Marea Neagră ca "mediu de securitate ameninţător"

Dl. Bugajski este un cunoscut specialist in Rusia si Europa Centrala si de Est. Este autorul a 20 de volume, inclusiv a unei lucrari “Pacea rece”, a carei traducere a fost publicata acum aproximativ 15 ani la editura Casa Radio si care , la vremea respectiva a fost primita de multi cu scepticism, dar care acum se dovedeste vizionara.

Am inceput discutia cu dl.Bugajski de la definirea schimbarii de profil a Rusiei.

Janusz Bugajski: Provocarile sau amenintarile se acumuleaza de cativa ani. Ele au devenit mai acute dupa atacul Rusiei asupra Crimeei. Si nu pentru ca au pus mina pe o bucata de teritoriu ucrainean (Crimeea) si pe o parte din Donbas, ci pentru ca militarizeaza Crimeea, pentru ca militarizeaza propriile facilitati, nu doar in peninsula, ci in in zone rusesti aflate la Marea Neagra. Trimit mai multe nave, rachete, submarine, arme potential nuclearizabile (Iskander) si transforma tot mai mult Marea Neagra intr-un lac. Unul pentru ei, un lac rusesc. Si cred ca scopul era sa obtina inversarea influentei NATO. Aveau deja litoralul estic, dupa atacul impotriva Georgiei de acum 8 ani. Au pus mina pe Abhazia, care a fost, de asemenea, militarizata. Folosesc Osetia in alt scop, in sudul Caucazului. Acum ameninta Turcia. Limiteaza orice fel de acces NATO la Marea Neagra. Nu doar prin Conventia de la Montreaux, ci prin aceasta modalitate de interzicere a accesului in anumite zone, prin aceste bule de securitate pe care le construiesc in Marea Neagra . Asta inseamna ca Romania, Bulgaria si alte tari chiar aspirante la NATO de pe litoralul Marii Negre, cum sunt Georgia si Ucraina vor avea un mediu de securitate dificil, un mediu amenintator atat pentru stabilitatea interna, cat si pentru integritatea teritoriala.

Simina Botar: Si atunci ce e de facut?

Janusz Bugajski: Ei, asta e marea intrebare. Ceea ce trebuie facut, Romania deja incepe sa faca: si anume sa construiasca un sistem eficient de descurajare in zona Marii Negre. Desigur, problema este ca prin Conventia de la Montreaux numarul de vase care poate patrunde in Marea Neagra este limitat, dar exista alternative: rotatia, cu alte cuvinte un sistem permanent de rotatie, - care implica multe cheltuieli si munca.

O alta posibilitate este intarirea fortelor navale ale Romaniei si Bulgariei, ceea ce este - de asemenea, - foarte costisitor. Si mai este o a treia posibilitate, care cred ca este mai putin costisitoare, aceea de a intari sistemul de rachete al Romaniei, sistemul radar, o mai buna integrare cu NATO. Dar aceste chestiuni sunt inca in perioada de elaborare. La summitul NATO stiu ca Romania vrea sa propuna crearea unei flote la Marea Negra, ideea intaririi prezentei la Marea Neagra, vom vedea ce o sa transpara dupa summit, dar nu este sfarsitul jocului, este doar un prim pas spre crearea unei sistem mai eficient de descurajare in aceasta regiune.

Simina Botar: Cum trebuie luptat in razboiul informational. Trebuie sa recitim vechile lor manuale din era sovietica?

Janusz Bugajski: Este putin diferit. In vremea razboiului informational sovietic era pur si simplu o ideologie contra alteia. In esenta, atunci prezentau problemele din societatea lor si exagerau problemele din societatea noastra. Cred ca acum este putin diferit. Ei ocupa mai mult spatiu media decat in era sovietica. Sint mai sofisticati decat erau inainte. Si prezinta imagini diferite catre audiente diferite. Cu alte cuvinte esti pus in situatia in care se ofera trei sau mai multe interpretari pentru un singur eveniment. Rusia se impotriveste unei interpretari conforme cu realitatea . Asa ca o plaseaza intr-o combinatie (mix). Media spune: ok, avem variantele astea. Adevarul trebuie sa fie undeva la mijloc.

Sa va dau un exemplu: vine cineva si spune “Pamantul e rotund”, si vine Rusia si spune “Ba nu, Pamantul e plat”. Si apoi vine media si spune ca adevarul trebuie sa fie undeva intr-un echilibru al celor 2, undeva spre mijloc. Dar nu e asa, exista un adevar si o minciuna. Este foarte dificil sa contracarezi acest tip de propaganda. Mai ales datorita orizontului foarte apropiat al celor care urmaresc media, a oamenilor – tot mai multi, - care utilizeaza retelele de socializare, a celor care se orienteaza dupa titluri, dupa informatii de pe scroll-ul televiziunilor si care nu aprofundeaza subiectul, asa cum ar trebui.

Simina Botar: In afara de razboiul informational, care credeti ca sunt riscurile pentru Romania din partea Rusiei, eventual asa cum le-ati definit in noua dumneavoastra carte, care urmeaza sa apara in curind.

Janusz Bugajski: Da, am scris o carte impreuna cu Margarita Assenova privind dez-uniunea eur-asiatica, privind spre flancurile vulnerabile ale Rusiei, care include si aceasta regiune, include Romania. Am identificat 66 de modalitati de influentare pe care le utilizeaza Rusia – nu pe toate impotriva fiecarei tari, depinde cat de aproape este aceasta, cata populatie ruseasca are , in ce proportie detine media locala.
In cazul Romaniei cred ca pericolul rezida in vecinatate. Cu alte cuvinte, cred ca ei ar putea oricicand sa destabilizeze Moldova, sa dezghete conflictul din Transnistria. Sau chiar in Ucraina, in zona Odesa sau la nord de Dobrogea, in zona Bugeacului, unde exista si ceva populatie ruseasca si populatie rusofona gagauza si ucraineana. Ei ar putea incepe problem in diferite parti ale Ucrainei si apoi, intr-un fel sau altul, sa atraga Romania in conflict.

O alta vulnerabilitate pentru Romania este coruptia, desigur. Rusia foloseste intotdeauna guvernele corupte si nu doar in Europa Rasariteana, ganditi-va numai cum au reusit sa corupa un fost cancelar german. Curoptia este un instrument la care pot apela ca sa se insinueze in structura economica, structura de business si sa aiba o anumita influenta politica. In alte tari, in Georgia, de exemplu, un instrument este biserica. Biserica ortodoxa Georgiana este folosita intens acum de Russkii mir. Este mai putin aplicabil in cazul Romaniei, dar cred ca trebuie avuta in vedere si aceasta posibilitate. Ea se resimte in Serbia, de exemplu, si in Bulgaria – cu siguranta. Alte instrumente de influenta … energia intr-o mai mica masura, pentru ca Romania este mai putin dependent decat alte tari.

Cred ca, privind in ansamblu, slabirea consensului in cadrul Uniunii Europene, la care Rusia contribuie. Cresterea atitudinilor populiste si a nationaliste la care Rusiei i-ar placea sa contribuie. Toate aceste zone consensuale la nivel european care sunt slabite conduc la o deturnare a atentiei de la aceasta regiune si vor expune Romania intr-o mai mare masura presiunii Rusiei.