Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PSIHOLOGUL MUZICAL (Continuare) Sâmbătă, 16 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Cristian Dumitraşcu

18 Iulie 2017
Vizualizari: 2945
Comentează add

Saber Guardian 17, Reportaj de la Mausoleul de la Marasti, Concursul “Comunizarea Romaniei.Tu ce ai face?", Interviu Radu Preda, Recrutare rezervisti militari, Afganistan

Jurnal Militar din 15.07.2017 Jurnal Militar din 15.07.2017 - Conține audio

cristian-dumitrascu

 

Realizator: Cristi Dumitraşcu - Bună dimineaţa! Vom intra într-o emisiune cu adevărat incendiară. Multe subiecte, acţiuni militare fără precedent în România şi interviuri foarte interesante.

Bine v-am regăsit! Mă bucur să fim din nou împreună. Ascultaţi aceeaşi producţie marca "Ora Armatei", singura emisiune care se difuzează fără întrerupere de 77 de ani la Radioul public. Vorbim şi astăzi despre armată şi despre această perioadă plină de acţiuni militare cu partenerii NATO, într-o desfăşurare de forţe fără precedent.

 

AUDIO: 

 

Repere ale zilei de 15 iulie, în istorie

La 1497 a început construcţia bisericii Curţii Domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei. Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498 - aşadar, la jumătatea mileniului se construia o biserică într-un an şi jumătate.
1858 - au fost tipărite în Moldova primele mărci poştale. Acestea erau vestitele "Cap de bour", a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.
În 1888 a apărut ziarul "Adevărul".
Tot în 1888, stratovulcanul Muntele Bandai a erupt, omorând aproximativ 500 de oameni în Prefectura Fukushima din Japonia.
1936 - a apărut la Bucureşti săptămânalul "Cuget Liber", revistă de direcţie literară, artistică şi culturală sub conducerea lui Nicolae Iorga.
1962 - reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediţie a Campionatului Mondial, desfăşurată în România între 8 şi 15 iulie.
1964 - s-a înfiinţat la Bucureşti Studioul Cinematografic "Animafilm".
1975 - a avut loc primul zbor cosmic cu primul echipaj Soiuz-Apollo din istoria cosmonauticii.
În 2016 a avut loc o lovitură de stat în Turcia, organizată de un grup de militari din cadrul forţelor armate. Lovitura de stat a eşuat, după cum bine se ştie. Iată că nici aceste lovituri nu mai sunt ce-au fost în vremea noastră.

 

Realizator: Spuneam că este o perioadă plină de acţiuni militare în poligoanele şi centrele de instruire din toată ţara, unde se trage inclusiv cu muniţie de război. A fost şi un mic incident, din fericire fără urmări, şi de aceea amintim cetăţenilor care au domiciliul în localităţile adiacente centrelor de instruire, obligaţia de a respecta măsurile de siguranţă stabilite pe timpul tragerilor cu muniţie reală, precum şi marcajele, însemnele privind restricţiile şi indicaţiile personalului de pază din proximitatea poligoanelor MApN şi a zonelor de siguranţă. Accesul neautorizat în aceste poligoane, atingerea sau strângerea deşeurilor metalice rezultate în urma activităţilor de tragere cu muniţie reală sunt strict interzise şi prezintă riscuri majore. Comanda Centrului Naţional de Instruire "Getica" din Cincu a fost informată joi, 13 iulie, în jurul orei 18:00, despre faptul că un fragment metalic de muniţie desprins în urma unui ricoşeu a căzut pe un teren aflat în marginea localităţii Merghindeal din judeţul Sibiu, la aproximativ 300 metri lateral de marginea Poligonului Cincu, fără a fi înregistrate victime. Aşadar, grijă mare. Trebuie să respectaţi normele pe care cei de la MApN le transmit pentru ca să nu se întâmple lucruri nedorite.
Şi acum, iată, avem ştiri despre aceste acţiuni care sunt în poligoanele României.
Ministrul apărării naţionale, Adrian Ţuţuianu, va participa astăzi, de la ora 11:00, la Ziua Distinşilor Vizitatori la exerciţiul întrunit cu trageri de luptă "Getica Saber 17" din marja Saber Guardian 2017, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica" din Cincu. Iar mâine, 16 iulie, ministrul apărării va participa, începând tot cu ora 11:00, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului "Argedava Saber 17", în care se va forţa un curs major de apă, respectiv Braţul Borcea al fluviului Dunărea, în raza comunei Borduşani din judeţul Ialomiţa. Acolo este o zonă foarte cunoscută militarilor, unde se forţează acest curs de apă de mai bine de 30 de ani.
În aceeaşi zi de duminică, începând cu ora 15:00, ministrul Ţuţuianu va participa la Ziua Distinşilor Vizitatori a secvenţei acţionale tip Mascal (mass casualty - n.r.), la baza aeriană din Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa.
Ei bine, intrăm în subiectele de pe ordinea de zi cu interviul în exclusivitate cu preşedintele Comitetului Militar NATO, generalul Petr Pavel, unul dintre cei mai importanţi generali pe tabla de şah militară internaţională. Este un fragment dintr-un interviu care va fi difuzat integral în zilele următoare. Acest fragment a fost citat de Agenţia de presă rusă ITAR TASS, iar Radu Dobriţoiu ne-a spus că în varianta lungă au fost abordate teme de geopolitică, dezvoltare şi viziune NATO, geostrategie, dar şi despre relaţia dintre NATO şi Rusia.

