Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Vineri, 22 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

28 Octombrie 2016
Vizualizari: 1526
Comentează add

Asediul orașului Mosul, bastion important al jihadiștilor din gruparea Stat Islamic. Luptele pentru anihilarea grupării ISIS din Irak.

Lupta pentru Mosul impotriva jihadiștilor din ISIS Lupta pentru Mosul impotriva jihadiștilor din ISIS - Conține video

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bătălia pentru Mosul, cel de-al doilea oraş ca mărime din Irak, ne îndreaptă atenţia spre acea zonă de confruntare între trupele irakiene şi jihadiştii din autoproclamatul Stat Islamic. O desfăşurare impresionantă de forţe pentru recuperarea oraşului din mâinile teroriştilor: aproximativ 50.000 de soldaţi irakieni, 14.000 de forţe paramilitare, 40.000 de luptători peshmerga au asediat oraşul în care se presupune că mai sunt în jur de 5.000 de jihadişti din Daesh. În ultima săptămână, cel puţin 800 dintre aceşti terorişti au fost ucişi în luptele pentru Mosul. Un război asimetric, dacă adăugăm, la forţele ce se opun în teren, blindatele, tancurile, autotunurile Armatei irakiene şi sprijinul cu forţe aeriene acordat de coaliţia multinaţională trupelor guvernamentale irakiene, alături de care luptă şi forţe speciale americane. Jihadiştii opun tactici de gherilă şi atacuri sinucigaşe cu maşini încărcate cu exploziv. De la începutul luptelor, 12.000 de civili au reuşit să fugă din oraşul asediat. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României, analist militar. Urmează să intrăm în direct şi cu Mircea Barbu, corespondent special "Adevărul" în Irak, revenit de câteva ore în ţară de acolo, din linia întâi a luptei pentru Mosul. Bună seara, dle general Alexandru Grumaz. Bine aţi revenit la Radio România Actualităţi.
Alexandru Grumaz: Bună seara, dle Dobriţoiu.

ASCULTATI AICI INREGISTRAREA EMISIUNII

Radu Dobritoiu: Nu este prima încercare de recucerire a Mosulului, o redută importantă în lupta cu ISIS.
Alexandru Grumaz: Am să încep cu câteva consideraţii, dacă-mi permiteţi, asupra acestor operaţiuni de acolo şi a ceea ce se întâmplă în zonă. Operaţiunea pentru eliberarea oraşului Mosul de sub ocupaţia jihadistă face dovada unei pregătiri atente şi eficiente. Însă, în egală măsură, se poate observa şi caracterul conjunctural al alianţei dintre Armata irakiană, trupele kurde, peshmerga, miliţiile şiite controlate de Iran şi coaliţia internaţională condusă de SUA. Aici observăm fricţiunile dintre Irak şi Turcia privind rolul Armatei turce în această operaţiune. Şi acestea relevă aceeaşi fragilitate a coaliţiei, care se poate manifesta periculos după eliberarea oraşului. Ca şi pe frontul sirian, Turcia doreşte să împiedice apariţia unui stat kurd independent - este obiectivul principal al administraţiei de la Ankara - la graniţele sale şi foloseşte pentru aceasta toate pârghiile diplomatice şi militare pe care le are la dispoziţie. Dacă în Siria, SUA par a fi acceptat, pentru moment, spun, un rol secundar, în Irak va fi sarcina Washingtonului să tempereze posibilele acţiuni destabilizatoare ale Ankarei şi să ia măsuri hotărâte pentru stabilizarea ţării. Rolul dorit de Turcia în această bătălie majoră este diminuat semnificativ de opoziţia guvernului central de la Bagdad. Ştiţi că între cele două guverne există fricţiuni, mai ales după ce primul-ministru s-a opus vehement participării trupelor turceşti în operaţiunile militare. Şi aici trebuie să amintim intervenţia pe care secretarul de stat Ashton Carter, secretarul apărării al SUA, a avut-o în discuţia pe care a avut-o atât la Ankara, cât şi la Bagdad cu oficialităţi de acolo. Parlamentul de la Bagdad a adoptat o rezoluţie similară, iar Irakul a depus o sesizare în acest sens la Consiliul de Securitate.

Radu Dobritoiu: Al ONU.
Alexandru Grumaz: Al ONU, da, pentru a nu permite Turciei să intervină. Într-un final, aceasta a fost acceptată, mă rog, s-a realizat o cooperare limitată între aviaţia turcă, care va asigura sprijin exclusiv la cererea trupelor terestre irakiene sau kurde implicate.

