Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Jurnal Militar din 24.12.2016

Interviu cu generalul maior (r.) Viorel Oancea despre evenimentele din Decembrie 1989-partea a II-a

Jurnal Militar din 24.12.2016

Articol de Cristian Dumitraşcu, 27 Decembrie 2016, 11:16

Realizator: Cristi Dumitraşcu - 9:05, bună dimineaţa încă o dată. O sinteză săptămânală marca "Ora Armatei", ca de obicei de la această oră, suntem în Ajun de Crăciun, mă bucur să vă pot transmite încă de la început să aveţi sărbătorile aşa cum vi le doriţi, dar până diseară, când va veni Moşul, aveţi timp să mai faceţi ultimele pregătiri şi în timpul ăsta să ascultaţi Radio România Actualităţi. Ministrul Mihnea Motoc a făcut miercuri un bilanţ al mandatului la Ministerul Apărării Naţionale, în care a afirmat că mandatul a fost unul de continuitate a politicilor de securitate.


Mihnea Motoc: Mandatul meu a fost de continuitate şi am toată convingerea că liniile mari care definesc această continuitate vor fi urmate şi în următorul mandat. Continuitatea a existat şi cred că va exista în continuare, pentru că mediul de securitate, atât cel regional cât şi cel global va continua cel puţin pe termen scurt, mediu, să fie unul frământat, iar acest lucru înseamnă că nevoile apărării vor continua să fie unele ridicate.

Audio: Emisiunea Jurnal Militar din 24.12.2016:

Realizator: Pentru că am anunţat mai devreme că vom difuza interviul despre Revoluţie, trebuie să vă spunem că Armata a depus coroane de flori în mai multe locuri în ţară, acolo unde a fost important ce s-a întâmplat acum 27 de ani şi amintesc aici că în 20 decembrie s-au depus coroane de flori la troiţa de la Crematoriul Cenuşa, la monumentul închinat eroilor martiri din Popeşti Leordeni, în 21 la Cimitirul Eroilor Revoluţiei, la Troiţa de la Spitalul Colţea, în Piaţa Universităţii, la Sala Dalles, acolo unde a murit primul bucureştean din Revoluţie, la Piaţa Romană şi, în premieră, la Monumentul Aripi din Piaţa Presei Libere.

Tot în 22 decembrie, s-au depus coroane de flori la Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei din Piaţa Revoluţiei, la Radio, aici, la Troiţa de la Televiziune, la Troiţa Paraşutiştilor de la Televiziunea Română şi la Palatul Telefoanelor. Vom reveni, după cum vă spuneam cu interviul realizat cu Viorel Oancea, noi mergem mai departe. Vă spuneam că la emisiunea "Euroatlantica" de joi a fost invitat la RRA generalul locotenent Dumitru Scarlat, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, a vorbit despre serviciul militar de bază de voluntariat şi despre înzestrarea trupelor de uscat cu drone, transportoare blindate şi rachete sol-aer, dar şi elicoptere.

Dumitru Scarlat: Sunt discuţii foarte avansate referitor la tot ce înseamnă echipamentele pentru forţele terestre şi fac referire aici în primul rând la echipamente pentru structurile de cercetare. Avem în discuţie foarte mult avansată despre avioane fără pilot, de asemenea discutăm foarte mult de echipamentele pentru lupta împotriva mijloacelor aeriene, discutăm foarte mult despre mijloacele blindate, pentru că transportoarele noastre au peste 40 de ani în exerciţiu. S-au purtat discuţii foarte elaborate. Ne-am dorit foarte mult şi pentru o etapă noi am vrea elicoptere de atac, pentru că sunt cele care ne ajută pe noi foarte mult în apărarea fruntariilor ţării. Şi discuţiile noastre în primul rând sunt pentru elicoptere de atac şi ulterior vom discuta pentru alt tip de elicoptere.

Realizator: Şeful Forţelor Terestre Române a fost invitat aici la Radio, generalul-locotenent Dumitru Scarlat, şeful Statului Major al Forţelor Terestre. Pentru că în Afganistan în mare parte sunt forţe terestre, în mod natural îi vom asculta pe cei de acolo. Misiunea militarilor Batalionului 341 Infanterie Protecţia Forţei Rechinii Albi continuă. Ofiţerul de relaţii publice al Batalionului 341, locotenent Mirela Gheorghe ne-a transmis.

