Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ÎNTRE PRIETENI (CONTINUARE) Miercuri, 12 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Bogdan Silviu Răducan

14 Septembrie 2015
Vizualizari: 1457
Comentează add

Rezultatul direct al atentatelor din 11 septembrie 2001 - declararea de către SUA a războiului din Afganistan

Jurnal Militar din 12.09.2015 Jurnal Militar din 12.09.2015 - Conține audio

bogdan-silviu-raducan

Realizator: Bogdan Silviu Răducan - Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit! Sunt Bogdan Silviu Răducan. Au trecut 14 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie din SUA, atentate care aveau să schimbe lumea şi ale căror efecte iată că se resimt încă. Nu despre aceste schimbări însă vom vorbi noi în emisiunea de astăzi, ci despre un alt subiect, strâns legat de acele evenimente - Afganistanul. În 2001, rezultatul direct al atentatelor din 11 septembrie a fost declararea de către SUA a războiului din Afganistan. România s-a implicat încă de la început în acest conflict, mai întâi ca parte a coaliţiei antiteroriste şi mai târziu, ca ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice. Trupele combatante s-au retras la finalul anului trecut, dar NATO rămâne în Afganistan şi în 2015, cu misiunea Resolute Support, destinată instruirii, consilierii şi asistenţei forţelor de securitate naţionale afgane, o misiune la care iau parte şi militarii români şi despre care vom vorbi şi noi ceva mai mult în emisiunea de astăzi.

Avem, aşadar, în sumar un interviu cu Şerban Filip Cioculescu, cercetător ştiinţific principal la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, despre Afganistanul anului 2015, ceremonia de repatriere a Batalionului 33 "Vânători de Munte" din Afganistan, corespondenţa săptămânală din teatrul de operaţii, plus detalii de la două exerciţii - HISTRIA şi Sea Breeze. Şi avem şi muzică.

Realizator: Aproximativ 7000 de angajaţi din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu 800 de mijloace tehnice, participă în perioada 7-18 septembrie la exerciţiul HISTRIA 15, care se desfăşoară în nouă poligoane şi raioane din ţară. Şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General, generalul de brigadă Marius Harabagiu:

Marius Harabagiu: HISTRIA 15 se desfăşoară pe teritoriul naţional, cadrul de participare fiind extins atât în planul intern, la nivel interinstituţional, cât şi în plan extern, exerciţiul fiind deschis participării structurilor aliate, planificat şi condus la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, prin Statul Major General, în cooperare cu instituţiile din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională - participanţi.

AUDIO: Emisiunea Jurnal militar 12.09.2015

Scopul exerciţiului constă în antrenarea structurilor de conducere şi execuţie la nivel naţional pentru planificarea şi executarea unei game diversificate de misiuni, pe baza unui scenariu complex, adaptat mediului de securitate actual, în conformitate cu legislaţia naţională în domeniul apărării securităţii naţionale şi în corelaţie cu prevederile Cartei ONU şi articolelor 3, 4 şi 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord. La exerciţiu, pe lângă personalul şi structurile Ministerului Apărării Naţionale, participă personal şi structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dar şi personal din cadrul Ministerelor Afacerilor Externe, Justiţiei, Transporturilor, precum şi personal din cadrul SRI, SIE, Serviciului de Telecomunicaţii şi Serviciului de Protecţie şi Pază.

Exerciţiul are două faze, un exerciţiu de comandament, iar cea de-a doua, care se desfăşoară în următoarea săptămână, începând cu data de 15, partea practică, în teren. În ceea ce priveşte desfăşurarea exerciţiului, se va încheia faza de planificare în cadrul exerciţiului de comandament şi vom trece la activităţile practice desfăşurate de către trupe în poligoanele de pe teritoriul naţional din Jegălia, Tutăuţ, în raionul de la Mahmudia, Capul Midia, poligonul Babadag, în zona poligonului Vărsătura, dar şi în Portul Constanţa, la Smârdan, în judeţul Galaţi, precum şi în poligonul din Cincu.

