Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Sâmbătă, 24 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Elena Postelnicu, Roma

27 Ianuarie 2017
Vizualizari: 1459
Comentează add

În ultimii săi ani de viață, Alexandru Ioan Cuza a trăit în Italia, la Florența. La 145 de ani de atunci, o asociație de români din regiunea Toscana și Primaria Florența organizezează o conferință despre marele domnitor român.

La Florența – astăzi – o zi dedicată marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza

elena-postelnicu-roma

Evenimentul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza se va desfășura la Palagio di Parte Guelfa - Salone Brunelleschi. Foto: Melania Cotoi.

În Italia, la Florenţa a fost identificată vila în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut ultimii ani din viaţă, între anii 1870 si 1872. La 158 de ani de la Mica Unire, Asociaţia Culturală Alter.NATIVA organizează în colaborare cu Primăria orașului Florența, sub patronajul Consulatului General al României la Bologna și cu sprijinul Protopopiatul Ortodox Român Toscana - un eveniment despre figura domnitorului român - Alexandru Ioan Cuza și relației sale cu orașul italian. Evenimentul va avea loc la Palagio di Parte Guelfa din Florenţa, în Salone Brunelleschi.

În cadrul conferinței va fi prezentat și proiectul de realizare şi amplasare a unei plăci comemorative dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la ultima sa reşedinţă din Florenţa. 

Demersurile care au dus la identificarea acestei locuințe au fost făcute de un ghid turistic român din regiunea Toscana, Melania Cristina Cotoi, plecată din țară în urmă cu 17 ani. 

Rep: Cum ați reușit să identificați casa în care a locuit Alexandru Ioan Cuza?

Melania Cotoi: Există o altă cercetare în ceea ce privește șederea domnitorului Cuza la Florența, a fost făcută de un român, tradusă și publicată de Archivi Storici Italiani. Cercetarea este foarte bine documentată, dar pentru a identifica cu exactitate clădirea a fost necesar să aducem noi argumente.

Rep: Se poate ști ce legături a avut Alexandru Ioan Cuza cu personalitățile acelei perioade din Florența?

Melania Cotoi: Alexandru Ioan Cuza era o persoană stimată în oraș, a avut legături îndelungate cu clasa politică și diplomatică italiană. În plus Florența era capitala Italiei când el a decis să se mute în acest oraș. Transferarea curții regale a fost făcută practic abia în 1871, iar casa lui Cuza se învecina cu reședinta regelui, iar cele două familii se frecventau. Ugo Pesci, cronicar al acelei epoci, l-a înscris pe domnitorul Cuza în lista “iluștrilor străini care au ales să trăiască în Florența”.

Rep: Cum au primit autoritățile italiene inițiativa dvs. de a organiza această conferință, dar și de a instala o plăcuță comemorativă?

Melania Cotoi: Autoritățile locale au fost extrem de încântate de întregul proiect. “Florența este orașul exilatilor” mi-au spus cu mândrie; ei au o mare calitate de a-și păstra vie memoria  și, de accea au o și istorie atât de lungă. Inițial am prezentat doar intenția noastră de a realiza și amplasa pe bani proprii o placă comemorativă dedicată lui Al. I. Cuza. Cea mai bună soluție am luat-o împreună cu Departamentul Toponomastica al Primăriei, de a o așeza pe sol public, ținând cont că vila astăzi este de proprietate privată. Noi vom dona placa Primăriei și Primăria va pune la dispoziție solul propriu, deci avem o garanție în plus. Placa inscripționata va fi așezată pe un soclu; urmează să decidem forma definitivă, să găsim cea mai armonioasă soluție ținând cont că vila se află pe una dintre cele mai panoramice străzi ale orașului. Nu putem să punem o placă comemorativă fără a prezenta orașului cine este personajul nostru. A fost foarte ușor să găsim istoricii potriviți, iar responsabilii Primăriei când au auzit de intenția noastră s-au activat din nou; s-a implicat chiar în mod direct din partea Consiliului de Cooperare și Relații Internazionale,  Nicoletta Mantovani care ne-a răspuns în mod oficial că: “Această întâlnire naște sub semnul îmbogățirii culturii orașului și demonstrează cum legăturile istorice reprezintă un canal priveligiat și important al relațiilor intrenaționale”. Evenimentul este așadar instituțional și este organizat de asociația noastră Alter.NATIVA împreună cu Primăria orașului Florența.

Rep: Care sunt legăturile istorice româno-fiorentine?

Melania Cotoi: Începând cu secolul al XIII-lea, legăturile politice, artistice comerciale între Florența și România se intensifică, așa că putem vorbi  de un Iancu de Hunedoara sau Matei Corvin, Pippo Spano, Alecsandri, Cuza, Dora d’Istria, Eminescu, Macedonski, Nicolae Petrescu Comnen sau Mihu Vulcănescu.

Rep: Când va fi gata această placheta comemorativă?