Mirela Gheorghe: Infanteriştii dobrogeni continuă să desfăşoare diferite tipuri de misiuni în zona de responsabilitate. Aceste misiuni au ca scop interzicerea libertăţii de mişcare a forţelor insurgente, culegerea de informaţii despre situaţia din zonă şi atragerea populaţiei locale de partea forţelor coaliţiei. Am discutat cu sublocotenentul Călin Alexandru, întors recent dintr-o misiune desfăşurată în apropierea bazei militare Kandahar, comandantul Plutonului 1 Eagle.

Călin Alexandru: Am executat o misiune de tip securizare Shura pentru angajarea tuturor liderilor cheie din districtul Daman. Această misiune ne ajută pentru înţelegerea sporită a ariei de responsabilitate pe probleme de securitate şi pentru contracararea tuturor acţiunilor insurgente din acest district. Acest tip de misiune este foarte important pentru menţinerea securităţii din arie. Militarii plutonului s-au descurcat foarte bine în executarea acestei misiuni, dând dovadă de profesionalism, acum văzându-se roadele întregii pregătiri complexe din ţară.


Realizator: Din Afganistan a transmis ofiţerul de relaţii publice, iată şi cu un interviu, locotenentul Mirela Gheorghe. Avem şi câteva mesaje după cum vă spuneam şi la început. Mereu de Crăciun, de Anul Nou, de Paşte, militarii de acolo sunt foarte aproape de cei de acasă, chiar dacă atât de departe.


Ciobanu Dragoş: Sunt părintele Ciobanu Dragoş. O parte din România este prelungită aici şi purtăm stindardul ţării şi tradiţiile noastre vechi, strămoşeşti le-am adus cu noi, le purtăm în inimă şi ca atare vi le împărtăşim şi dvs cu ocazia acestor sărbători, pe care vi le dorim să le aveţi cu mai multă linişte şi pace în suflet.


Pârvan Valeriu: Sunt căpitan inginer Pârvan Valeriu şef al logisticii la Elementul naţional de sprijin în cadrul misiunii Resolute Support Mission. Doresc să transmit familiei, prietenilor, colegilor şi partenerilor din coaliţie ca sărbătorile de iarnă să le aducă bucuria Crăciunului prin speranţă. Spiritul Crăciunului prin pace şi emoţia acestui prin dragoste. Vă urez să aveţi parte de un An Nou cât mai bun alături de cei dragi şi să ne revedem cu bine.

Realizator: Statu-quo la "Jurnal militar", Radio România Actualităţi, ora 9:15. A venit momentul interviului-eveniment pe care îl anunţam la început - cazul personalului Unităţii Militare 01955 din Timişoara, o unitate de reparaţii de tehnică militară din Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, aşa cum se numea atunci, care, în frunte cu maiorul Viorel Oancea, a opus rezistenţă sistemului comunist, când ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi civilii din acea unitate au refuzat să ia parte la represiunea împotriva populaţiei civile şi neînarmate din Piaţa Operei, acolo unde se aflau şi rude ale lor, o parte dintre familii.

Acum, la 27 de ani de la acele vremuri fierbinţi, Viorel Oancea este general-maior în rezervă. Acum o săptămână am difuzat o primă parte a interviului, din care am aflat că, după ziua de 17, când în Timişoara s-a tras, unitatea unde era încadrat Viorel Oancea, oamenii de acolo - ofiţerii, subofiţerii şi civilii - au luat atitudine şi i-au atenţionat pe şefii ierarhici că, dacă se mai trage în populaţie, ei vor ieşi în oraş să-i apere pe oameni. Au fost acuzaţi de rebeliune de către comandanţi şi aşa s-a încheiat prima parte a interviului de sâmbăta trecută. Ceea ce urmează este şi mai interesant. Maiorul Oancea a fost învoit să meargă acasă, să-şi vadă familia, care era în Piaţa Operei la demonstraţia anticomunistă. În realitate, comandanţii au vrut probabil să depresurizeze această..., din punctul lor de vedere un focar de revoltă. Ce a urmat este senzaţional.