Realizator: Generalul de brigadă Marius Harabagiu, şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General. Tot despre un exerciţiu va fi vorba şi în continuare. S-a încheiat ieri Sea Breeze 15. La exerciţiul multinaţional Sea Breeze, desfăşurat în perioada 31 august - 11 septembrie, în apele teritoriale ale Ucrainei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, au luat parte aproximativ 2500 de militari, din Bulgaria, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, România, SUA, Suedia, Turcia şi Ucraina. Forţele navale române au participat cu Fregata "Mărăşeşti", Corveta "Contraamiral Eustaţiu Sebastian", ofiţeri de stat major şi o grupă de scafandri EOD. Comandantul Fregatei "Mărăşeşti", comandorul Cornel Cojocaru:

Cornel Cojocaru: Fregata "Mărăşeşti" a participat cu succes la exerciţiul Sea Breeze, exerciţiu planificat de Marina ucraineană. Echipajul Fregatei "Mărăşeşti" a îndeplinit cu succes toate misiunile. Echipajul, încă o dată, a dovedit profesionalism şi pregătire deosebită. Exerciţiul Sea Breeze 2015 este un exerciţiu pentru creşterea încrederii ţărilor riverane la Marea Neagră şi statelor membre NATO şi celor PFP.

Realizator: Comandorul Cornel Cojocaru, comandantul Fregatei "Mărăşeşti", care a participat la exerciţiul Sea Breeze 15. "Jurnalul militar" continuă. Şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ciucă, participă în perioada 11-13 septembrie, la Istanbul, la reuniunea Comitetului Militar al NATO. Pe agenda reuniunii se află subiecte referitoare la stadiul implementării sarcinilor rezultate din Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale şi misiunea Resolute Support din Afganistan.

Trecem la un alt subiect. Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada" şi-au încheiat cele şase luni de misiune în teatrul de operaţii Afganistan. La ceremonialul desfăşurat joi după amiaza în Piaţa Centrală din Curtea de Argeş a participat şi ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, care i-a felicitat pe vânătorii de munte argeşeni pentru modul cum şi-au îndeplinit misiunea:

Mircea Duşa: De fiecare dată când militarii noştri se întorc din teatrele de operaţii, suntem alături de ei, pentru a aprecia modul în care îşi îndeplinesc misiunile, misiuni pe care România şi le-a asumat, o dată cu intrarea noastră în NATO. Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte de la Curtea de Argeş şi-au îndeplinit cu succes misiunea pe Resolute Support. Din nou, a fost foarte apreciat de partenerii noştri din NATO, cei cu care au executat misiunile pe Aeroportul Kandahar. Dumneavoastră vedeţi că lumea este în continuă schimbare, că sunt conflicte şi situaţia politico-militară s-a schimbat şi pe flancul estic al NATO, şi pe flancul sudic şi sigur că în continuare, fie că este vorba de NATO, fie că este vorba de misiuni ale ONU în diferite zone ale globului, vom fi prezenţi, pentru a ne onora acea responsabilitate pe care am primit-o atunci când am intrat în NATO.  Principala misiune a armatei este aceea de a apăra graniţele ţării, dar o dată cu intrarea în NATO, o responsabilitate importantă revine armatei şi când va participa la misiuni în afara teritoriului naţional.

Realizator: Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa. Reporter, Vasile Fugaciu, de la Redacţia Militară Craiova. Mulţumim! După ceremonia în onoarea militarilor, vânătorilor de munte, pianistul Adrian Leonard Mociulschi şi naistul Nicolae Voiculeţ au susţinut un concert la Centrul de Cultură şi Artă "George Topîrceanu" din Curtea de Argeş, în cadrul Festivalului Internaţional "George Enescu". Concertul, susţinut în faţa militarilor români, a fost organizat de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale. "Jurnalul militar" continuă. Misiunile Batalionului 33 în teatrul de operaţii au fost preluate de Batalionul 811. Ce activităţi au desfăşurat în această săptămână militarii din Dej în Afganistan, după încă o piesă muzicală.

Realizator: Militarii Batalionului 811 Infanterie Protecţia Forţei "Dragonii Transilvani" îşi continuă misiunea în Afganistan. Colegul nostru Radu Mureşan, de la Redacţia Militară din Cluj, ne-a transmis din teatrul de operaţii următoarea corespondenţă:

Reporter: Românii execută, alături de militari din forţele naţionale de securitate afgane, patrule îmbarcate şi debarcate pe căile de comunicaţii din aria de operaţii, pentru asigurarea libertăţii de mişcare a forţelor aliate şi a civililor. De asemenea, asigură securizarea căilor şi punctelor de acces din baza de dislocare, participă la reacţia imediată cu trupe, la incidente şi ameninţări din afara sau din interiorul bazei.