 

Reporter: Radu Dobriţoiu - Acţiunile NATO de întărire a flancului de est nu au menirea de a ameninţa Rusia, ci au la bază dorinţa de a fi oricând pregătiţi pentru a contracara orice potenţială agresiune - a declarat generalul Petr Pavel, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi. Preşedintele Comitetului Militar al NATO a mai spus că Alianţa este deschisă oricând pentru un dialog cu Rusia.

 

Petr Pavel: Noi nu dorim să vedem neapărat în Rusia un inamic. Cred că multe dintre naţiunile din NATO văd mai degrabă în Rusia un partener decât un adversar, dar trebuie să fim realişti şi să luăm în considerare acţiunile concrete, şi nu vorbele. Şi când vedem acţiunile Rusiei în Georgia, în Ucraina, în Transnistria, constatăm un program intens de exerciţii militare, care este deseori îndreptat spre aliaţii estici. Când vedem modernizarea echipamentelor ruseşti, când auzim, din când în când, declaraţii ale liderilor ruşi, trebuie să fim pregătiţi pentru orice potenţială acţiune împotriva NATO. Din aceste motive aplicăm măsuri defensive, nu pentru a ameninţa Rusia, ci pentru a fi pregătiţi pentru orice agresiune potenţială.

 

Reporter: Generalul Petr Pavel este în România, la invitaţia şefului Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, pentru a participa la exerciţiul militar "Saber Guardian".

Realizator: Mai departe pe ordinea de zi a "Jurnalului militar", vă spunem că echipele de jurnalişti ai trustului de presă al Armatei sunt în mijlocul operaţiunilor militare de la Cincu. Bogdan Silviu Răducan, Gabriela Ivan şi Edi Nicola au realizat transimisii live din Cincu, pe portalul "Vocea Armatei" - postul de radio online al Armatei, iar jurnaliştii Pro Patria, care vă vor invita mâine dimineaţă să urmăriţi emisiunea de la TVR 1, de la 9:30, ne-au transmis un interviu cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior Marius Harabagiu, care ne-a descris mai bine, mai exact, ce se întâmplă în Cincu acum.

