Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICA ROMANILOR - continuare (R) Marţi, 01 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Jurnal Militar

7 Decembrie 2019
Vizualizari: 5926
Comentează add

"Jurnal militar" 7 decembrie: Summitul NATO de la Londra

jurnal-militar

Realizator Cristian Dumitraşcu: Bună dimineaţa şi bine v-am regăsi. Sunt Cristian Dumitraşcu şi vă aduc o nouă producţie marca "Ora armatei", ca în fiecare sâmbătă, după ştirile orei 9:00, aici la Radio România Actualităţi.

A trecut şi Ziua Naţională, a trecut şi parada militară dar, foarte important, în această săptămână care a urmat lui 1 Decembrie, a trecut şi summitul NATO de la Londra, unde s-au discutat şi hotărât planuri şi strategii vitale pentru viitorul implicit al României, o ţară aflată mereu la răscruce de imperii în trecut, o ţară care se bucură în secolul XXI de cele mai mari garanţii de securitate din toată istoria.

Şi vă spun că în câteva minute vom difuza un fragment din interviul realizat de Radu Dobriţoiu, joi seara, în direct la Euroatlantica, aici la radio, cu generalul Alexandru Grumaz, unul dintre cei mai importanţi analişti militari. S-au tras concluzii post-summiit. Am selectat aproximativ opt minute din acest interviu de jumătate de oră, opt minute care sunt convins că vă vor ţine aproape de aparatele de radio, pentru că nu în fiecare zi putem afla atâtea informaţii specializate despre tendinţele geostrategice prezente, despre cum planifică NATO contracararea Chinei şi Rusiei, spre exemplu, două puteri militare în plin avânt. În afara acestui subiect, acestui cap de afiş summitul NATO desfăşurat săptămâna aceasta la Londra, la noi, la "Ora armatei", veţi mai putea asculta obişnuitele, aş spune, nelipsitele corespondenţe din teatrele de operaţii din Afganistan şi Mali, iar la final vom avea şi partea noastră de restituire istorică, un reportaj realizat miercuri la ceremonialul de aducere de la Cluj la Bucureşti a rămăşiţelor pământeşti ale marelui om politic doctor Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la Alba Iulia, după ce, cu doar câteva zile înainte ca ofiţer român tocmai plecat din armata austro-ungară, maramureşeanul Ilie Lazăr a instalat atunci, în noiembrie 1918, a instalat drapelul românesc la Cernăuţi, preluând controlul oraşului păzindu-l, cu alţi militari români, de alte forţe ostile şi anarhice, care se împotrivea Unirii Bucovinei cu România, unire care a fost în acest fel realizată.

Începem ca de obicei cu actualitatea militară, rezumând, cum spuneam, la cele două corespondenţe din Afganistan şi Mali.
De la Kandahar a transmis Bogdan Oproiu, jurnalistul Trustului de presa al Armatei, de la care aflaţi ce atmosferă a fost în baza din sudul Afganistanului de Ziua Naţională a României.

Reporter: Vremea este extraordinară, e unul din lucrurile bune aici în teatrul de operaţii Afganistan. Este frumos, este plăcut, sunt undeva la peste 15 grade, cu siguranţă. Este cald, e soare, are o vreme perfectă, aşa a fost şi de 1 Decembrie. De altfel, am avut parte de o zi foarte frumoasă. De dimineaţă, a fost un pic mai răcoare, cât a fost ceremonia militară din curtea Batalionului 490 Protecţia Forţei, dar după aceea s-a făcut cald, s-a făcut plăcut. Ne-am întâlnit cu toţii după-amiază, am mâncat împreună mâncăruri tradiţionale americane, hot dog, hamburger şi altele, pentru că din păcate nu s-au putut aduce din ţară alimente, să preparăm aici. Colegii mei de Elementul Naţional de Sprijin aşteptau să se implice, aveau nişte cazane pregătite pentru mâncare, ar fi putut să faca nişte grătare pentru mici, dar nu a fost cazul. De altfel şi contractorii - am vorbit cu colegul meu, cu locotentul Ionică de la cazarmare, care s-a ocupat de fapt de aranjarea sălii - şi îmi spunea că l-au întrebat toţi contractorii pe unde s-a dus să vorbească de mese, de scaune, de ce am mai avut noi nevoie acolo, că sala a fost amenajată de la zero, şi l-au întrebat toţi: aveţi mici la masă? Şi au fost foarte dezamăgiţi cănd au auzit că nu avem mici de Ziua Naţională şi au declinat politicos invitaţia pe care le-a făcut-o locotenentul să ni se alăture la celebrarea Zilei Naţionale. Ne-am bucurat, am fost împreună, ne-am uitat la paradă, am înregistrat paradă şi am văzut-o şi noi după-amiază. Au mai comentat oamenii, fiecare şi-a mai recunoscut un coleg, au mai văzut tehnică. Toţi românii de pe baza aeriană Kandahar suntem în regulă, suntem în grafic. Mă gândesc că pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, de Crăciun, probabil că o să devină lucrurile un pic mai complicate. Îi vedem, eu ştiu ce poze ne mai arată cei de acasă, cu un cozonac, cu o sarma. Nivelul de dor, la mine cel puţin, că nu e neapărat ceva despre care vorbim tot timpul, la mine este acelaşi, este constant de la începutul misiunii, aş spune. Câte odată ai timp mai mult să te gândeşti la cei de acasă, câte odată timp mai puţin, dar vedem cum vom fi.
Elementul Naţional de Sprijin a ajuns la jumătatea misiunii. Perioada, care va fi un pic mai încărcată de la începutul anului viitor, primele două luni vor fi destul de pline, pentru că va începe rotaţia batalioanelor de protecţie a forţei, vor veni cei de la Batalionul 21 Vânători de Munte "General Mociulschi" din Predeal, îi vor înlocui pe cei de la 495 şi atunci va fi de muncă. Deocamdată ne ocupăm de întreţinerea taberei şi de pe alte activităţi prevăzute şi programate şi, desigu, neprogramate, în funcţie de cum apar./pvelisar
*
Realizator: Ei, bine, dacă Bogdan Oproiu a început cu date despre vreme şi a atras, probabil, o uşoară invidie din partea multora dintre cei care ascultă la radio, aici în România, şi se luptă cu temperaturile sub zero grade, ei bine Lorena Băhnaru, ofiţerul de relaţii publice al militarilor care se află în misiune ONU în Mali, se pare că ne va da peste cap orice previziune, ne-a semnalat o temperatură care aici nici în lunile iulie sau august nu se întâlnesc chiar aşa, în fiecare zi, dar ce să îi faci Africa este Africa, un continent poate ma imprevizibil şi o ţară poate şi mai periculoasă decât Afganistanul, de unde a transmis Bogdan mai devreme. Misiunea diferă însă, ai noştri sunt suport pentru Organizaţia Naţiunilor Unite şi chiar săptămâna trecută între 27 şi 30 noiembrie o celulă a detaşamentului Carpathian Pumas a fost dislocată pe aerodromul Mopti, în centrul statului Mali, în vederea participării la operaţiune Windstorm, în cadrul MINUSMA, aşa se numeşte emisiunea alor noştri de acolo. În câteva secunde intrăm în legătură, prin telefon, cu militarii din Mali.