Radu Dobritoiu: Cel puţin 800 de jihadişti ISIS au fost ucişi în ultima săptămână în asediul Mosulului. Vă propun să ascultăm o sinteză a operaţiunilor militare, analiză realizată de corespondentul nostru la Ierusalim, Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Între 800 şi 900 de jihadişti Daesh (gruparea Stat Islamic) au fost ucişi de la declanşarea unei ofensive majore în 17 octombrie pentru eliberarea oraşului Mosul din Irak. Coaliţia condusă de americani susţine forţele irakiene şi kurde care înaintează spre Mosul. Comandantul forţelor americane din Orientul Mijlociu a subliniat că este dificil să fie furnizate cifre precise. Luptătorii Daesh se deplasează în jurul oraşului Mosul în timpul bombardamentelor şi încearcă să se ascundă printre civili. Daesh nu are capacitatea să se deplaseze în mari convoaie, ceea ce face dificilă înlocuirea efectivelor pierdute şi, potrivit estimărilor experţilor militari, aceste pierderi sunt importante. Forţele irakiene şi luptătorii kurzi înaintează relativ rapid spre Mosul din mai multe direcţii. Ofensiva lansată în urmă cu 11 zile se concentrează pe localităţile şi satele din împrejurimi. Experţi militari americani apreciază că rezistenţa ar putea fi importantă, când forţele irakiene vor încerca să intre în Mosul. Militarii americani estimează că sunt până la 5.000 de jihadişti în oraş şi până la 2.000 dispersaţi la periferie pentru a rezista asaltului. Potrivit relatărilor din teren, forţele kurde controlează zeci de sate şi mici localităţi. Irakienii şi ofiţerii americani trebuie să ia în calcul atacuri majore ale Daesh cu terorişti sinucigaşi, înainte de asaltul asupra oraşului Mosul.

Radu Dobritoiu: Suntem în direct cu Mircea Barbu, corespondent special "Adevărul" în Irak, revenit de câteva ore în ţară, de acolo, din linia întâi a luptei pentru Mosul. Bună seara.
Mircea Barbu: Bună seara.

Radu Dobritoiu: Eşti singurul jurnalist român care a transmis de acolo, de la asediul Mosulului. Ştim că nu este prima încercare de recucerire a oraşului. Care este impresia ta acum, după ce ai văzut desfăşurarea de forţe? Se va reuşi de această dată alungarea jihadiştilor din oraş?
Mircea Barbu: Dacă, spre deosebire de celelalte eforturi, de data aceasta coaliţia şi forţele kurde şi forţele irakiene par să lucreze împreună, prima mea impresie în momentul în care am ajuns acolo a fost că acesta este un război aşa-numitul război-fulger, înaintau foarte repede, abia ţineam pasul cu ei, noi, jurnaliştii care eram în prima linie, însă în a doua parte a săptămânii am observat că în spatele nostru, în aşa-zisa zonă eliberată apăreau diferite probleme, tunelurile prin care jihadiştii se strecurau, atacurile cu maşini-capcană, aşa cum bine le-aţi menţionat şi dvs. Deci da, pare o acţiune decisivă, se câştigă foarte mult teritoriu spre Mosul, dar în acelaşi timp, în acest moment securizarea acelui teritoriu câştigat pare să fie principala provocare pentru kurzi, irakieni şi pentru coaliţie.

Radu Dobritoiu: Mircea, s-au folosit, înţeleg, de către luptătorii din Daesh, şi arme chimice.
Mircea Barbu: Da. Eram la baza militară Qayyarah în Irak, acolo practic este centrul nervos al operaţiunilor coaliţiei şi al armatei irakiene împotriva Statului Islamic în Mosul şi ne-am trezit sâmbătă dimineaţa pur şi simplu într-un fum, într-un nor de gaz de sulf de la o fabrică din apropiere pe care membrii ai Statului Islamic au incendiat-o intenţionat, ştiind că acel nor toxic va ajunge deasupra bazei. Aş putea să vă spun, pur şi simplu un atac chimic descris în cuvinte este foarte greu, este o senzaţie extraordinar de neplăcută să te trezeşti înecat în fum, să vomiţi, să începi să tremuri şi sulful se pare că este printre cele mai puţin periculoase substanţe - dacă ne gândim la substanţe chimice şi arme chimice neconvenţionale pe care alte entităţi statale şi nonstatale le-au folosit în regiune. Cu toate acestea, peste 1.000 de persoane au ajuns în acea zi la spital. Eu am avut norocul să mă aflu într-o bază militară, să am acces la o mască de gaz relativ repede, dar vă pot spune că nu a fost o senzaţie plăcută atât în ziua respectivă, cât şi în următoarele zile.