Marius Harabagiu: Am trecut mai multe examene. Primul dintre ele a fost afluirea forţelor şi ajungerea în poligoane, o misiune deosebit de complexă, pentru că transporturile s-au executat nu numai terestru, dar şi naval şi aerian. Am reuşit să finalizăm această activitate şi toate trupele sunt ajunse la destinaţie, în poligoanele în care se desfăşoară instrucţia. A început instrucţia; am avut posibilitatea să văd două locaţii, respectiv Bordujaniul, unde s-a executat forţarea fluviului Dunărea de către forţele româneşti din compunerea Brigăzii 1 Mecanizate, a Brigăzii 9, Brigăzii 10 Geniu, sprijinite de Forţele Aeriene şi de Forţele Navale. Am observat exerciţiul tactic care desfăşurat, trageri reale în Poligonul Cincu, unde alături de Brigada 282 Infanterie Mecanizată, Brigada 8 Artilerie LAROM, avem şi aliaţii americani, dar şi militari din Macedonia, Muntenegru, Ucraina, şi pot să vă spun că sunt deosebit de mulţumit de modul în care comandanţii au realizat secvenţa de instruire. Toată lumea a depus eforturi pentru a-şi îndeplini obiectivele stabilite pentru ziua de astăzi. Este adevărat că mai avem mult de lucru. Trebuie lucrate în continuare executarea manevrei, în combinaţie tancurile, sprijinite de elicoptere şi de forţele aeriene, sprijinite de focul artileriei atât americane, cât şi româneşti, şi integrarea lor cu infanteria, care trebuie să reziste şocului pe care inamicul presupunem că ni-l transmite.

 

Realizator: Interviu a fost realizat de redactorul-şef al Redacţiei tv "Pro Patria", Mădălina Ilinca. Mergem mai departe cu un scurt interviu trimis de ofiţerul de Relaţii Publice al contingentului românesc aflat în Kandahar, în Afganistan, un interviu cu sublocotenentul Alin Bichiu.

 

Alin Bichiu: Misiunile pe care le executăm zilnic aici, în Afganistan, în parteneriat cu colegii noştri americani, prezintă un grad ridicat de risc datorită acţiunilor insurgente, care îşi pot pune amprenta asupra populaţiei civile, cât şi asupra forţelor de coaliţie. Acţiunile desfăşurate sunt de tip "Guardian Angels", cu scopul de escorta şi proteja colegii noştri, fie ei români sau americani, în vederea asistenţei, supravegherii, coordonării instrucţiei pe care armata naţională afgană o desfăşoară. Din punctul meu de vedere, cheia succesului - care duce, în final, la îndeplinirea fiecărei misiuni zilnice

 

- este reprezentată de lucrul în echipă, de spiritul de colegialitate şi de o bună comunicare între camarazi, comunicare care este cea mai importantă dintre toate.

 

Realizator: Vorbim acum despre un concurs de creaţie pentru liceeni, numit "Comunizarea României. Tu ce ai face?", în cadrul Şcolii de Vară de la Braşov, organizată în urmă cu aproximativ zece zile de Institutul de Investigare al Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Vom intra în scurt timp, prin telefon, în legătură directă cu directorul acestui institut, dar înainte de aceasta vă propun să ascultaţi un reportaj cu câţiva dintre elevii care au participat la această Şcoală de vară, iar primul interlocutor mi-a vorbit exact după ce a vizitat sediul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Braşov.Victor Gabriel Ungureanu este elev la Liceul de Arte "Marin Sorescu" din Craiova, trece a XII-a. Am vorbit cu el şi cu ceilalţi liceeni chiar după întâlnirea lor cu preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Octav Bjoza, de la muzeul amenajat chiar la sediul din Piaţa Sfatului al asociaţiei.

 

Victor Gabriel Ungureanu: Mi s-a părut foarte utilă pentru noi, fiindcă ne-a prezentat lucruri despre care n-am auzit niciodată, cu toate că am citit foarte multe cărţi, iar după redactarea eseului pentru acest concurs chiar am început să devin interesat de acest subiect. M-a impresionat foarte mult şi stilul lui de a vorbi, fiindcă are un mod aparte. M-am simţit ca şi cum aş fi fost acolo cu el în închisoare şi am trăit, prin vorbele lui, tot ce a văzut el.

 

Andreea Maria Diaconescu: Sunt în clasa a XI-a D la Liceul teoretic "Iulia Zamfirescu" din Mioveni, Argeş. Am citit modalităţile de tortură a deţinuţilor politici. Am inclus în proza mea momentele în care erau arşi cu ţigara pe mână. De pildă, m-a mai surprins un aspect, întâlnit probabil la majoritatea deţinuţilor: cum dobândeau acest instinct de conservare a trecutului, şi primul lucru pe care-l făceau atunci când ajungeau acasă era să-şi amintească; şi îşi aminteau scriind sau vorbind.