Una din acţiunile desfăşurate săptămâna trecută a fost Shura de Securitate pentru baza aeriană Kandahar. Aceste adunări, organizate cu o frecvenţă de două săptămâni, au ca scop punerea în consens a forţelor implicate în menţinerea securităţii în zonă, dar ele fac parte şi din seria acţiunilor de consiliere şi îndrumare desfăşurate de forţele coaliţiei, cu scopul asigurării tranziţiei, responsabilităţii privind securitatea în provincia Kandahar către partea afgană. Discuţiile au loc mai ales între reprezentanţii structurilor afgane, intenţia forţelor coaliţiei fiind ca peste câteva luni, actul de guvernare să se desfăşoare fără contribuţie sau consiliere internaţională, ci, evident, cu participare şi sprijin din partea populaţiei locale. Scopul final este asigurarea prin forţe proprii a securităţii şi libertăţii de mişcare pe toate căile de comunicaţie din provincie şi crearea condiţiilor pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor de zi cu zi de către populaţia civilă. Asumarea totală de către afgani a responsabilităţii actului de guvernare şi a securităţii în provincie este un proces de lungă durată, început de câţiva ani şi care a ajuns acum în fază finală datorită existenţei aici a unui mediu stabil şi a diminuării drastice a activităţii insurgenţilor.

Realizator: Din teatrul de operaţii, Radu Mureşan. Mulţumesc. Şi aşa am ajuns la ultimul subiect al "Jurnalului militar" de astăzi.

Vă spuneam la începutul emisiunii că în 2001, rezultatul direct al atentatelor din 11 septembrie a fost declararea de către SUA a războiului din Afganistan. România s-a implicat încă de la început în acest conflict, mai întâi, ca parte a coaliţiei antiteroriste şi mai târziu, ca ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice. Trupele combatante s-au retras la finalul anului trecut, dar NATO rămâne în Afganistan şi în 2015, cu misiunea Resolute Support, destinată instruirii, consilierii şi asistenţei forţelor de securitate naţională afgane. Despre această misiune şi despre viitorul complicat al acestei ţări, Afganistanul, am stat de vorbă cu Şerban Filip Cioculescu, cercetător ştiinţific principal la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

Şerban Filip Cioculescu: Afganistanul este o ţară destul de mare şi de populată, cu aproximativ 32 de milioane de locuitori, o ţară foarte mozaicată, în sensul că deşi 99% sunt musulmani, 80% sunt suniţi, 19% sunt şiiţi, este o ţară cu numeroase grupuri etnice, între care cel mai numeros este grupul pashtun, dar sunt cel puţin încă 14 alte grupuri. O ţară săracă şi măcinată de aceste conflicte sectare, atât conflicte religioase, cât şi conflicte etnice, precum şi, să spunem aşa, ura extremiştilor islamişti contra tot ce înseamnă Occidentul.

Reporter: Misiunea NATO, la ora actuală, din Afganistan este Resolute Support, o misiune de sprijin, asistenţă pentru armata naţională afgană şi nu numai. Este necesară în continuare această misiune?

Şerban Filip Cioculescu: Cu siguranţă, mai ales că s-a ajuns destul de greu la această misiune. Să ne aducem aminte că la finalul anului trecut, când s-a schimbat, practic, preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, s-a negociat foarte mult, pentru că el s-a aflat sub presiune din partea grupurilor politice din ţara proprie, iniţial, să nu accepte, după aceea, dându-şi deama că ţara se poate prăbuşi în anarhie, a semnat acordul cu forţele NATO şi cu americanii. Bineînţeles, această misiune este foarte importantă, pentru că deşi sunt numai 12.000 de militari din ţările NATO şi din ţări partenere, aici este vorba în primul rând de instruirea, pregătirea armatei afgane, racordarea sa la trendurile NATO în ce priveşte bugetarea, planificarea, transparenţa, este vorba de sprijinirea statului de drept, a bunei guvernări, domeniu în care colaborează, de altfel, şi cu forţa europeană EuLex şi evident că nu se poate spune că situaţia e paşnică acolo. În continuare au loc atentate, în continuare se produc incidente. Într-adevăr, a murit Mollahul Omar, era liderul istoric al talibanilor, fostul partener al lui Bin Laden. A fost înlocuit de un alt mollah, numit Mansour, care este foarte contestat. Deci la ora actuală, talibanii nu sunt uniţi - poate este un avantaj pentru noi. Talibanii negociază la Doha, în Qatar, cu preşedintele Afganistanului o încetare a conflictului şi o cooptare a lor, probabil, la guvernare. Rămâne de văzut în ce formă.

