La oraş, ca la ţară

Mii de locuitori ai municipiului Botoşani aduc apă de la fântană, se încalzesc cu sobe, merg la toalete în grădină şi înnoată în noroi şi nămeţi, pentru că străzile pe care locuiesc nu au fost reabilitate niciodată. Este vorba despre botoşănenii care trăiesc în zonele periferice ale oraşului resedinţă de judeţ, unde fondurile pentru dezvoltare nu au ajuns niciodată. Edilii spun că aceste zone vor fi incluse în planul de reabilitare pe termen lung.

Stau în oras, plătesc taxe şi impozite pe masură, însă nu se deosebesc cu nimic de sătenii din comunele judeţului. Sute de locuitori ai municipiului Botoşani înnoată primăvara şi toamna prin noroi, iar iarna se roagă să nu rămână sinistraţi, pentru că locuiesc la periferia oraşului. Uliţe pline de gropi şi noroi sau străzi care nu au văzut asfalt de 40 de ani, fără gaz, apă sau canalizare şi fără pubele de gunoi. Asta la o distanţă de doar 5 minute de zona centrală. Un străin rătăcit prin zonă nici n-ar crede că se află în municipiul resedinţă de judeţ.

În astfel de situaţii sunt zeci de străzi de la periferia oraşului, pe care autorităţile le-au aşezat de fiecare dată la sfârşitul listei de priorităţi. Deşi au fost accesate fonduri europene pentru modernizare, acestea au fost îndreptate către principalele artere rutiere şi pe alocuri şi pe străzile nemodernizate, care sunt pietruite sau peticite cu bitum din decapări.

Veștile nu sunt extreme de bune nici în acest an, după cum declara Adriana Zaiceanu, city managerul municipiului Botoşani. Şi asta pentru că investiţiile de amploare şi implicit accesarea de noi fonduri sunt blocate de datoriile pe care municipalitatea le are de achitat, adică 650 de miliarde de lei. Vești bune vin şi de la operatorul de apă, care a semnat un contract de finanţare în vederea extinderii reţelelor de alimentare cu apa şi canalizare a locuinţelor din aceste zone.