Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 09 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

26 Iunie 2020
Vizualizari: 430
Comentează add

Actorii publici și privați din domeniul energiei au discutat despre liberalizarea pieței de energie în context european.

Liberalizarea pieței energiei în România – oportunități și riscuri Liberalizarea pieței energiei în România – oportunități și riscuri - Conține video

luminita-voinea

Politicile energetice românești în context european, cu accent pe liberalizarea pieței de energie, au fost tema unei conferințe on-line, organizată de Agenția de comunicare strategică Links Associates și  Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), în parteneriat media exclusiv cu RRA și Rador, transmisă din sediul Radio România.
 
Conferința și-a propus să “liberalizeze” schimbul de idei,  principii și experiențe, într-un climat în care competitivitatea devine un atuu, dar nu un scop în sine, a afirmat Corina Vințan, președinta Asociației Community Links, în debutul dezbaterilor.

40 miliarde de euro, fonduri europene pentru România

Criza adusă de pandemia de coronavirus a determinat cea mai mare scădere din istorie a investițiilor globale în energie și este de așteptat ca , în industria energiei solare și eoliene, comenzile să scadă cu 33% anul acesta.

De aceea, prioritatea Uniunii Europene este acum reactivarea economiei, iar Green Deal devine strategia Europei pentru creștere, care vizează investiții verzi, va susține viitoarea infrastructură energetică și va veni în ajutorul cetățenilor dezavantajați de tranziția către o economie verde, a spus în mesajul adresat conferinței de la București, doamna Kadri Simson, Comisar European pentru Energie, promotoarea Green Deal.

Concret, propunerea are în vedere creșterea fondului de tranziție de la 7,5 la 40 miliarde de euro, iar România va beneficia de o parte consistentă din aceste fonduri.

“Pentru România este o creștere importantă de la cele 700 de milioane de euro, la peste 4,4 miliarde de euro. Aceasta este a treia cea mai mare alocare din acest fond și îi va sprijini pe muncitorii vulnerabili din România, creând noi oportunități economice pentru IMM-uri și start-up-uri”, se arată în mesajul comisarului european.

Doamna Kadri Simson a salutat amendamentele legislative adoptate de România  la începutul acestui an, dar și implementarea liberalizării complete pe piața de gaze și a susținut necesitatea unui cadru legal corect.

România  trebuie să construiască noi unități de producere a energie electrice

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a vorbit despre importanța Pactului Verde European și a susținut că România are câteva obiective bine definite.

“În perioada următoare, este nevoie de multă muncă. Avem putine unități de producere  a energiei, iar România trebuie să înceapă să construiască noi unități de producere a energiei electrice. Traziția de la cărbune la energii regenerabile poate fi facută prin gazul natural. Gazul natural  va fi parte a acestei tranzitii catre neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050”.

Ministrul a subliniat si potențialul enorm, neexplorat încă,  din Marea Neagră și a vorbit despre  nevoia unei interconectări mai bune  a României cu statele Uniunii Europene.

Toate acestea, cu asigurarea unor prețuri competitive pentru consumatorii români.

“Avem energie nucleară - Unitatea nr. 1 si 2 de la Cernavodă – dar ne dorim să construim mai departe Unitățile 3 si 4. Ne dorim ca energia  nucleară să fie susținută de toate statele din UE. Dorim siguranță pentru cetățenii nostri, prețuri competitive, interconectare mai mare între România și statele UE, interconectare  la nivelul transportului gazelor naturale, a transportului energiei electrice, dorim o piata europeană unită la energie electrică și gaze”, a adăugat ministrul Economiei, Virgil Popescu.

Toate acestea trebuie, în mod obligatoriu, dublate de digitalizarea pieței de energie, o prioritate de gradul zero.

Green Deal – Pactul Verde European

Ambasadorul României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, afirmă că la nivel european, sectorul energetic este prioritar , iar Pactul Verde European este  parte integrantă a planului de relansare economică și de reziliență.

Prin aceste programe sunt puse la dispoziția țărilor membre ale Uniunii Europene fonduri considerabile, care necesită însă luarea de măsuri foarte clare la nivelul fiecărei țări  și definirea unor strategii sustenabile pentru a putea atrage aceste fonduri.