Radu Dobritoiu: Ce informaţie ai de la cei care au reuşit să scape, cei care au fugit de ISIS? Sunt informaţii că şi astăzi civilii aufost folosiţi ca scuturi umane de către jihadiştii din autoproclamatul stat islamic. Sunt informaţii de noi şi noi decapitări şi asasinări făcute în ultimele zile de ISIS. Ce informaţii ai de acolo, din linia întâi despre aceste atrocităţi făcute de terorişti?
Mircea Barbu: Chiar acum două zile am avut ocazia să vorbesc cu oamenii care au fugit din localităţile încă ocupate de ISIS.  Poveştile lor sunt cu adevărat cutremurătoare, sunt crâmpeie dintr-o viaţă care pur şi simplu pare ireală chiar, cu toate că citim şi vedem filmuleţele lor de propagandă, în momentul în care cineva stă în faţa ta şi îţi spune prin ce au trecut, prin ce calvar ar trecut oamenii ăştia în ultimii doi ani, aproape că nu-ţi vine să crezi. Dar mărturiile lor par adevărate, detaliile lor cu privire la localităţi, la date exacte, pe care nu ar fi avut cum să aiobă acces abia ieşiţi din zonele astea controlate, pe care noi le ştiam prin alte canale de informaţii, cumva se aliniază, se suprapun. Sunt mărturii şocanate, sunt mărturii despre sclave sexuale, despre femei vândute şi cu 10 mii de dolari dacă erau tinere şi frumoase, sunt mărturii despre un stat islamic care la început a venit şi le-a promis oamenilor o viaţă nouă şi care ulterior a degenerat într-o violenţă extrem, extrem de gravă chiar şi pentru o organizaţie teroristă. Oamenii ăştia erau şocaţi şi trebuie să ne gândim că sunt oameni care în ultimii 10-12 ani au trăit într-un Irak extrem de destabilizat. O altă informaţie extrem de relevantă şi pentru noi, pentru România, a fost că am vorbit cu câţiva oameni scăpaţi din Mosul, care mi-au sus că printre luptătorii Daesh din Mosul s-ar afla şi români.

Radu Dobritoiu: Bun, sunt informaţii care nu pot fi verificate din mai multe surse.
Mircea Barbu: Evident că nu pot fi verificate, e foarte greu să verifici, însă eu ştiu şi cu toţii şti că SRI a confirmat prezenţa unor luptători români de partea Statului Islamic de acum câteva luni. E foarte greu să verifici aceste infrmaţii, nu ai cum. Însă modul în care mi-a explicat cum au aflat că sunt români pare destul de credibil şi nu văd de ce România ar fi ocolită de recrutarera islamică, mai ales că, având în vedere că anul trecut am fost în Siria şi am vorbit cu români care luptau împotriva Statului Islamic...

Radu Dobritoiu: Dar ştim şi îi cunoaştem pe amândoi, sigur că da, dar amândoi nu mai sunt acolo, sunt reveniţi unul în Franţa şi unul la Bucureşti, să ne referim în încheiere şi la tactica de gherilă adoptată de aceşti jihadişti. Cât de periculoşi sunt că ei nu sunt foarte mulţi, dar iată că luptele se apropie din ce în ce mai mult de nuclee urbane?
Mircea Barbu: Este o luptă inegală, cu siguranţă, chiar dacă armata irakiană sau forţele kurde sunt forţe impresionante din punct de vedere al numărului, al artileriei, vorbim de maşini-capcană, vorbim de luptători care vin clar să se sinucidă, atacuri surpriză care provoacă atât un şoc considerabil, un număr considerabil de victime, dar şi un şoc psihologic şi moral în rândul trupelor irakiene şi kurde. Este un război inegal din acest punct de vedere şi momentan jihadiştii par, din ceea ce mi s-a părut mie din prima linie, că vor lupta pentru fiecare centimetru din acel oraş şi foarte, foarte greu, oraşul va fi eliberat de aceste forţe.

