Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI (R) Marţi, 07 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Ianna Ioniţă

21 Iulie 2020
Vizualizari: 510
Comentează add

Interviu cu profesorul universitar Ștefan Popescu despre relansarea economică a Europei și summitul european dedicat acestui plan.

Marea Britanie „ar fi dat și mai mare consistență grupului țărilor nordice”

ianna-ionita

Foto: Arhivă.

Interviu cu profesorul universitar Ștefan Popescu

Realizator: Viitorul Europei în secolul XXI este cel care se joacă la Bruxelles - a apreciat ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire. Miza negocierii e prezența Europei printre marile puteri mondiale. Cum vi se pare această declarație?
Ștefan Popescu: Sigur, Bruno Le Maire este un excelent orator, este un hiperactiv ministru al economiei și finanțelor din Franța, un autor de cărți. Sigur, a folosit o formulă puternică pentru a arăta miza a ceea ce se negociază la Bruxelles în acest moment. Tot el a spus, chiar la începutul pandemiei, că această pandemie de coronavirus reprezintă un Game Changer al mondializării, care va schimba, practic, geografia economică mondială.

Într-adevăr ceea ce se întâmplă astăzi la Bruxelles va plasa, va da posibilitatea fiecărui stat al Uniunii Europene să se plaseze pe o anumită traiectorie economică și politică la capătul exercițiului financiar 2021-2027, chiar dacă se negociază acum numai planul de relansare, cel complementar, care va fi mai mic probabil. Chiar acum un articol, în după-amiaza aceasta, în ediția online a cotidianului conservator francez Le Figaro cita, pe surse, că planul va fi redus cam cu 50 de miliare de euro, iar subvențiile sau împrumuturile nerambursabile, cum se spunea și în corespondența dumneavoastră de mai devreme, vor fi undeva la 390 de miliarde de euro, în timp ce împrumuturile vor fi undeva la 310 miliarde.

Este o adevărată lecție dată de așa-numitele "state frugale", în fruntea cu Olanda. Gândiți-vă că în Consiliul European minoritatea de blocaj reprezintă 35% din populația Uniunii Europene. Pentru a bloca o decizie, să fie patru state europene cel puțin, cu o populație de 35% din populația Uniunii Europene. Or, aceste state, Olanda, care este cea mai populată, 17,2  milioane de locuitori, Suedia, Danemarca, Finlanda și Austria reprezintă puţin peste 10%. Or, au avut capacitatea și au în continuare capacitatea de negociere, încât să blocheze, vedeți, patru zile de negocieri, ceea ce nu s-a mai văzut în istoria Uniunii Europene, să blocheze un dosar atât de important. Este o temă de reflecție, mai ales și pentru noi, românii, știind faptul că Olanda este și principalul oponent al intrării României în Schengen.

Realizator: Unele state ar trebui să își poată depăși interesele naționale. Se va reuși până la urmă acest lucru?
Ștefan Popescu: Uniunea Europeană este un multiplicator de putere, asta îmi spuneau când eram student profesorii mei francezi. Prin urmare, este o sumă a intereselor naționale. Să știți că tocmai în aceste construcții regionale, precum Uniunea Europeană, se simte mai puternic concurența între state. Fiecare dorește ca proiectul european să aibă cât mai mult o amprentă națională. Franța și Germania, care au constituit acest cuplu, oare de ce s-au asociat? Pentru a cântări mai bine pe decizia europeană.

De asemenea, acest grup nordic, care în realitate este mai amplu decât cele cinci state menționate și care își fac acum auzită vocea la Bruxelles, și ele s-au asociat, nu numai, acesta este un subiect specific acum la Bruxelles, dar dorința lor este tocmai de a cântări mai mult pe decizia europeană, pentru că planul acesta, nu trebuie să ne uităm numai la bani, trebuie să ne uităm la ce reprezintă el, reprezintă finanțarea unor parteneriate economice europene, pan-europene, alianța hidrogenului, alianța bateriilor. Or, fiecare vrea să fie parte sau, mă rog, aproape toate țările sau țările serioase ale Uniunii Europene vor să fie parte a acestor transformări, care le vor propulsa cu ambele picioare în secolul XXI, pentru că, să știți, la capătul acestor negocieri și la capătul acestui plan de relansare și exercițiu financiar 2027, vom avea o imagine diferită a Uniunii Europene, între un centru și o periferie. Statele care nu vor reuși să acceseze fondurile care vor fi prevăzute, insuficiente desigur, dar reușita va fi dată de asocierea între statele europene, de sinergiile între statele europene. Or, acele state care nu vor înțelege acest lucru vor fi automat la periferia economică, dar și politică a Uniunii Europene.

Realizator: Unde este România în această ecuație? Președintele...
Ștefan Popescu: Păi, cred că am și răspuns unde.

Realizator: Președintele Klaus Iohannis preciza că pentru țara noastră obiectivele rămân aceleași, fonduri mai multe pentru coeziune și agricultură, precum și pentru revigorare economică.
Ștefan Popescu: Este foarte bine că dorim fonduri mai multe, dar am mai avut fonduri mai multe în două exerciții financiare multianuale ale Uniunii Europene și nu am dovedit a fi foarte virtuoși în folosirea fondurilor europene. Sigur, este legitim să punem înainte specificul României, agricultura, autostrăzi, dar astea să știți că sunt șantiere ale secolului XX, terminate peste tot. Problema este să punem în față și proiectele de viitor, pentru că altfel decalajul tehnologic între România și restul Europei, nu vorbesc de nucleul dur al Uniunii Europene, dar chiar față de vecini, va fi insurmontabil și asta ne va menține în secolul XX pentru multe decenii de acum înainte.

Realizator: Ar fi arătat altfel negocierile din aceste zile, dacă ar fi fost și Marea Britanie la masă?
Ștefan Popescu: Poate că ar fi arătat altfel, în sensul că Marea Britanie ar fi dat și mai mare consistență grupului țărilor nordice. Să știți că Marea Britanie a fost un aliat istoric al Olandei, iar faptul că Olanda se manifestă atât de vocal, nu numai pe acest dosar, dar imediat de la ieșirea, părăsirea Marii Britanii, decizia de a părăsi Uniunea Europeană, trădează și această problemă a diplomației olandeze, a faptului că a pierdut un aliat important. Gândiți-vă că Margaret Thatcher, în anii '80, spunea: " I want my money back". Deci, ea a fost cea care a lansat acest principiu al unui echilibru mai mare pentru statele net contributoare între ceea ce oferă și ceea ce primesc de la Uniunea Europeană. Deci, Marea Britanie ar fi întărit acest grup și, nu știu, având în vedere și virtuozitatea negociatorilor britanicii, cred că ar fi fost foarte greu să se ajungă la un plan suplimentar de relansare, în orice caz la ordinul a 700 de miliarde de euro.


Etichete (ii)europaplanrefacere

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live