“Sunt două teme de discuție: Green Deal – Pactul verde european – și  pachetul Comisiei Europene de relansare economică, ce cuprinde și fondurile destinate relansării economice si rezilienței. Strategia de înverzire, planul ecologic e deja pe masă. E foarte important  pentru ca va ghida modul de utilizare a resurrselor europene de către statele membre, dar și strategia de ditigalizare”, spune Odobescu.

Pentru România, sumele puse la dispoziție de Uniunea Europeană sunt substanțiale și constau în granturi și împrumuturi care trebuie atrase în primii doi ani.

“Planul de relansare economică și de reziliență îl avem pe masă. Sumele sunt foarte importante pentru România  și trebuie  utilizate pentru modernizare, pentru reformă în diversele sectoare economice. Vorbim despre un fond economic  si reziliență care trebuie utilizat pentru reformă, pe baza unui plan national de reformă la care deja lucrează autoritățile române. Trebuie discutat în toamnă și mobilizat la începutul anului viitor”, a punctat ambasadorul Luminița Odobescu.

În afara acestor resurse, există și un Fond de tranziție ecologică , prin care sunt alocați României  4 miliarde euro, pentru a face față consecintelor economice si sociale în zonele vulnerabile, cum sunt cele miniere și monoindustriale.

Și Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, spune că banii trebuie folosiți pentru transformarea sistemului energetic, astfel încât să ajungem la obiectivul final de zero emisii, în 2050.

“Strategia privind hidrogenul  este văzută ca una dintre marile soluții pentru traziția energetică. Trebuie să ne ducem către un sistem energetic care se bazează  pe energii regenerabile, combustibili necarbonizați și pe electrificarea directă a sectoarelor mari de consumatori finali”, spune Bușoi.

Iulian Iancu: Ne aflăm într-un moment de cotitură

În această perioadă de criză generată de pandemia de coronavirus, programul Green Deal lansat de Uniunea Europeană este cel mai important din existența sa, opinează președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu,  iar noutatea absolută este că energia urcă în topul agendei politice.

El a punctat obiectivele programului:  creșterea țintelor privind schimbările climatice, energie sigură și curată, industrie sigură, curată și circulară, un program social pentru construcția clădirilor, prin reducerea consumului de energie și creșterea eficienței energetice și un mod sustenabil de a ne hrani.

Energia este centrul, din ea se ramifică toate prioritățile, iar in centrul politicilor energetice, revoluția si opțiunea revolutionară o produce hidrogenul. UE declară hidrogenul ca fiind strategic. Este soluția pentru producția de  energie, transport și  o variantă ideală pentru stocare de energie, dar și o soluție pentru zona industrială.

În opinia lui Iulian Iancu, România trebuie să elaboreze imediat o  strategie energetică adaptată noilor realități europene .

Definirea “consumatorului vulnerabil” și protecția lui

Liberalizarea pieței de energie aduce în prim plan o problemă serioasă la care autoritățile trebuie să se gândească – consumatorul vulnerabil, spune președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, prezent la conferința on-line.

Acest tip de consumator trebuie definit pentru a putea fi găsite formule de ajutor.

“Este  important să găsim formule să compensăm consumatorii vulnerabili. Anul viitor vom face acest lucru pentru consumatorii casnici. Putem găsi și formule  de sprijinire a marilor consumatori industriali”, a afirmat Chirițoiu.

Și directorul general al ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a vorbit despre crearea unui mecanism de protecție a clienților vulnerabili, care în România sunt numeroși.

Din perspectiva sistemului energetic, directorul general Electrica, Corina Popescu, identifică o serie de priorități care trebuie puse în practică: producția energiei regenerabile, digitalizare și sustenabilitatea business-ului.

“Dorim să intrăm pe segmentul de producție a energiei regenerabile. Totodată, pe partea de distribuție, digitalizarea rețelei este foarte importantă“, a spus Corina Popescu.

1 iulie – liberalizarea pieței de gaze naturale

Odată cu liberalizarea pieței de gaze naturale, consumatorii casnici vor putea să-și aleagă furnizorul de gaze naturale de pe piața liberă.

Secretarul de stat în ministerul Economiei , Nicolae Havrileț, recomandă consumatorilor să se informeze temeinic pentru a alege cea mai buna ofertă calitate /pret.

“Consumatorul casnic trebuie să  fie atent atunci cand primește o ofertă de la un nou furnizor. Trebuie să fie atent la preț, la durata contractului si la costurile adiacente – care pot reprezenta garanții sau chirie pe contor, sau elemente de abonament. Trebuie să se intereseze dacă furnizorul este unul cunoscut in piață. Nu există situatia în care un anumit consumator casnic sa rămână fara gaze naturale. Exista un furnizor de back-up. Siguranta aprovizionării  continue cu gaze naturale va fi prezentă prin reglementări suplimentare ale ANRE“, a dat asigurări Havrileț.

