Legea pentru "autonomia Ţinutului Secuiesc"supusă la vot săptămâna viitoare

După Camera Deputaţilor şi Senatul României a dezbătut proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), care prevede autonomia teritorială a ţinutului Secuiesc.

Cei care au luat cuvântul din partea partidelor româneşti au calificat proiectul de lege înaintat ca propunere legislativă individuală de către József Kulcsár-Terza, deputat din microregiunea Trei Scaune a judeţului Covasna, ca fiind neconstituţional, unii dintre ei spunând că este chiar jignitor.

În calitate de referent, politicianul care activează în cadrul grupului parlamentar UDMR, a argumentat că Europa promovează autonomia promisă de români comunităţilor naţionale ardelene în 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia. În plus, comunitatea secuiască şi-a declarat această doleanţă prin referendumul cu urnă mobilă.

Deputatul a accentuat că statutul propus prevede autonomie teritorială, nu etnică, nu constituie secesiune şi se bazează pe reglementări europene asumate şi de România. Titus Corlăţean, fost ministru de externe şi actualmente senator din partea Partidului Social Democrat (PSD), principalul partid din coaliţia guvernamentală, a afirmat că România respectă reglementările europene referitoare la protecţia minorităţilor, care în opinia sa sunt cuprinse în Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

Ioan-Cristian Chirteş, senator din partea Partidului Naţional Liberal (PNL), la fel ca reprezentantul coaliţiei guvernamentale, a calificat propunerea legislativă ca fiind neconstituţională, spunând că statutul de autonomie ar introduce structuri administrativ-teritoriale (scaune) care nu figurează în Constituţie şi ar crea, pe bază etnică, instituţii care ar avea atribuţii identice cu cele ale şefului statului, Guvernului şi Parlamentului, deci ar încălca principiul unităţii statului.

În decursul dezbaterii, care a durat aproape trei sferturi de oră, atât senatorii din partea coaliţiei guvernamentale, cât şi cei din partea opoziţiei au interpretat proiectul statutului de autonomie ca pe o tentativă de separare, lipsită de respect, faţă de români şi l-au condamnat. Barna Tánczos, senator din partea UDMR, a criticat faptul că majoritatea etnică a ţării nu este dispusă să poarte o dezbatere deschisă, onestă şi de fond despre soluţiile europene, care servesc păstrării identităţii comunităţilor naţionale.

Votul Senatului referitor la acest proiect de lege organică va avea loc în cadrul şedinţei plenare de marţea viitoare, 29 mai.