Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV, ROMÂNIA Marţi, 19 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Cristian Dumitraşcu

20 Ianuarie 2020
Vizualizari: 2899
Comentează add

Editie cu invitate in studio: locotenent Alexandra Vîrlan si locotenent Mirela Vâță

Jurnal Militar editia din 18 ianuarie 2020

cristian-dumitrascu

   

Realizator Cristian Dumitrascu: O nouă producţie marca "Ora Armatei". Ca în fiecare dimineaţă, de la această oră, evident dimineaţă de sâmbătă şi în amintirea poetului nepereche pe care l-am aniversat miercuri, în 15, dar şi în amintirea poeţilor care au trecut pe la microfonul "Orei Armatei", vă spun şi eu cum spunea Vasile Preda în alt timp: "Bună dimineaţă în această sâmbătă de ianuarie anul 170 după Eminescu, deja. Mi-l amintesc pe Vasile Preda cum începea fiecare misiune în anul 2000 cu a lui formulă "anul 150 după Eminescu". Puţin îşi mai aduc aminte, însă acesta era omagiul discret pe care fostul redactor şef de la "Ora Armatei" îl aducea marelui poet al uriaşului ziarist care a fost Mihai Eminescu. Nu vom vorbi astăzi şi noi despre Eminescu, dar vă invit să intraţi pe site-ul presamil.ro, acolo unde se poate citi "Observatorul militar", ziarul în care puteţi găsi un articol foarte interesant despre fratele poetului, Matei Eminovici, ofiţer de carieră.

Astăzi, la Radio România, vă propun ca în fiecare sâmbătă dimineaţă subiecte de actualitate militară ale săptămânii şi, mai mult decât atât, două invitate vor veni în studio în câteva minute, Alexandra Vîrlan şi Mirela Vâţă, ofiţeri de forţe aeriene. Nu vă spun mai mult acum, dar veţi afla lucruri foarte interesante despre rachete şi oamenii..., români de-ai noştri care învaţă să lucreze cu unele dintre cele mai avansate tehnologii militare din lume. Începem cu actualitatea militară, ca de obicei, şi vă spun că, în a doua săptămână a lui ianuarie, începe anul de instrucţie în armată şi pentru că evident că armata nu înseamnă doar Afganistan şi Mali, adică nu doar militarii aflaţi în misiuni internaţionale, este bine să ştiţi că aici în ţară se instruiesc mult mai mulţi militari care sunt gata în fiecare secundă să intre în prima linie, dacă e nevoie, de aceea am ales interviuri şi corespondenţe din toate categoriile de forţe. La terestre acum, vă invit să-l ascultaţi pe comandantul Regimentului 52 Artilerie Mixtă din Bârlad, colonelul Sorin Bălan, care mi-a spus ieri sub ce auspicii a început acest an de instrucţie pentru cei care apără graniţa de est a României.
Col. Sorin Bălan: Pentru Regimentul 52, începutul de an de instrucţie presupune stabilirea obiectivelor de instrucţie. Dintre acestea, cele mai importante pentru Regimentul 52 Artilerie mixtă aş menţiona operaţionalizarea bateriei de rachete antitanc dirijate, care a primit /.../ anul trecut în luna iunie. Regimentul a primit tehnică nouă în anul 2019, rachetele dirijate Spike. Am încadrat o structură cu personal nou. Este un armament foarte performant, de ultimă generaţie, în ceea ce priveşte lupta împotriva blindatelor. Celălalt aspect este menţinerea nivelului de instrucţie sau de operaţionalizare atins cu bateria de aruncătoare proiectile reactive, cu care urmează să avem trageri reale în luna mai, în Centrul de instruire secundar pentru luptă din Smârdan, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. De asemenea, în Garnizoana Bârlad, unde îşi desfăşoară activitatea Regimentul 52, îşi desfăşoară activitatea şi unităţi ale Brigăzii 8 Larom "Alexandru Ioan Cuza" din Focşani, care este este în proces de primire a tehnicii HIMARS. HIMARS este un sistem mobil de artilerie care poate executa foc la o distanţă cuprinsă între 70 şi 300 de km cu diferite sisteme de proiectile sau rachete, armament care este deja achiziţionat şi care urmează să fie primit de către Brigada 8 Larom. Deci, într-adevăr, artileria la Bârlad este bine reprezentată. Sprijinim structurile de manevră care au misiunea de a proteja această zonă de aici, cum aţi spus dvs.