 

Ioan Nicolae Săcrieru: Sunt elev în clasa a X-a, vin de la Colegiul Naţional "Unirea" din Focşani. În lucrarea pe care am făcut-o pentru concurs am vrut să surprind destinul unui student, la începutul perioadei în care a acaparat comunismul puterea în România. Acest student, în Bucureşti, la Drept şi la Istorie, şi care a trăit pe perioada a trei ani, din 1945 până în 1948, principalele momente - de la instaurarea guvernului Petru Groza şi până în momentul în care a rămas fără casă, fără avere, toate fiindu-i rechiziţionate. Şi în această perioadă am surprins diferite evenimente importante, cum ar fi alegerile trucate din 1946, în care personajul a încercat să candideze şi să iasă parlamentar, dar nu a reuşit pentru că au fost trucate. Am surprins momentul în care a fost arestat guvernul ţărănist, în 1947, prin acea păcăleală care a fost lansată, şi am încercat să ofer, prin prisma personajelor care au fost alături de personajul principal, mai multe destine - fie unii care au plecat, fie unii care au fost arestaţi, fie cei care pur şi simplu au rămas şi a trebuit să se adapteze, dar în acelaşi timp, să le reziste conştiinţa în perioada comunistă./lbadiu

 

Mădălina Cârstea: Sunt elevă la Colegiul Naţional "Alexandru Odobescu" din Piteşti. Pe lângă faptul că ne-am prezentat toţi creaţiile şi am făcut cunoştinţă, am avut parte şi de cursuri foarte interesante. Am aflat despre represiune, despre lupta anticomunistă, despre rezistenţa din munţi, dar am abordat şi alte subiecte mai degajate ale perioadei comuniste şi am vorbit despre lirica din poezii, am vorbit şi despre comunism reflectat în teatru. Cel mai grav este că, dacă nu cunoaştem trecutul, devenim părtaşi. Şi sunt sigură că dacă oamenii nu vor începe să descopere aceste aspecte, cu siguranţă aceste vremuri se vor întoarce, pentru că încă există acei nostalgici care spun "ce bine se trăia pe atunci", fără să cunoască adevăratele aspecte negative şi esenţa din spatele aparenţei. Eu, personal, spun că aş fi una care m-aş opune, aş lupta cu tărie pentru dreptul nostru la libera exprimare, dreptul de a fi ceea ce vrem, ceea ce ne dorim, dreptul de a fi liberi.

 

Realizator: Aţi ascultat nişte elevi de liceu /participanţi/ la Şcoala de vară pe care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a organziat-o la Braşov. La telefon este directorul acestei instituţii.
Domnule Radu Preda, bun venit la "Ora Armatei", bun venit la RRA!

 

Radu Preda: Bună ziua!

 

Realizator: Felicitări pentru această acţiune! Iată, am fost foarte-foarte bucuroşi să auzim copiii cum vorbesc atât de bine şi în cunoştinţă de cauză, pe undeva, despre această perioadă inexistentă aproape în cărţile de istorie.

 

Radu Preda: Din păcate, da.

 

Realizator: Nu întămplător v-am sunat să vorbim despre memorie, despre cinstirea eroilor martiri ai închisorilor comuniste. Armata a avut foarte mulţi ostaşi, subofiţeri, ofiţeri, generali încarceraţi şi ucişi în închisori, din '45 până în '64 şi după. Sigur, acolo în închisori nu au fost unii mai martiri decât alţii, dar noi ştim că dumneavoastră îi iubiţi pe toţi şi faceţi totul ca memoria lor să revină.
Vorbim un pic despre Şcoala de vară si despre ce va să urmeze la Periprava, înţeleg, de luni încolo.

