"Legea Big Brother", anulată de Curtea Europeană de Justiţie

Curtea Europeană de Justiţie a anulat legea care impunea păstrarea datelor din comunicaţiile telefonice sau electronice pentru o perioadă de şase luni pentru a putea fi utilizate în lupta împotriva crimei organizate şi a terorismului.

Legislaţia europeană în domeniul păstrării înregistrărilor convorbirilor telefonice şi altor comunicaţii a fost adoptată în 2006, imediat după şocul atacurilor teroriste de la Madrid din 2004 şi de la Londra din 2005.

Practic, firmele de telefonie şi cele furnizoare de servicii de Internet puteau stoca convorbirile şi schimburile de e-mailuri pe o perioadă de şase luni, iar, dacă erau solicitate, le puteau transmite către autorităţile naţionale competente pentru a le folosi în lupta împotriva criminalităţii grave şi a terorismului.

Directiva a avut de la început mulţi duşmani: organizaţiile de apărare a drepturilor omului care au botezat-o "big brother" sau companiile de telefonie mobilă care erau obligate să stocheze o cantitate imensă de date - numărul de apel, numărul sau adresa contactate, ora şi locul apelului şi asta pe timp de şase luni.

Audio: "Legea Big Brother", anulată de Curtea Europeană de Justiţie.

Curtea Europeană de Justiţie a fost sesizată de Înalta Curte Irlandeză şi de Curtea Constituţională Austriacă care i-au cerut să decidă dacă această legislaţie încalcă sau nu drepturile fundamentale protejate de tratatele Uniunii.

Ceea ce, în mare parte, a şi constatat Curtea Europeană de Justiţie, potrivit căreia legea nu oferă suficiente garanţii pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Astfel, chiar dacă este de acord cu utilitatea sa, justiţia europeană a decis că, în forma actuală, această legislaţie este disproporţionată şi prea intruzivă întrucât "comportă o ingerinţă de o amploare vastă şi de o gravitate deosebită în drepturile fundamentale privind respectarea vieţii private şi protejarea datelor cu caracter personal, fără ca această ingerinţă să fie limitată la strictul necesar".

În concluzie, decizia Curţii vizează trei probleme şi anume: durata conservării datelor - considerată disproporţionată - lipsa protecţiei faţă de riscurile unor abuzuri şi absenţa unor măsuri pentru a limita la strictul necesar ingerinţa în viaţa privată a indivizilor.

Aşa că, după această decizie, statele membre ale Uniunii nu mai pot să utilizeze această legislaţie în starea actuală, ceea ce le va ridica o problemă deoarece le privează de un instrument în lupta împotriva crimei organizate şi a terorismului, potrivit unor funcţionari europeni care cunosc dosarul.

De altfel, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, lucrează deja la o reformă a acestei legislaţii, însă ea aştepta decizia Curţii de Justiţie pentru a-şi orienta propunerile.