Viorel Oancea a urcat în balconul Operei din Timişoara, la care se aflau mai mulţi revoluţionari, şi a asigurat mulţimea de sprijinul unităţii din care făcea parte. Imediat la întoarcerea în unitate a fost, evident, arestat. Norocul domniei sale a fost că scena balconului şi cea a arestării s-au întâmplat în 22 decembrie dimineaţă, adică în ultimele ore ale regimului comunist. Să-l ascultăm pe Viorel Oancea!

Viorel Oancea: Eu primisem aprobarea, nu m-am dus, aşa, de capul meu.

Reporter: Bineînţeles, da.

Viorel Oancea: Şi dimineaţă, la 7:30, i-am spus: uite, mi-a aprobat să mă duc, după raportul de dimineaţă, să mă duc acolo şi mă duc acasă şi... Dimineaţă m-am îmbrăcat civil, am lăsat pistolul-mitralieră cu încărcătoare cu tot acolo în atelier şi m-am urcat în maşină şi am venit acasă. Le-am spus la toţi cei din grupul meu, le-am spus: uite care este treaba - mă duc şi mă urc şi eu în balconul Operei şi spun poziţia unităţii noastre. Că asta era important, poziţia unităţii. Că eu, ca persoană...

Reporter: Aceasta s-a întâmplat deja pe 22 dimineaţă?

Viorel Oancea: 22 dimineaţă, da. Pe 22 dimineaţă, la 7:30, am plecat acasă. Acolo în primul rând cu vecinii am făcut textul pe care îl şi stabiliserăm dinainte, că cele trei puncte ş.a.m.d. M-am îmbrăcat militar şi am coborât de jos, de la asta, că, v-am spus, stau în operă chiar acolo, lângă rectorat, chiar în mijlocul pieţei. Am urcat în balcon, la intrare acolo Oprea m-a controlat să nu am arme. Lumea când a aflat pentru ce şi cum, pe sus, cu cascheta căzută, bine... Am urcat sus, acolo erau Fortuna, Claudiu Iordache, mai mulţi, că era nebunie. Şi i-am spus: uite care este situaţia, care este poziţia unităţii noastre - poziţia unităţii noastre este asta, am şi raportat-o mai departe la superiori, asta este poziţia noastră şi să ştiţi că noi, dacă este ceva, venim şi vă apărăm. A vrut să-mi dea..., avea patru pistoale-mitralieră acolo, zice să le iau, să le duc la... Zic: domnule, nu le iau cu mine, mai mă prind gărzile voastre şi zic că sunt terorist sau ştiu eu ce.

Eu o să raportez comandantului care este situaţia şi o să venim să asigurăm paza şi să fie totul în regulă. Când a văzut ce scrisesem, zice: poţi să spui la sfârşit "Jos Ceauşescu!"? Da. Zice: Fii atent, îţi dai cascheta jos, că pe acoperişuri sunt lunetişti care trag în tine şi să nu ai probleme. Şi erau două rânduri de manifestanţi în balcon. Zice - noi ne dăm la o parte, apari tu, spui ce ai de spus şi după aceea ne retragem, ca să nu ai probleme. Vă spun, era o tensiune acolo...

Reporter: Şi eraţi monitorizat de sus, puteaţi oricând să fiţi împuşcat de lunetişti.

Viorel Oancea: Da. Am luat cuvântul, am spus tot ce asta, am mai stat acolo cu Fortuna, am discutat una-alta şi cu Claudiu Iordache şi după aceea mi-a dat..., zice: uite, îţi dăm, ca să nu ai probleme, îţi dăm o gardă pretoriană, care să te însoţească până la unitate. Zic: domnule, mă întorc la unitate să raportez comandantului ce şi cum. Şi, când am ajuns acasă ca să-mi iau rămas-bun de la soţie, mi-a dat telefon de la unitate colonelul Damian. Zice: mai, ai vorbit din balcon. Zic: da. Şi ce faci, unde este armamentul? Zic: este acolo în... Nu l-ai luat cu tine? Nu. Cum să plec înarmat...?

Reporter: Păi ei de unde ştiau de armamente?