Liberalizarea pieței gazelor naturale îi obligă și pe furnizori să fie agili și să satisfacă cerințele consumatorului final, unul exigent și pretențios.

“Pentru noi , importantă este securitatea în  aprovizionarea întregului portofoliu de clienți consumatori. Engie  continuă să revizuiască permanent gama de oferte comerciale pentru a raspunde cat mai bine așteptărilor  clientilor și depune eforturi pentru securizarea portofoliului de clienți”, spune Eric Stab, președinte ACUE, CEO - ENGIE România, coordonator al activității ENGIE în Europa de Est.

Și E.ON România dă asigurări că siguranța furnizării de gaze  este pe primul loc în preocupările companiei.

“Piața gazelor este una particulară, principalul obiectiv este acela al siguranței furnizării.Trebuie să ne asigurăm că noi, furnizorii, putem oferi cantități suficiente către consumatorii finali de-a lungul întregului an, nu numai vara“, a spus Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, fost ministru de Finanțe al României.

Liberalizarea pieței gazelor este susținută și de producătorul român de gaze, ROMGAZ, dar va trebui făcută pe fundamentele cererii și ofertei, este de părere Robert Chircă director general adjunct al Romgaz.

“Este un lucru bun, trebuie să ne gândim și să avem grijă ca tot ce ajunge la consumatorul final să fie de calitate și la un preț cât mai bun. Este greu de realizat din punct vedere al costului de producție. Va trebui să ne eficientizăm activitatea. Pe termen mediu-lung, acest lucru ne poate impacta chiar și în investițiile pe care ni le-am propus”.

Din punct de vedere al Bursei Române de Mărfuri, odată cu liberalizarea pieței gazelor sunt necesare instrumente de administrare a riscurilor, cum ar fi contractele derivate.

Concluziile conferinței : România are nevoie de coerență, stabilitate și predictibilitate

Pentru ca România să poată atrage fonduri europene semnificative pentru piața energiei, este nevoie de coerență și de programe naționale bine structurate.

“Vor fi fonduri europene semnificative, dar sunt fonduri care nu vin automat către România,  dacă nu vom fi în stare să venim cu programe sustenabile”, a spus în concluzia dezbaterii, Silvia Vlăsceanu, Director General al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

În ceea ce privește liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie, avem nevoie de stabilitate și predictibilitate, pentru că orice intervenție abruptă într-un proces aflat în derulare bulversează consumatorii.

Iar investițiile și coerența programelor pot asigura succesul unei piețe  eficiente și bine organizate a energiei.

„Fie că vorbim de investiții în producere sau în extracția gazelor, în segmnetele de transport și distribuție sau furnizare, este nevoie de investiții. Trebuie să fim coerenți în programele pe care le aplicăm și, pentru a fi coerenți, avem nevoie nu doar de implicarea companiilor, e nevoie de implicarea tuturor, începând  cu Guvernul, Parlamentul,  ANRE, Consiliul Concurenței”, adaugă Silvia Vlăsceanu.

Iar consumatorul român trebuie să se informeze în permanență după 1 iulie, data liberalizării pieței gazelor naturale, pentru a putea alege oricând furnizorul care  i se potrivește din punct de vedere al raportului calitate/preț/siguranță.

Conferința online Politicile energetice românești în context european. Liberalizarea pieței energiei în România  a fost organizată cu sprijinul partenerilor: E.ON, Electrica S.A., Bursa Română de Mărfuri, Engie Romania, MET România, OMV Petrom, Romgaz S.A., Transgaz S.A., PwC România.

Moderată de Corina Vințan, președinta Asociației Community Links, Anca Dragu director general adjunct   E.ON și de  jurnalistele Radio România Actualități, Ruxandra Săraru și Maria Țoghină, conferința a prilejuit un dialog deschis și constructiv între sectorul public și cel privat, menit să promoveze transparența, predictibilitatea, bunele practici și buna guvernare.
 


Etichete energiegazeliberalizarea pieței gazelorUEGreen Dealconsumatori casnicifurnizoricontracteeconomieenergiecriză economicăpandemiereconstrucțiemăsuri economice

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live