 

Radu Preda: Da. Noi, practic, cu această şcoală de vară, ca şi cu Universitatea de vară de la Râmnicu Sărat, care va fi în partea a doua a lunii august, încercăm să ne îndeplinim o prevedere legală, dar şi o problemă de conştiinţă - aceea de a prezenta celor născuţi după '90 ce a însemnat de fapt comunismul, că atunci când vorbim despre crimele comunismului nu vorbim despre metafore, ci despre o realitate. Iar ce facem la Periprava de duminica aceasta încolo, ţine două săptamâni, este iarăşi o ilustrare a acestui fapt, pentru că continuăm cu a treia campanie de anvergură de aducere la lumină a osemintelor a unora - nu sunt toţi, dar a unora - dintre cei care au murit acolo în lagărul de muncă de la Periprava. Să nu uităm că Periprava a fost un loc de exterminare, în mod evident, pentru că toate condiţiile erau incompatibile cu viaţa, fie că era vorba de caldura sfâşietoare a verii, fie de frigul umed la iernii. Domnul Bjoza a povestit celor de la Braşov în ce condiţii se trăia şi se muncea la Periprava, iar noi practic facem acum, la o distanţă de timp, o minimă reparaţie de a recupera osemintele celor care au murit acolo şi de a le reda, dacă se poate, familiilor.

 

Realizator: Domnule Radu Preda, îmi pare foarte rău că nu putem sta mai mult de vorbă. Mai avem doar cateva minute de emisiune şi un reportaj de difuzat de la Mărăşti, pentru că s-au împlint 100 de ani de la batălia de la Mărăşti. Voiam să vă rog, cu drag şi cu insistenţă, când aveţi dumneavoastră timp, până în toamnă, să veniţi în studio şi să vorbim despre partizani şi despre oamenii din armată care au suferit în timpul comunsimului.

 

Radu Preda: Cu drag! Sigur, vorbim.

 

Realizator: Vă invit şi pe dumneavoastră să ascultaţi acest reportaj de la Mărăşti, în această săptămână în care s-a împlinit un secol de la batălia de la Mărăşti, o bătalie importantă, crucială, în contextul în care jumătate de ţară era ocupată de armatele germane şi austriece. Avem un interviu cu Costel Tecuceanu, care este custodele acestu mausoleu, şi asta după ce tatăl domniei sale a îngrijit acest loc de cinstire al eroilor vreme de mai bine de 30 de ani.

 

Costel Tecuceanu: Între cele două intrări, pe fundalul mausoleului, avem două basoreliefuri care sunt realizate de sculptorul Aurel Bordenache, iar între cele două basoreliefuri sunt cele 15 plăci comemorative din marmură, cu numele celor aproximativ 1.100 care au putut fi identificaţi aici la Mărăşti. Cele două basoreliefuri - cel din stânga reprezintă un general intrând victorios într-o localitate din ţinutul Vrancei, fiind întâmpinat de două văduve de război, una de ţară, una de oraş, şi un înger coborând cu laurii victoriei şi creanga de măslin; celălalt, din dreapta, reprezintă călăuza şi patrula dintre armatele române alături de o familie - este vorba de familia lui Simion Popescu, care, o dată cu ocuparea satului Mărăşti de către armata germană, bătrânul nu a plecat din sat, a continuat să vegheze satul. După o perioadă de timp culege informaţii preţioase de la trupele germane şi încearcă, reuşeşte, trece linia frontului, ducând cu el acele informaţii preţioase, ajutând pe comandanţii Armatei a II-a să fie spart frontul pe partea de nord a satului Mărăşti, pe pârâul Limpejoara.
O a treia sculptură - e vorba de acel grup statuar din centrul parcului - reprezintă un ostaş bătrân rănit pe câmpul de luptă; el înmânează flacăra victoriei şi arma unui tânăr pentru a purta din generaţie în generaţie vitejia poporului român.

 

Reporter: Impresionant!