Viorel Oancea: S-a ştiut că ne-am înarmat toţi. Doar nu era... Că după aceea mi-a spus colonelul Damian: Să ştii că şi eu am fost alături de voi, dar mie mi-a fost frică. Şi v-am lăsat să o faceţi... Pentru că realmente ne-a lăsat să ne facem noi de cap, ca să zic aşa. El zice: mie mi-a fost frică, m-am dus şi am raportat ce s-a întâmplat, voi aţi ştiut când v-aţi înarmat, n-am zis nimic.

Reporter: Deci, într-un fel, nu v-a obstrucţionat.

Viorel Oancea: Da, nu ne-a obstrucţionat. Zice: mie mi-a fost frică. Dar v-am lăsat pe voi să... Şi eu - zice - eram de partea voastră. Şi zice: şi ce faci? Vin înapoi la unitate. Bine. Şi atunci am spus: dar garda asta... Fii atent, dacă eu într-o oră nu dau telefon acasă, înseamnă că ăştia m-au arestat, că este clar, când am auzit cu "binele" ăsta foarte ciudat. Am ajuns înapoi la unitate, mi-a dat un manifest al Frontului Democratic Român, pe care l-am dat militarului care era în gardă şi era de-ai noştri, să zic aşa. Şi am ajuns la comandant. Mă duc la comandant, era acolo CI-stul unităţii. Bravo, băi, ai făcut bine, dar trebuia să zici că apărăm graniţele ţării. Măi, zic, lor le ardea cine îi apără pe ei, nu graniţele. Bai, dacă ziceai asta, erai acum comandantul diviziei şi nu ştiu ce şi nu ştiu cum. Da, şi atunci mi s-a părut că... Dar m-au tras în piept. Şi atunci am dat telefon acasă că totul este în regulă. Zice: hai că, uite, vrea colonelul Rotariu să vorbească cu tine, să nu ştiu ce. Zic: bun, hai! Merg acolo, când acolo mi l-a dat pe Guşă, mi l-a dat pe Guşă la telefon. Zic: tovarăşe general, onoarea mea de ofiţer a fost pătată pentru că noi am ieşit ca militari, am ieşit în loc să apărăm poporul am ieşit să tragem în el. Ce băi...? În fine, nu reproduc vorbele care au fost la gura lui. Asta era în jur de 11:30 - 12 fără ceva.

Reporter: În 22 era în Timişoara?

Viorel Oancea: Da, da. A fost... El a plecat la unu şi ceva. A luat avionul şi a plecat la Bucureşti... Când a fugit...

Reporter: Pentru că ei, în 20, erau mai mulţi. Era o delegaţie. Înseamă că ei au plecat.

Viorel Oancea: Da. A venit Coman, a venit Guşă, a venit Chiţac, a venit şi Cârneanu de la asta şi încă câţiva de la nu ştiu ce departament. Imediat m-a băgat într-o cameră, m-a arestat acolo...

Reporter: După telefonul cu Guşă...

Viorel Oancea: După telefonul cu Guşă. Aici, ofiţerul de serviciu, principalul, cum era... a zis: nu. Era un fost coleg de-al meu, mai mic cu un an sau aşa ceva.

Reporter: V-au dezarmat?

Viorel Oancea: Nu. Nu veneam înarmat la comandant. Când intri la comandant, nu intri cu... Numai când eşti ofiţer de serviciu sau asta.

Reporter: Am înţeles.

Viorel Oancea: Dar aveam garda mea pretoriană care a zis că, dacă era ceva, să mă ducă la puşcărie sau nu ştiu ce, atacau comandamentul. Garda mea din unitate.

Reporter: Da?