Realizator: Trecem la Forţele Navale. Nava militară românească Puitorul de mine "Viceamiral Constantin Vălescu" a preluat, în premieră pentru ţara noastră de când a devenit membră NATO, comanda unei grupări navale permanente a Alianţei Nord-Atlantice. O ceremonie de preluare a comenzii a avut loc în 16 ianuarie în portul Constanţa. Ne spune mai multe căpitan comandorul Vlad Valentin, şeful operaţiilor din Comandamentul flotei din Constanţa şi Comandantul Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă contra Minelor, SNMCMG-2.
Căpitan comandor Vlad Valentin: Sunt şeful operaţiei comandamentului flotei şi, în perioada imediat următoare, în primul semestru al anului 2020, îmi voi asuma de la bordul Piuitorului de mine 274 comanda Grupării Navale NATO Permanente de Luptă contra Minelor, SNMCMG-2. Această misiune, atât pentru tine, cât şi pentru echipaj şi Statul Major al grupării, care este alcătuit în majoritate din ofiţeri ai Forţelor Navale Române şi ofiţeri ai statelor aliate, înseamnă o provocare şi un motiv de mândrie că României i s-a încredinţat o asemenea onoare să fie la comanda unei Grupări Navale Permanente NATO pentru şase luni. Provocările, în primul rând, sunt date inevitabil de emoţiile pe care le avem, pentru că ne asumăm comanda unei astfel de grupări pentru prima dată. Deşi am mai avut activări în cadrul grupărilor navale permanente pe funcţii, inclusiv pe funcţii de şef de Stat Major, dar niciodată pe funcţia de comandant. De asemenea sunt date de perioadă îndelungată în care ne vom afla în zona de operaţie a Alianţei - mă refer la Marea Neagră şi Marea Mediterană - dar nu sunt provocări care nu vor fi trecute cu succes de către echipajul navei care a fost certificat atât de către eşaloanele naţionale, cât şi de cele aliate.
Realizator: Jurnal Militar Radio România Actualităţi 9:10. Bună dimineaţa încă o dată. Vă spuneam la început că vor fi în studio două doamne, au ajuns şi mă bucur să le prezint pe locotenentul la Alexandra Vîrlan, specialist în artileria antiaeriană. Sărut mâna şi bună dimineaţa.
Alexandra Vîrlan: Bună dimineaţa
Realizator: Şi locotenentul Mirela Vâţă, redactor coordonator am spus eu, dar este secretar general de redacţie la revista "Cer senin", publicaţia forţelor aeriene române. Bună dimineaţa.
Mirela Vâţă: Bună dimineaţă.
Realizator: Bine aţi venit şi vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să vă treziţi atât de devreme sâmbătă dimineaţa. Motivul pentru care am ales să le invit pe cele două doamne ofiţer  - locotenentul Alexandra Vîrlan, începând cu domnia sa a urmat Colegiul Naţional militar de la Alba Iulia, apoi Academia Forţelor Aeriene de la Braşov, iar pentru cursurile de perfecţionare în arma pe care a ales-o a ajuns în Statele Unite ale Americii, a terminat şefă de promoţie cursurile şcolii de artilerie din Statele Unite, iar în prezent este operator şi instructor al viitorului sistem românesc de rachete Patriot. Pe pagina de Facebook MApN forţele aeriene scrie că în data de 16, la sediul Statului Major al Forţelor Aeriene a avut loc premierea locotenentului Alexandra Vîrlan de către reprezentanţii companiei Raytheon, parcă aşa am înţeles că se spune, pentru rezultatele deosebite obţinute în cadrul celor două cursuri absolvite în Statele Unite desfăşurate la United States Army Air Defense Artillery, School chiar şi mai are încă vreo două - Fires Center of Excelence, Fort Sill, Oklahoma, ca şefă de promoţie. Am vorbit şi eu cu colegii dvs. din forţele aeriene şi sunteţi foarte iubită acolo şi foarte apreciată. Îmi spunea doi, chiar doi ofiţeri superiori, îmi spuneau că sunt foarte mândri de dumneavoastră că pe unde aţi fost aţi fost şefă de promoţie.