În acelaşi timp, se mai produce un fenomen, a apărut Statul Islamic acolo, anumite grupări locale, dar şi grupări de jihadişti s-au proclamat ca fiind filiale ale Statului Islamic, ceea ce pe talibani i-a deranjat şi sunt obligaţi fie să lupte, fie să coopereze. Aici e vorba mai mult decât de a aduce la masa negocierilor nişte talibani şi guvernul, pentru că să spunem că îi cooptezi la guvernare, dar pot apărea alte grupuri, nemulţumite, se pot rupe, grupuleţe care să spună, domnule, noi nu am fost consultaţi. Aici e vorba, treptat, să se creeze o masă critică de oameni care să dorească stabilitatea, treptat trebuie făcut în aşa fel încât graniţele să nu mai fie atât de poroase. Nu uităm că Afganistanul e cel mai mare producător de droguri provenite din mac. Pe de altă parte, circulă foarte mulţi jihadişti şi armament dinspre Pakistan - şi aici trebuie spus că trebuie să-şi rezolve Afganistanul problemele cu Pakistanul. Au negociat şi zilele trecute preşedinţii. De ce? Pentru că, pe de o parte, e vorba de trecerea unor jihadişti care comit acte teroriste în ambele state, pe de altă parte, au un conflict legat de graniţă, Linia Durand, aceea moştenită din vremea colonialismului britanic. Ori, ţările trebuie să-şi rezolve situaţia, pentru că e total nociv să rivalizeze şi să nu se ajute, în condiţiile în care teroriştii profită de acest lucru.

Realizator: Până atunci, problemele economice, problemele militare din Afganistan împing populaţia să plece din zonă şi iată că printre refugiaţii din Europa, din ultima perioadă, se numără şi cetăţeni afgani.

Şerban Filip Cioculescu: Da, eu nu mă mir. Cu toate că Afganistanul nu mai e considerat zonă de război, cu toate acestea, vin încă refugiaţi afgani, din motive în special economice. Pentru că economia afgană este o economie agrară de subzistenţă, nu produce suficiente joburi. Gândiţi-vă că e mai rentabil să cultivi mac decât să cultivi cartofi sau roşii. Populaţia e destul de numeroasă. Am o statistică care arată că 63% din afgani au vârstă între 1-24 de ani. Vă daţi seama ce înseamnă? Ai tineret două treimi din populaţia ţării şi normal că au şi ei Internet, văd că refugiaţii din Siria, din Irak, se duc către Occident şi atunci tentaţia mare e să rişte şi ei acest drum, cu toate că e posibil să fie returnaţi.

Realizator: Dacă ar fi să concluzionăm, ce ar trebui să facă NATO, ce ar trebui să facă comunitatea internaţională, pentru ca Afganistanul să nu mai fie o ţară cu probleme?

Şerban Filip Cioculescu: Bineînţeles, nici NATO, nici Uniunea Europeană nu pot face totul acolo. Fiecare îşi face porţia lui. NATO şi partenerii trebuie să continue să furnizeze expertiză militară, training, instruire, trebuie să ajute Afganistanul să-şi securizeze graniţele. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să ajute, în continuare, pentru formarea statului de drept. Afganistanul trebuie să negocieze o soluţie viabilă cu Pakistanul, trebuie să-şi securizeze frontierele, să aibă relaţii bune cu vecinii, să negocieze, iată, cu talibanii. Recunosc, nu sunt un adept al negocierii cu talibanii, mai ales că se spune că izolezi moderaţii. Care sunt moderaţii între talibani? Moderatul de azi e extremistul de mâine sau invers, dar se pare că nu există altă soluţie. Dacă şi americanii au accept acele negocieri în Qatar, o iei după modelul Armatei Republicane Irlandeze. Să ne aducem aminte că şi în Irlanda de Nord, până la urmă, a fost cooptat la guvernare segmentul moderat. Asta ar fi şi cu talibanii, treptat să-i determini să renunţe la violenţa armată şi să devină partid, să intre pe scena politică normală.

Realizator: Şerban Filip Cioculescu, cercetător ştiinţific principal la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, iar aici, "Jurnalul militar" a ajuns la final.


Etichete Exclusiv Radio11 septembrieAfganistanHistria 2015Sea Breeze 2015

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live