Viorel Oancea: Da. Aveam nişte maiştri militari şi subofiţeri brici. Şi pe la 11:30 m-au arestat, am stat, am stat şi, între timp, pe la 12:00, 12:00 şi ceva, am auzit cum la ofiţerul principal spunea acolo: 'Ceauşescu a fugit ş.a.m.d' - că el avea radioul deschis. Că el după aia mi-a spus: "băi Viorele. şi noi am fost alături de tine, dar ne-a fost frică. Eram aici, nu puteam şi tu eşti mai... dar nouă ne-a fost frică; dar eram alături de tine". Şi atunci a ieşit Rotariu: "închideţi tot că au intrat teroriştii pe frecvenţele noastre". Era înnebunit. În fine, după vreo 12:30, cine vine? Vine procurorul militar şef împreună cu un locotenent sau căpitan Pâslaru. Văd că intră la... că eu eram, cum să zic, era camera ofiţerului de serviciu în hol, se intra într-un hol mic, în dreapta era camera comandantului, a lui Rotariu şi în stânga era o cameră unde pe mine mă ţineau arestat, dar l-am văzut când a trecut şi s-a dus acolo la Rotariu. A stat acolo, nu ştiu ce... Între timp a fugit Ceauşescu, a aflat că nu sunt terorişti şi atunci a venit procurorul militar şi m-a dus într-o cameră şi zice: uite, nu-ţi fie frică, că nu te pun să iei declaraţie de martor sau declaraţie de inculpat, nu mai aşa să spui cum ai spus şi ce ai spus acolo. Zic: "măi, nu mi-a fost frică când - că acum ştiam şi eu că a fugit Ceauşescu - era Ceauşescu aici, mi-e frică acum când nu mai e?" În fine, am spus, am scris acolo şi atunci a primit asta... /.../ mi-a zis: poţi să pleci acum. Aşa s-a întâmplat şi am plecat din unitate.

Reporter: I-aţi mai spus ceva după ce s-a întâmplat, după ce a plecat Ceauşescu, celui care v-a arestat?

Viorel Oancea: Nu, nu. Colonelul Rotariu a ieşit numai, zice: "Poţi să-i dai drumul!" şi a intrat înapoi. Nu puteam să mă duc în...

Reporter: N-aveaţi niciun... Contact vizual cu el, aşa?

Viorel Oancea: Nu. După aceea a fost nu ştiu ce reporter de la BBC sau aşa ceva venit acolo şi era şi el şi atunci tot aşa: "Viorele..." Numai asta vreau să subliniez că ceea ce a fost important e că unitatea a fost împreună cu mine. Pentru că dacă nu era întreaga unitate, aproape întreaga... nu, de ce să exagerăm, au fost câţiva care... aşa...

Reporter: Ca în orice colectiv.

Viorel Oancea: Da, ca în orice colectiv, dar marea majoritate, ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari, militari, civili - PMC, cum îi spunea atunci - nu ştiu dacă aş fi avut curajul.

Reporter: Noi am considerat că este foarte important ca cei care n-au prins vremurile alea să ştie cu adevărat ce s-a întâmplat şi să aibă, iată, şi câteva păreri ale oamenilor care au contat atunci. Ca să nu se mai întoarcă vremurile alea, să nu mai existe cumva vreodată, să se pună problema ca Armata să acţioneze altfel decât aţi spus, ce mesaj le transmiteţi dvs militarilor de acum? Şi militarilor angajaţi şi ofiţerilor tineri care n-au prins... vizavi de această situaţie pe care dvs aţi trăit-o şi despre care ei trebuie să ştie şi să o ţină minte cu sfinţenie, că ei trebuie să-şi apere ţara şi poporul şi nu altfel?

Viorel Oancea: Deci datoria este să apere ţara lor, patria lor şi poporul. Or, dacă-şi îndeplinesc aceste două lucruri, asta este menirea lor şi asta îi îndemn să facă. Nu pot fi scoşi în stradă să tragă împotriva cetăţenilor. Indiferent. Fiecare are dreptul să-şi spună cuvântul, ăsta este un drept stabilit prin Constituţie care trebuie respectat, or, nu poţi să bagi pumnul în gură unuia pentru că el e de altă părere cu tine. Armata, ea trebuie să apere ţara. Ea se duce în război, în Afganistan a fost, în Irak ş.a.m.d. Acolo nu s-au dus nici jandarmi... S-au dus acum...

Reporter: S-au dus câţiva acolo, da.

Viorel Oancea: Ca să-i înveţe şi să...asta, dar nu ca să lupte. Noi ne-am dat obolul de sânge şi în Afganistan şi în Irak, aşa că asta trebuie să înţeleagă. Trebuie să apere poporul. E armata ţării, armata poporului. Nu e armata nici a lui unu', nici a lu' altu'; nici a unui partid, nici a altui partid.