Alexandra Vîrlan: D. Vă mulţumesc.
Realizator: Adică şi în şcoala de la... probabil şi aici în România, dar şi în Statele Unite...
Alexandra Vîrlan: Da, şi în România, şi în SUA, şi în Germania am avut reuşite, să spun aşa, dar nu datorită, cum să spun, unui IQ foarte mare sau unui efortul intelectual foarte, foarte mare, ci datorită ambiţiei şi voinţei de care am dat dovadă.
Realizator: Dar este un domeniu atât de plăcut pentru o doamnă, adică asta cu rachetele Patriot este o chestie înfricoşătoare aşa pentru mulţi.
Alexandra Vîrlan: Sună uşor înfricoşător, dar este foarte, foarte frumos. Tocmai asta cred că mă şi ajută foarte mult, că îmi place ceea ce fac, fac cu pasiune meseria mea şi poate de asta am şi rezultate.
Realizator: Sunteţi colege de promoţie, Mirela?
Mirela Vâţă: Nu.
Realizator: Câte... Eu am intrat pe "Cer senin", pe site-ul vostru şi am văzut nişte fotoreportaje interesante cu Mario să vin şi un pic despre emisiunea de acolo. Probabil că aţi făcut mai multe interviuri cu Alexandra decât noi aici, unde avem, vorba aia, mai multe subiecte şi toată armata în vizor. Cum e?
Mirela Vâţă: Noi am urmărit-o pe Alexandra de fiecare dată când s-a întors de la un curs şi avem noroc să lucrăm cu oameni aşa pasionaţi ca ea şi putem să dăm cititorilor mai departe toate detaliile.
Realizator: Îi invităm să intre pe "Cer senin" pe ascultătorii Radio România Actualităţi şi trebuie să spunem că următorul număr va ieşi în luna februarie, nu?, din "Cer senin".
Mirela Vâţă: Să spunem martie. Momentan, cititorii ar putea să citească ediţia 4 din 2019 pe site-ul Forţelor Aeriene.
Realizator: Revenind la Alexandra, a fost o premieră anul trecut în România cu această rachetă Patriot despre care aţi învăţat în Statele Unite.
Alexandra Vîrlan: a, într-adevăr, a fost o tragere în poligonul Capul Midia.
Realizator: Aţi fost acolo, din ce ştiu.
Alexandra Vîrlan: Am fost am avut şi colegi cu care voi lucra în Regimentul 74 Patriot, care au fost shadow alături de partenerul american, adică efectiv au stat lângă ei, americanii fiind cei care conduceau efectiv lansările, ei fiind shadow, urmărind toate operaţiunile în vederea lucrului anul acesta.
Realizator: Ţin minte astă vară la Capul Midia chiar am fost acolo, nu am asistat chiar la tragere, am vorbit cu un ofiţer înalt, cum se spune, un ofiţer de rang înalt din forţele aeriene care, na!, meseria de jurnalist cam aia trebuie să /.../ şi l-am întrebat: 'domnule, chiar acuma, aşa, cu microfoanele închise, cum e treaba asta? Cum e cu Patriot? Şi era foarte entuziasmat. Pentru un om de meserie, pentru un om care asta a făcut şi a învăţăt pe rachete tot felul de naţii şi de... a spus că este cea mai puternică armă de apărare antiaeriană pe care noi o avem acum.