Melania Cotoi: Sperăm că în câteva luni să concludem acest proiect.

Rep: Ca și ghid le veți povesti întotdeauna turiștilor români și despre casa în care a locuit Cuza?

Melania Cotoi: Pentru mine ca și ghid, clădirea de la Porta Romana nu este o noutate și sunt ani buni de când povestesc tuturor că în acea clădire și-a trăit ultimii ani din viață primul domnitor al României moderne. Bineînțeles că voi continua să o fac.

Rep: Ca cetățean român, stabilit în Toscana de atâția ani, sunteți mândră de această mărturie istorică – prezența lui Cuza la Florența?

Melania Cotoi: Ca cetățean român, stabilit în Toscana sunt mândră că sunt româncă, nu doar datorită prezenței lui Cuza, ci și a întregii noastre istorii. Poporul nostru are o istorie la fel de lungă ca și a poporului italian, important este să nu o uităm și să tragem învățăminte. Dar, prezența lui Cuza în acest oraș și modul în care a fost primit de florentini încoronează legăturile noastre seculare.

La evenimentul de astăzi, pe lângă alte personalități italiene și românești, participă și ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, profesor Liviu Petru Zăpîrțan. ”Mie îmi revine sarcina să vorbesc despre personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, despre reformele și consecințele pe care aceste reforme le-au avut pentru viața țării” declară cu o zi îninate de eveniment profesorul Zăpîrțan, oferind și câteva detalii asupra acestor reforme despre care va vorbi sâmbătă la Florența: ”Cuza a restructurat aproape toate sectoarele vieții noastre sociale, economice, politice, militare, juridice, diplomatice, printr-o serie de reforme care au însemnat în primul rând consolidarea unității celor două principate și în al doilea rând lansarea lor pe traiectoria modernizării istorice. Cuza a realizat mai întâi câteva reforme pe care eu le-aș numi simbolice pentru a sublinia ideea de unitate a celor două principate; sigur a elaborat o primă constituție sub forma unui statut dezvoltător al Convenției de la Paris care vorbea despre posibilitatea realizării unui regim de tip democratic, sigur la parametrii secolului al XIX-lea în cele două provincii și pe care el le-a adoptat tocmai pentru a marca elementele de unitate, dar Cuza a hotărât introducerea scrierii în limba latină, a hotărât reorganizarea armatei în formulă națională, a introdus un imn ceea ce deseori se uită, pentru că o națiune trăiește în sensul modern al termenului în primul rând prin conștiința aparteneței sale la o comunitate cu entitate pe care o convertește în simbol, de aceea această simbolistică pe care o realizează Cuza mi se pare de o deosebită seminificație. 

Pe urmă Cuza a fost legat mai întâi de secularizarea averilor mănăstirești. Se știe că la vremea respectivă pentru acumularea istorică de donații față de mănăstiri pe care le-au făcut diverșii boieri și domnitori, mănăstirile dețineau aproximativ un sfert din suprafața teritoriului nemaivorbind de faptul că multe dintr ele erau închinate fie mănăstirilor de la Athos, fie de la Ierusalim, fie chair în Egipt, ori Cuza prin secularizarea averlor mănăstirești a reușit să redea suveranității naționale acest important patrimoniu material. Apoi Cuza a realizat o reformă agrară prin care au fost împroprietăriți aproximativ 400.000 de țărani și au primit loc de casă și de grădină aproximativ 60.000 de familii. Se poate discuta sigur despre greutatea acestei reforme agrare pentru viitorul României, dar este clar că a însemnat o puternică lovitură dată relațiilor feudale din Principatele române. A realizat apoi un cod penal și un cod civil a realizat o reformă a administrației statului prin înființarea departamentelor, a realizat primii pași în construirea armatei naționale și semnificativ pentru noi a organizat pentru prima dată într-o formulă modernă serviciul de politică externă, înfiintând Ministerul Afacerilor din afară, trimițând importante personalități ale vremii printre care și Vasile Alecsandri în misiuni diplomatice în câteva dintr eprincipalele capitale europene, la Paris, la Roma, la Viena, la Berlin și la Constantinopol” a concluzionat ambasadorul României pe lângă Sfantul Scaun, profesor Liviu Petru Zăpîrțan.

Florenţa devine simbol al prieteniei seculare dintre Italieni şi Români, atât de bine reprezentată de domnitorul Cuza, mare român şi prieten al Italiei, memorabil naţiunii române şi italiene: “Românii, aceşti fraţi depărtaţi ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu admirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata de a-l urma... Unirea Principatelor şi consultarea votului poporului este începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpaţilor să se realizeze şi la poalele Alpilor.” (Camillo Benso, conte di Cavour).

 


Etichete Alexandru Cuzaexclusiv onlineLiviu Petru Zăpârțanambasador Sfântul Scaunasociația Alter.NativaMelania CotoiFlorența

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live