scăzut în câteva luni de la 4,1 la 3 miliarde de euro.

Continuarea sub acest nivel va putea destabiliza Consiliul Monetar.

Guvernul pune mari speranţe în majorarea veniturilor prin combaterea contrabandei şi prin limitarea furturilor de TVA.

Borisov a avertizat că cei din poliţie şi din serviciile speciale vor rămâne fără salarii, dacă nu asigură cel puţin 250 de milioane de euro.


Etichete Radio RomâniaItaliaFranţaBulgariaGermaniaMarea BritanieSpaniaUngariaPortugaliacrizăguverne

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live