Alexandra Vîrlan: Da, bineînţeles. Este foarte puternică şi cea mai modernă. Este ultima variantă pe care... varianta pe care o achiziţionează România este ultima variantă pe care o are şi partenerul american, adică suntem undeva, să zic aşa, am intrat în topul ţărilor în NATO.
Realizator: Uite, avem o corespondenţă de la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capul Midia, că tot vorbeam, subordonat Forţelor Aeriene, de unde ne-a transmis despre aceste trageri cu Patriot, şi despre acestea trageri, ofiţerul de relaţii publice locotenentul Anca Medrea:
Anca Medrea: 2019 a fost un an important, cu opt serii de trageri, la care au participat structuri din toate categoriile de forţe ale Armatei României, cu exerciţii în care au fost implicaţi militari români şi străini, dar a fost important în primul rând pentru că în poligonul complex de trageri s-au lansat pentru prima dată în România rachete Patriot de către structurii din Armata Statelor Unite ale Americii. Din punct de vedere al infrastructurii pe care noi o avem şi din punct de vedere al pregătirii efectivelor asigurăm toate condiţiile de siguranţă pentru executarea acestei activităţi; de asemenea, am iniţiat o parte dintre investiţiile care sunt în curs de execuţie, investiţii care sunt legate şi de condiţiile pe care noi le asiguram celor care vin la trageri aici în Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană. Ce vreau să vă spun pentru 2020 este că este un an încărcat, un an intens. Avem nouă serii de trageri planificate, avem exerciţii naţionale şi internaţionale. Este vorba despre Azur, Istria sau Spring Storm, care vor avea loc în poligonul de trageri. Vom finaliza cele două mari investiţii începute anul trecut, construcţia unei hale de mentenanţă şi reabilitarea centrului de apreciere a tragerilor, concomitent cu modernizarea aparaturii EOTS şi demararea construcţiei a trei staţii de epurare.
Realizator: Aşadar, lucruri bune se întâmplă şi la Capul Midia, acolo unde dvs, pe arma dvs, sunteţi foarte familiarizată şi familiarizaţi cu toţi cei care trageţi cu rachete şi cu artileria antiaeriană.
Alexandra Vîrlan: A fost făcut un pas foarte important în poligon, în Capul Midia, fiind certificat pentru lansăruile cu rachete balistice, având în vedere că până acum pe partea de est a Europei era doar Poligonul din Grecia. Aşadar, e un pas foarte important.
Realizator: E un pas uriaş, aşa este.
Alexandra Vîrlan: Da, exact.
Realizator: Hai să povestim un pic aşa pentru oamenii de acasă, care nu se pricep la Armată mulţi dintre ei şi nici nu e cazul să se priceapă, cum funcţionează o astfel de rachetă Patriot, pentru că la nivel general putem spune, da, se lansează de undeva şi ajunge în altă parte.
Alexandra Vîrlan: La nivel general, o rachetă balistică, cum sunt cele Patriot, este o rachetă care urmăreşte o traiectorie balistică. Adică, are o fază de ascensiune, ajunge la un apogeu şi după urmează faza de coborâre. Bineînţeles, sunt mai multe modele şi mai multe tipuri, adică să nu înţelegem că toate tipurile de rachete funcţionează în aceeaşi manieră şi în aceeaşi variantă. Sunt şi multe rachete moderne, cele care sunt acum pe piaţă. Pot face manevre şi pe traiectoria de întoarcere, având mai multe focoase. Altele pot face manevre de reglare şi unele pot devia din faţa antirachetor trimise împotriva lor.
Realizator: Unele, aţi spus.
Alexandra Vîrlan: Da, unele. Adică nu o să mergem specific pentru fiecare. Fiecare are anumite capabilităţi. Ca să spunem aşa, mai pe înţelesul auditoriului, avem un radar de interceptare, avem un radar care urmăreşte spaţiul aerian şi achiziţionează ţintele, urmând să transmită informaţia la punctul de control şi la lansatoare; şi, din acel moment,  racheta, din momentul lansării, îşi urmează traiectoria, are un motor care o duce în faza de ascensiune, ajunge la apogeu şi apoi intră pe o traiectorie parabolică, se înscrie pe o traiectorie parabolică, şi va avea loc ori căderea pe sol sau lovirea ţintei în aer.