 

Costel Tecuceanu: Din cât am înţeles, Aurel Bordenache îşi va dărui, fără nicio plată, aceste sculpturi.
În muzeul Mausoleului avem expusă o mică parte din armamentul capturat de către Armata Română de la armata inamică - armament de provenienţă germană, austroungară, rusească. Aici este biroul care a aparţinut unuia dintre generali - este vorba de generalul Arthur Văitoianu. Tatăl meu a avut grijă de mausoleu, l-a preluat în '53; a durat 33 de ani de muncă, după care l-am preluat eu. Avem un colţ memorial al generalului Arthur Văitoianu, împreună cu câteva medalii: "Crucea României", "Vulturul României", şi obiecte personale care i-au aparţinut. Au fost donate de fiica lui în acel an 1967.
Şi aici, în al doilea compartiment, sunt acele obiecte, sau mai bine zis piese de muzeu: armament de provenienţă austro-ungară, germană, rusească, un aruncător de mine, un aruncător de branduri.
În al doilea subsol al mausoleului ajungem la cele 12 cripte care sunt aşezate aici, cei aproximativ 5.380 de ostaşi eroi germani, români, ruşi - osemintele care au aparţinut fiecărui corp. Avem în faţă, în mijloc, aşezat în acest sarcofag generos, al doilea mareşal al României, după Prezan - este vorba de Alexandru Averescu, fostul comandat al Armatei a II-a pe frontul de la Mărăşti. În partea stângă sunt două alăturate, care sunt ocupate de generalul Arthur Văitoianu, fostul comandant al Corpului 2, care a făcut parte din Armata a II-a. Cel din dreapta este ocupat de Alexandru Mărgineanu, fostul comandat al Diviziei a III-a şi, după cum spuneam, fostul preşedinte al Societăţii Mărăşti. Pe banda aceea, pe frontispiciu, e /scris/: "Întru veşnică amintire şi recunoştinţă eroilor care s-au jertift pentru întregirea neamului românesc".

 

Reporter: Un mesaj care dăinuie şi acum, după 100 de ani, care s-au împlinit acum cateva zile.

 

Costel Tecuceanu: Data oficială - 17 iulie, începând cu ora 3:45; atunci se împlinesc. Documentele spun, dar s-a declarat din cauză de lipsă de populaţie, şi se spune că este şi sărbătoare religioasă, este vorba de Sfântul Ilie. Să vină să vadă ce este aici la Mărăşti. O parte dintre cei care revin mai cunosc, dar sunt alţii care nici nu au auzit ce aşa ceva. Din exterior pare mic, dar în interior... cei care vin spun că este mult mai intim fată de cel de la Mărăşeşti.

 

Reporter: Aşa este.

 

Costel Tecuceanu: Poftiţi la noi! Veniţi în număr mare!

 

Reporter: Am terminat împreună de vizitat mausoleul. E pentru prima dată?

 

Vizitator: Da, este pentru prima dată.

 

Reporter: Înţeleg că veniţi de departe, din nordul ţării.

 

Vizitator: Din nordul ţării, şi am ţinut neapărat să vedem mausoleul de la Mărăşti şi /pe cel/ de la Mărăşeşti şi să le aratăm copiilor o parte din istoria ţării, pentru că, vrând-nevrând, luptele care au fost aici şi osemintele pe care le-am văzut fac parte din istoria neamului nostru; că e vorba de neamul nostru şi e bine copiii să crească şi să ştie, să înţeleagă şi să aibă o conştiinţă crescută de neam. Dacă nu o creştem noi şi şcoala şi Biserica şi societatea, altă cale de a creşte în copii conştiinţa de neam nu se poate.

 

Reporter: Am văzut că aţi venit cu trei copii. Sunt copiii dumneavoastră? Le-aţi spus ceva înainte despre bătalia de la Mărăşti?

 

Vizitator: Da, le-am spus. Le-am explicat şi despre ce a fost la Mărăşti, şi despre ce a fost la Mărăşeşti, şi despre ce a fost la Oituz, pentru că toate trei au fost pe acelaşi front, practic; despre felul în care s-a retras armata, guvernul, regele la Iaşi şi cum aici frontul a ţinut înaintarea armatei germane. E o lecţie de istorie pe viu.

 

Copil: Eu am aflat de la colegi că o să facem anul viitor Istoria României şi istoria bătăliei de la Mărăşti, cum s-a retras regele la Iaşi, şi am rămas impresionat de osemintele din interiorul mausoleului.

 

 


Etichete ora armateijurnal militarcristian dumitrascuSaber Guardian 17Mausoleul de la MarastiConcursul Comunizarea Romaniei.Tu ce ai face?Radu PredaRecrutare rezervisti militariAfganistan

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live