Reporter: Este Armata acum încă culpabilă pentru ce s-a întâmplat în decembrie '89? Sau au fost câţiva militari care au plătit pentru asta şi care au fost descoperiţi şi Armata este încă cu o pată de ruşine pe obraz?

Viorel Oancea: Cum am mai spus, ofiţerii care aveau funcţii de conducere, care aveau responsabilităţi, ei au într-adevăr o pată pe onoarea lor de ofiţeri. Militarul, el execută ordinu'. Nu poţi să îi ceri să nu facă ceva. Or, tu ai discernământul. De-asta ai grad de general, de colonel, de ştiu eu ce şi ai discernământ mult mai mare, mai ales cum erau atunci tinerii de 18, 19, 20 de ani, nu?

Reporter: Luaţi de două, trei luni în armată...

Viorel Oancea: Luaţi de câteva luni şi ce pretenţii ai de la ei? Şi noaptea... Or, tu erai om de 30, 40, 50, 50 şi ceva de ani, deci matur, care puteai să discerni ce este şi ce nu este. Dar şi atunci au dat dovadă de zel mulţi, crezând că vor ieşi în faţă şi atunci vor primi recompense şi grade ş.a.m.d. S-a întâmplat să nu fie aşa şi e bine că s-a întâmplat să nu fie aşa. Că dacă se întâmpla să fie aşa, poate nici eu nu mai eram astăzi.

Realizator: L-am ascultat pe dl Viorel Oancea, timişoarean, maior la revoluţie. Vă spun Sărbători Fericite, un an cât mai bun.

Jurnal Militar 24 Martie 2020, 16:47

Angajari temporare in sistemul medico-militar

Ministerul Apararii Nationale face angajari temporare in sistemul medico-militar

Angajari temporare in sistemul medico-militar
Jurnal militar 1 Februarie
Jurnal Militar 02 Februarie 2020, 15:30

Jurnal militar 1 Februarie

O nouă producție marca "Ora Armatei", în al 80-lea an de emisiune la radioul public. Ediţia include un interviu realizat în...

Jurnal militar 1 Februarie
Jurnal Militar editia din 18 ianuarie 2020
Jurnal Militar 20 Ianuarie 2020, 12:38

Jurnal Militar editia din 18 ianuarie 2020

Editie cu invitate in studio: locotenent Alexandra Vîrlan si locotenent Mirela Vâță

Jurnal Militar editia din 18 ianuarie 2020
"Jurnal militar" - ediţia din 21 decembrie
Jurnal Militar 21 Decembrie 2019, 15:21

"Jurnal militar" - ediţia din 21 decembrie

Ediție specială dedicată împlinirii a 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, invitat în studio istoricul Florian...

"Jurnal militar" - ediţia din 21 decembrie
"Jurnal militar" 7 decembrie: Summitul NATO de la Londra
Jurnal Militar 07 Decembrie 2019, 17:27

"Jurnal militar" 7 decembrie: Summitul NATO de la Londra

"Jurnal militar" 7 decembrie: Summitul NATO de la Londra
Emisiunea Jurnal Militar din 16.12.2017
Jurnal Militar 22 Ianuarie 2018, 14:39

Emisiunea Jurnal Militar din 16.12.2017

Secvente dintr-un interviu realizat de Alexandru Leaua cu Majestatea Sa, Regele Mihai I, la Palatul Elisabeta din Bucuresti,...

Emisiunea Jurnal Militar din 16.12.2017
Emisiunea Jurnal Militar din 09.12.2017
Jurnal Militar 20 Ianuarie 2018, 14:32

Emisiunea Jurnal Militar din 09.12.2017

In memoria Majestatii Sale, Regele Mihai I; In memoria generalului Constantin Didulescu.

Emisiunea Jurnal Militar din 09.12.2017
Emisiunea Jurnal Militar din 04.12.2017
Jurnal Militar 29 Decembrie 2017, 17:55

Emisiunea Jurnal Militar din 04.12.2017

Ziua Naţională, la parada militară din Bucureşti; expoziţia de fotografie, realizată de colegul Ilie Pintea în Kandahar, în...

Emisiunea Jurnal Militar din 04.12.2017