Realizator: Aşadar, valoarea unei astfel de rachetă, a unui astfel de armament, de tehnologie este dată nu neapărat de puterea de foc şi de aceste calităţi, de a se pune pe traiectorie, de a se feri de anumite ...
Alexandra Vîrlan: Da. Vorbim de..., s-a introdus, inclusiv un termen, în special pe partea de rachete, vorbim de endo atmosferă şi exo atmosfera, care în mod normal, conform straturile atmosferei, exo atmosferă ar fi undeva peste 500 de km. Ei, în cazul rachetelor folosim aceşti doi termeni şi limita este de 100 de km, şi atunci spunem că racheta balistică iese din atmosferă şi, respectiv, reîntoarcere vehiculului în atmosferă şi interceptarea ţintei.
Realizator: Mirlea Vuţă.
Mirela Vâţă: Ascult cu interes, pentru că nu este domeniul meu.
Realizator: Mă gândeam acuma că, poate, în revista fi şi mai interesant, că acolo poţi să arăţi, să schematizezi anumite traiectorii.
Mirela Vâţă: Noi vom fi cu siguranţă prezenţi la prima tragere, cu Patriotul românesc.
Realizator: Când va fi?
Mirela Vâţă: O aşteptăm.
Realizator: Anul ăsta, probabil.
Mirela Vâţă: Achiziţia sistemului, prima baterie va ajunge undeva la sfârşitul lunii iunie în ţară şi de atunci va începe programul de pregătire cu militarii români şi, respectiv, operaţionalizarea sistemului, şi de abia apoi vom vedea prima tragere.
Realizator: Vorbind despre teatrele de operaţii, aş vrea să trecem la corespondenţa din Afganistan, pentru că săptămâna trecută nu am reuşit să luăm legătura cu ei, sunt plecaţi, schimbă garnizoanele, cum se spune la noi aici, din Kandahar în Kabul. L-am prins pe Bogdan Oproiu, trimisul trustului de presă al Armatei, şi l-am rugat să ne transmită..., asta e, tehnologie avem, nu doar la Patriot, a înregistrat pe WhatsApp acum câteva minute. Ne-a transmis pentru că în Kabul acolo nu avem unde să-l sunăm şi am vrut neapărat să aflăm ce se întâmplă.
Bogdan Oproiu: Salut, Cristi. Bună dimineaţa, România. Nu ne-am mai auzit de la Revelion, cred, dar e din motive oarecum independente de voinţa mea, de pe 4 ianuarie am plecat din baza aeriană Kandahar pentru a ajunge în cabană Kabul, în Camp Resolute Support, acolo unde se află cartierul general al misiunii NATO din Afganistan, şi am făcut cam multe zile pe drum; condiţiile devreme ninsoare ş.a.m.d. au împiedicat decolarea diverselor aeronave care ar fi trebuit să mă ducă dintr-o parte în alta. Dar nu mi-a părut rău că am făcut atâta pe drum, pentru că în Camp Resolute Support am găsit mai mulţi militari români şi civili români, de altfel, ale căror poveşti le-am aflat şi le-am consemnat. Voi scrie pentru "Observatorul Militar" în săptămânile care urmează, poveşti foarte interesante pe care vă invit să le urmăriţi în această publicaţie a Ministerului Apărării Naţionale. Sunt peste 30 de militari români care îşi desfăşoară activitatea acum în cartierul general al misiunii Resolute Support şi mulţi alţi civili; o treime din civilii care lucrează pentru NATO aici, în Afganistan, sunt români. Zic civili, dar e un sens mai larg, să spunem, pentru că marea lor majoritate sunt militari, fie din cei care şi-au îngheţat contractul cu Ministerul Apărării Naţionale pentru a-şi îndeplini contractele pe care le au cu NATO, fie militari în rezervă, care îşi continuă viaţa profesională în cadrul acestei misiuni aici.