Radu Dobritoiu: Cu fanatism. Mulţumim, Mircea Barbu, am fost în direct cu corespondentul special "Adevărul" în Irak, Mircea Barbu, bine ai revenit acasă. Mulţumim încă o dată. Domnule general Alexandru Grumaz, iată că e o adevărată provocare, chiar dacă pui în faţă zeci de mii de trupe regulate cu câteva mii de jihadişti.
Alexandru Grumaz: Da, trebuie să ne uităm puţin că ostilităţile militare din jurul Mosulului, pentru că asta trebuie să explicăm, ne aflăm... ostilităţile se află în jurul Mosulului numai forţele speciale au ajuns la 5 km distanţă de oraş. De fapt s-au eliberat satele din jurul Mosulului, au mers foarte bine până în 22 octombrie.
De ce spun până în 22 octombrie? Sute de luptători Daesh au reuşit să intre în oraşul Kirkuk. Deci au atacat la mulţi km în spatele frontului.
Radu Dobritoiu: Folosindu-se şi de aceste tuneluri.
Alexandru Grumaz: Oraş controlat multă vreme de kurzi şi provocând lupte acerbe...
Radu Dobritoiu: Recuparat de kurzi anul trecut, tot de la Daesh.
Alexandru Grumaz: În care au fost implicate şi trupe de securitate irakiene, deplasate în grabă la faţa locului. Oraşul a fost curăţat de elemente teroriste într-un final, dar acest lucru a demonstrat că ISIS la ora actuală se reântoarce în poziţiile sunite din Irak şi principala ţintă e provincia Ammar, pentru că nu mai au resurse, au început să piardă resursele, nu mai au resurse, nu mai au capacitate să mai organizeze acţiuni teroriste în spatele frontului şi atunci aceste lucruri încep... practic nu o demobilizare, ci o relocare a forţelor ISIS.

Radu Dobritoiu: Domnule general, am vorbit recent cu unul dintre cei doi luptători români care s-au alăturat trupelor Peshmerga în confruntarea cu jihadiştii din Statul Islamic, cum am amintit, amândoi sunt reveniţi în Europa, nu mai sunt acolo în linia întâi, dar îmi spunea că intenţia Irakului este aceea de a face o presiune pe Mosul şi a lăsa după aceea un culoar prin care jihadiştii să poată părăsi Irakul şi să meargă în Siria, ceea ce ar destabiliza zona din Siria.
Alexandru Grumaz: Acum să nu uităm că între 2007 şi 2013 aceşti mebri care formează astăzi grupul central al ISIS au stat în deşert şi s-au pregătit în deşert.
Deci ei au fost în afara zonelor ocupate şi acolo se pot întoarce din nou, unde au tabere organizate pentru pregătire. Dar întrebarea majoră care se pune la ora actuală este ce se va întâmpla după ieşirea ISIS din scena politico- militară irakiană, astăzi având cele două părţi având interese, mă rog, generate de existenţa unui duşman comun.?

Radu Dobritoiu: S-a vorbit foarte mult chiar şi de un astfel de viitor, putem spune optimist, acela de a respinge ISIS din acea regiune, dar cum se va menţine în continuare securitatea zonelor eliberate.
Alexandru Grumaz: Atenţie, dacă Bagdadul va respecta Constituţia irakiană, care prevede dreptul la autoguvernare al guvernoratelor irakiene sau va administra direct provincia - asta este întrebarea care se pune. Cine va guverna provinciile eliberate?
Radu Dobritoiu: Exact asta vă întrebam şi eu.
Alexandru Grumaz: Adică acel vid, că există un vid la ora actuală, trebuie umplut de suniţi, nu de şiiţi.
Radu Dobritoiu: Sigur că da, şi probabil de kurzi în acea regiune.
Alexandru Grumaz: Exact.
Radu Dobritoiu: Ştim că Mosulul a fost un oraş cosmopolit, erau acolo şi turkmeni şi asirieni şi kurzi şi irakieni suniţi şi irakieni şiiţi şi se înţelegeau foarte bine până în 2003, dacă ne amintim, dar iată că situaţia...
Alexandru Grumaz: Există o confruntare între şiiţi şi kurzi, între Bagdad şi Erbil în cadrul Irakului sau între Irak şi Kurdistanul independent.

