Libera circulaţie a lucrătorilor din spaţiul comunitar

Comisia Europeană urmează să adopte vineri o directivă prin care să impulsioneze mobilitatea şi libera circulaţie a lucrătorilor din spaţiul comunitar.

Prin această propunere de directivă, Comisia le cere statelor membre , prin comisarul Laszlo Andor, să faciliteze libera circulaţie a muncitorilor în Uniune, dar şi să-i protejeze pe lucrătorii imigranţi de practici abuzive din partea ţărilor care îi angajează.

Concret, s-ar putea solicita inclusiv crearea unor birouri naţionale de informare, dar şi înfiinţarea unor mecanisme naționale de despăgubire sau chiar uşurarea accesului lucrătorilor discriminaţi la justiţie.

Comisia Europeană a fixat o strategie clară pentru piaţa muncii, creată în concordanţă cu obiectivele strategiei pe termen lung Europa 2020 .

Pachetul privind ocuparea forţei de muncă, lansat şi în contextul socio-economic dificil, în care şomajul pe continent a atins un nivel record, îşi propune să revitalizeze piaţa, inclusiv prin promovarea liberei circulaţii a lucrătorilor.

AUDIO: Directivă a CE prin care să se impulsioneze mobilitatea şi libera circulaţie a lucrătorilor din spaţiul comunitar.

De altfel, dreptul la muncă pe piaţa unică este instituit de Tratatul Uniunii Europene.

Mobilitatea, fără restricţii, aduce câştiguri tuturor celor implicaţi, de la ţările gazdă, la cele de origine şi implicit economiei comunitare în ansamblu, punctează Comisia Europeană.

La acest moment însă, există încă multe obstacole care stau în calea atingerii obiectivelor. Statisticile sunt descurajante: un sondaj din 2011 arăta că puţin peste 3% din cetăţenii europeni activi, între 15 şi 64 de ani, locuiau într-un alt stat membru.

Tocmai din cauza piedicilor potenţiale de care s-ar lovi, 15% dintre cei chestionaţi într-un eurobarometru spun că nu ar fi dispuşi să încerce să-şi caute un loc de muncă în altă ţară membră a Uniunii.

Printre piedicile identificate de Bruxelles sunt condiţiile de recrutare diferite, între cele aplicate lucrătorilor autohtoni şi cele lucrătorilor care vin din alt stat membru, condiţionarea unui loc de muncă de naţionalitatea celui care aplică sau remunerarea diferită pentru un angajat venit dintr-o altă ţară.

Sunt probleme şi la capitolul recunoaşterii diplomelor sau altor calificări şi totodată legate de accesul la serviciile şi beneficiile sociale.

Germania, Olanda, Marea Britanie şi Austria au cerut joi, printr-o scrisoare oficială, înăsprirea măsurilor împotriva imigranţilor care nu au un loc de muncă, dar beneficiază de ajutoare sociale.

Comisia Europeană a anunţat că analizează documentul.