Realizator: Mulţumesc, Bogdan Oproiu. Suntem pe ultima turnantă aici, la "Jurnal militar". În studio Alexandra Vîrlan şi Mirela Vâţă. Alexandra Vîrlan, într-o culme a carierei, nu?, până deunăzi aţi fost undeva la..., din ce ştiu la Boboc, la Şcoala de Aplicaţie acolo, la baza de la Boboc.
Alexandra Vîrlan: Da, am fost la Şcoală de Aplicaţie de la repartiţia din şcoală. Până acum, de curând, sunt la Stat Major al Forţelor Aeriene, în tranziţie spre Regimentul 74 Patriot. Aşteptăm tehnica şi între timp...
Realizator: Că acum se poate spune că sunteţi cea mai specializată în Patriot; adică v-au luat acolo, normal.
Alexandra Vîrlan: Nu sunt cea mai specializată în Patriot. Suntem mai mulţi militari cu această formă de instruire.
Realizator: Nu aţi fost singură acolo la curs.
Alexandra Vîrlan: Nu am fost singură. La prima serie am fost opt români şi deja pentru anul 2019 avem 54 de militari români instruiţi în Statele Unite ale Americii pe partea de specializare, pe Patriot.
Realizator: Ne vom mai uita şi noi pe "Cer senin", unde am înţeles că sunt, dragă Mirela Vâţă, sunt câteva aniversări anul ăsta, 30 de ani de Muzeu al Aviaţiei, văd; Centru de Instruire despre care am vorbit de la Capul Midia când face?
Mirela Vâţă: Deja aţi instrat pe subiectele de la ediţia următoare.
Realizator: De la ediţia următoare, aşa.
Mirela Vuţă: Noi vom urmări Muzeul Aviaţiei, care împlineşte 30 de ani în martie, Centrul de Instruire de la Capul Midia în aprilie va împlini 70 de ani şi o cifră şi mai frumoasă Baza 95 Aeriană din Bacău împlineşte 100 de ani în iunie.
Realizator: Aşa este. 100 de ani va fi o sărbătoare.
Mirela Vâţă: Vor fi multe activităţi acolo.
Realizator: Sunt convins că generalul Balaboi ne va invita la o acţiune extraordinară, la baza care se numeşte "Alexandru Şerbănescu". Ne apropiem de final şi aş vrea să vorbim puţin despre aceste rachete, pentru că, din păcate, opinia publică a văzut ce s-a putut întâmpla cu avionul de la Teheran. Nu vorbim despre cine a tras, de ce a tras. Cum funcţionează o rachetă antiaeriană, de la un specialist în rachete antiaeriene şi în artileria antiaeriană.
Alexandra Vîrlan: Aşa cum am spus mai devreme, un rachetist antiaerian nu doboară tot ce zboară. Este un motto al americanilor pe care ei îi folosesc - if the fly dies - adică dacă zboară moare. Ei bine, nu este adevărat. Noi lucrăm în strânsă organizare şi sincronizare să spun aşa cu aviaţia de vânătoare pentru protejarea spaţiului aerian şi bineînţeles nu doborâm rice aeronavă, ci doar cele care impun un anumit pericol.
Realizator: Presupun că în breasla asta este o chestiune internaţională, adică cam toată lumea ştie că nu tot ce zboară se omoară.
Alexandra Vîrlan: Da, bineînţeles.
Realizator: Adică aşa ca să facem o mantă ca la biliard, adică nu poţi să greşeşti în felul ăsta.
Alexandra Vîrlan: Da, într-adevăr poate exista erori umane şi din partea rachetiştilor şi din partea piloţilor, dar nu putem şti exact detaliile şi din punct de vedere al conflictului şi tragediei din Teheran, având în vedere că nu avem toate detaliile, nu cred că părerea mea personală a fi profesionistă şi atunc...