Radu Dobritoiu: Situaţia e extrem de complexă şi complicată.
Alexandru Grumaz: Atenţie, situaţia actuală le-a dat câştig de cauză kurzilor, care pot să-şi organizeze provincii autonome şi chiar pot să se dezlipească de Irak, partea de nord a acestuia.
Radu Dobritoiu: Este deja foarte bine organizată această regiune autonomă a Kurdistanului cu capitala la Erbil, de care aţi adus aminte. Trupele Peshmerga sunt, de asemenea, antrenate.
Alexandru Grumaz: Chiar şi unităţile de protecţie a poporului în partea cealaltă /.../

Radu Dobritoiu: YPG-ul, sigur că da, în Rojava. Lupta pentru Mosul reprezintă o provocare pentru Pentagon. Statele Unite trebuie să ofere mai mult decât în alte operaţiuni anterioare în Irak sau Siria în lupta împotriva jihadiştilor din autoproclamatul Stat Islamic. Din Statele Unite transmite Doina Saiciuc.

Reporter: Agenţia comună de Intelligence a Pentagonului şi a marilor State majore reunite a oferit sprijin irakienilor timp de doi ani, dar până acum nu a avut încă loc o luptă care să egaleze dimensiunea şi amplitudinea luptei pentru Mosul. În cursul operaţiunii Mosul, coaliţia condusă de Statele Unite trebuie să fie capabilă să ofere mai mult decât în oricare operaţiuni anterioare de recucerire a altor oraşe, sprijin în Intelligence mai multor forţe partenere, inclusiv armatei irakiene, serviciului irakian de contraterorism, poliţiei ca şi luptătorilor kurzi Peshmerga. Ca atare, Pentagonul a trimis zeci de analişti militari şi civili în Intelligence în mai multe arii din Irak. Majoritatea se aflau deja acolo, înainte ca ofensiva pentru Mosul să înceapă. Analiştii americani se aşteaptă ca unii luptători ai grupului Stat Islamic, inclusiv cei străini, să lupte până la moarte. Alţii însă vor încerca probabil să fugă spre vest şi spre graniţa siriană. Dacă Stat Islamic pierde Mosul, grupul are un plan clar formulat, o strategie pe care a făcut-o publică pe multiple platforme în ultimele cinci luni. In Hiaz sau retragere temporară în deşert, purtătorul de cuvânt al ISIS, al-Adnani, care a fost ucis într-un bombardament american în august, explica încă din luna mai ce ar însemna In Hiaz: pierderile teritoriale nu ar însemna înfrângere. Militanţii vor lupta până în ultimul moment, după care se vor retrage în deşert, pregătindu-se să revină aşa cum au făcut-o între 2007 şi 2013, drept care un semn de întrebare crucial pentru guvernul irakian şi administraţia Obama este cine va proteja şi guverna oraşul după ce grupul Stat Islamic va fi alungat de acolo.

Radu Dobritoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, de ce este importantă poate chiar obligatorie, mandatory, pentru că am avut legătura la Washington, pentru trupele irakiene să recucerească Mosulul sau, altfel pus această întrebare, ce se întâmplă dacă aproximativ 80 de mii de militari care luptă cu 5.000 nu vor ieşi victorioşi din această confruntare?
Alexandru Grumaz: Vedeţi dvs, bătălia pentru Mosul ar putea dura câteva zile sau câteva săptămâni. Cât timp este în desfăşurare, puţin probabil ca să se schimbe ceva între relaţiile existente în coaliţiile ad-hoc create la ora actuală. Însă, din momentul în care frontul acesta creat al coaliţiei ad-hoc va intra în oraş, se pune problema cât de pregătite sunt trupele irakiene să poarte o luptă de gherilă ştiind că ...
Radu Dobritoiu: Urbană.
Alexandru Grumaz: ... luptătorii Daesh sunt experţi în astfel de lupte. Şi, în caz de nevoie, nu ştim în ce măsură se va apela la miliţiile şiite, atenţie, experimentate în luptele de gherilă. Ştim însă că în trecutul apropiat, în situaţii similare cu aceasta, în care se află armata irakiană...
Radu Dobritoiu: La Ramadi, să spunem.
Alexandru Grumaz: La Ramadi şi la Fallujah au culcat la pământ cele două oraşe, deci au distrus.
Radu Dobritoiu: Le-au bătut cu tunul.
Alexandru Grumaz: Da, le-au tocat cu artileria. Apoi au chemat miliţia şiită Hashid al-Shabi, care s-a răzbunat cumplit pe populaţia civilă sunită. Atenţie, este o chestie, deci s-a întors într-un fel de război.
Radu Dobritoiu: Atitudinea aceasta revanşardă noi o ştim de pe timpul guvernului Nuri al-Malik şi...
Alexandru Grumaz: Dar, atenţie, că în cadrul Mosul această luptă ar fi catastrofală, ar fi o catastrofă dacă s-ar întâmpla aşa ceva. Sprijinul faţă de... împotriva ISIS dat de populaţie este extrem de important la ora actuală, iar, uitându-ne la harta militară şi la harta administrativă a acelei zone, conduc cei de la ISIS, Mosul este de fapt capitala, nu Raqqa.
Radu Dobritoiu: Sigur că da. Este capitala califatului, pentru că marea moschee este la Mosul, nu la Raqqa.
Alexandru Grumaz: Exact.