Realizator: Evident că nu asta era ideea, nu părerea despre, însă putem să le spunem oamenilor cum funcţionează; aceste proiectile sunt fuzante, nu?, aşa le spune, că explodează în proximitatea aeronavei.
Realizator: Depinde de varianta de rachetă folosită.
Realizator: Am înţeles.
Alexandra Vîrlan: Pot avea focos de proximitate, o anumită distanţă în apropierea ţintei la care acesta explodează şi schijele survenite în urma exploziei vor ataca ţinta, vor doborî tinta sau  Hit-to-Kill, adică vorbim de impactul rachetei cu ţinta, unde majoritatea rachetelor cu acest tip de focos au un radar şi în momentul în care se apropie de ţintă vor vedea  amprenta termică şi o vor lovi şi atunci impactul este efectiv lovitura rachetei de aeronavă.
Realizator: Vă mulţumesc tare mult. Avem o corespondenţă de la Craiova. Ioana Lădaru, consilier acolo la Colegiul din Craiova, aţi fost /.../ de Alba Iulia şi... Avem câteva informaţii foarte importante pentru cei care se înscriu din clasa a VIII-a către clasa a IX-a  către colegiu şi cred că vom mai avea încă jumate de minut după ce ascultăm asta.
Ioana Lădaru: Atât au la dispoziţie, doar până pe 31 ianuarie, să se înscrie la Birourile de informare-recrutare din cadrul centrelor militare din judeţele de domiciliu pentru a participa la selecţia şi apoi la examenul de admitere pentru oricare dintre colegiile militare din cele cinci existente în România. Trebuie să se adreseze centrelor militare; acolo ce este important că trebuie să meargă elevul cu un act de identitate, dacă nu a împlinit 14 ani certificatul de naştere, dacă nu, cartea de identitate şi obligatoriu însoţiţi de un părinte sau de reprezentantul legal. Faţă de anul trecut a intervenit o schimbare în metodologia de admitere. Recrutarea nu mai are loc decât până în 31 ianuarie, iar selecţia nu mai începe cu probele medicale, ci cu probele sportive şi psihologice. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru şi tot pentru prima dată în ceea ce priveşte examenul efectiv de admitere, testul de verificare a cunoştinţelor va avea loc în acest an pe 21 mai la sediile colegiilor naţionale militare, dar pentru prima dată nota de la acest test de verificare a cunoştinţelor pe care o obţine candidatul contează 80% în media finală de admitere; până acum era cu o pondere de 70%. Ponderea s-a modificat 80% este ponderea pentru media finală de admitere a notei obţinute la testul de verificare a cunoştinţelor din data de 21 mai.
Realizator: Am revenit pentru ultima oară în direct. Vă mulţumim tare mult pentru că ne-aţi ascultat şi le mulţumesc invitatelor Alexandra Vârlan şi Mirela Vâţă. Câteva lucruri, foarte rapid, despre liceu.
Alexandra Vîrlan: A fost o perioadă fantastică, am legat prietenii extraordinare pentru oricine ar vrea să intre în sistemul militar, cu mare drag veniţi, este o meserie foarte provocatoare şi cu foarte multe satisfacţii.
Mirela Vâţă: Forţele Aeriene Române au pus ieri un comunicat de presă prin care anunţau că săptămâna viitoare în perioada 20-23 vor avea o campanie de promovare a carierei militare şi de prezentare a ofertei educaţionale în Călăraşi, Ploieşti, Medgidia şi Feteşti. Acolo specialişti din forţele aeriene vor prezenta toate opţiunile pe care liceenii în special licenii la au pentru intrarea în sistemul militar.
Realizator: Aşa cum am aflat că până pe 31 se poate pentru ei. Mulţumesc tare mult.
Mirela Vâţă: Mulţumim şi noi.
 


Etichete Exclusiv radioCristian DumitrascuCer SeninMirela VâțăAlexandra VîranPATRIOTOra Armatei

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live