Radu Dobritoiu: Dar la Raqqa o declară ei administrativ.

Rusia sprijină misiunile conduse de autorităţile irakiene pentru restabilirea ordinii constituţionale şi pentru lichidarea grupării Stat Islamic. De la Moscova, transmite Alexandru Beleavski.

Reporter: Rusia urmăreşte cu maximă atenţie operaţiunea de la Mosul, ci nu doar politic, ci şi cu ajutorul echipamentelor militare, inclusiv a sateliţilor şi dronelor. Operaţiunea de la Mosul şi implicaţiile acesteia asupra situaţiei din zonă se vor afla şi pe agenda convorbirilor de mâine de la Moscova între şefii diplomaţiilor rusă, siriană şi iraniană. Referindu-se, astăzi, la această operaţiune, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova sprijină "măsurile hotărâte ale autorităţilor irakiene de restabilire a ordinii constituţionale pe întregul teritoriu al ţării şi de lichidare a focarului terorismului internaţional, care este Statul Islamic". Pe de altă parte, ţinând cont de interesele diferite, uneori opuse ale actorilor din regiune, oficialii ruşi evită să facă aprecieri politice, preferând o atitudine publică echlibrată şi de potenţial moderatoriu. Astfel, după reconcilierea Putin-Erdogan, Rusia evită să critice direct intervenţia militară a Ankarei în nordul Siriei şi Irakului, care vizează în primul rând pe kurzi, dar nu comentează nici refuzul lui Assad de a discuta despre o autoguvernare a kurzilor sirieni. În ceea ce priveşte operaţiunea de la Mosul, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a indicat corelarea dintre aceasta şi calendarul campaniei prezidenţiale din SUA. Succesul ofensivei ar contribui astfel la succesul candidatului democrat. Din punct de vedere militar, discutând de situaţia de la Mosul, Consiliul rus al Securităţii şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o potenţială mutare a teroriştilor ISIS din Irak în Siria, unde aceştia se vor alătura forţelor antiguvernamentale.

Radu Dobritoiu: Domnule general, Mosul este important. Iată şi Rusia se implică acolo.
Alexandru Grumaz: Nu am vorbit în această emisiune de faptul că România sprijină coaliţia internaţională în lupta împotriva Daesh, susţine orice politică de normalizare a situaţiei şi de revenire a refugiaţilor pe pământurile natale. România acordă sprijin logistic, umanitar şi susţinere politică autorităţilor legitime din Irak. Asta e din punct de vedere strategic şi asta contează foarte mult pentru că suntem participanţi la această coaliţie de luptă împotriva terorismului.

Radu Dobritoiu: De ce ISIS trebuie înfrânt acolo, la Mosul?
Alexandru Grumaz: Pentru că acela este oraşul care e considerat Mecca acestora.
Radu Dobritoiu: Are o importanţă şi ca simbol, pentru că acolo Abu Bakr al-Baghdadi şi-a declarat califatul, ceea ce îi susţine jihadul în lumea arabă. Va fi şi sperăm să fie o victorie acolo a trupelor irakiene şi a acestei coaliţii ad-hoc, cum aţi numit-o, domnule general. "Euroatlantica" la final.

 Realizator Radu Dobrițoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.


Etichete Lupta pentru MosulCampania anti ISISgeneral Alexandru GrumazMircea Barbu AdevarulRadu Dobritoiuemisiunea EuroatlanticaNicu PopescuDragos CiocarlanDoina SaiciucAlexandru BeleavskiGruparea Stat Islamic

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live