Avem legătura directă cu militarii noştri din Mali. Sublocotenent Lorena Băhnaru. Bună dimineaţa!
Lorena Băhnaru: Bună dimineaţa din Mali, din teatru de operaţii.
Realizator: Un teatru de operaţii foarte special, aşa, şi foarte diferit de ceea ce ştiam noi până acum, în Afganistan, în Irak şi în Balcani. Care este temperatura?
Lorena Băhnaru: La noi, în momentul de faţă, ajunge la 36 de grade. Soarele este foarte puternic, încă de dimineaţă, dar acest lucru nu ne împiedică să ne desfăşurăm misiunile pe care le avem şi activităţile noastre zilnice.
Realizator: Misiunile pe care le aveţi sunt unele, din câte am înţeles, foarte periculoase, pentru că acolo este o zonă foarte periculoasă şi în afara bazei este practic imposibil de ieşit altfel decât pe calea aerului.
Lorena Băhnaru: Într-adevăr, mediul ostil în care ne executăm misiunile nu este de omis. Pe teritoriul african lucrurile se desfăşoară mai lent şi cu o atenţie sporită, iar misiunea noastră de bază este, în primul rând MEDEVAC, CASEVAC, cu o echipă medicală, dar cu toate acestea colegii noştri, la acererea ONU, execută misiuni de transport de trupe, inserţie, extracţie, patrulare aeriană, căutare-salvare, recunoaştere şi aşa mai departe.
Realizator: De câte ori pe săptămână se întâmplă să plece aviatorii militari în misiuni de extracţie, în misiune MEDEVAC?
Lorena Băhnaru: Se întâmplă aproape zilnic să participăm la misiuni, suntem responsabili şi în permanenţă pregătiţi pe timp de zi să decolăm în maxim 15 minute, iar pe timp de noapte timpul de alertare şi de decolare este maxim 30 de minute. Aş putea să spun că nu este o frecvenţă a realizării misiunilor, întrucât noi suntem gata să răspundem prezent atunci când Organizaţia Naţiunilor Unite o solicită.
Realizator: În afară de aceste misiuni, care este reacţia oamenilor faţă de climă, faţă de mediul înconjurător, hrană, apă, cum decurg lucrurile astea?
Lorena Băhnaru: Militarii noştri s-au adaptat condiţiilor. În prima fază a reprezentat un şoc, îmi amintesc şi acum că discutam chiar astăzi cu unul din colegii mei, atunci când am coborât din aeronavă, când am ajuns era 8:00, dimineaţa, era în jur de 40 de grade şi ne-a izbit un val de căldură. Ei bine, odată cu trecerea zilelor ne-am adaptat acestor temperaturi, ne-am adaptat şi condiţiilor de trai de aici, din bază. Nu suntem singuri, suntem cu alţi militari ONU în baza Camp Castor, din Gao, şi colaborăm foarte bine şi cu aceştia. Avem antrenamente şi exerciţii în comun.
Realizator: Suntem în luna decembrie. A fost Sfântul Nicolae şi întreb şi eu dacă aveţi ştiinţă despre venirea lui Moş Nicolae pe acolo prin baza din Gao?
Lorena Băhnaru: Aş vrea să vă spun că noi deja am pregătit unul brăduţ, cu câteva decoraţii realizate de mână şi bineînţeles că l-am aşteptat pe Moş Nicolae cu bocancii curaţi, destul de prăfuiţi din cauza mediului de aici, dar i-am curăţat cât de cât în aşteptarea Moşului. Moşul bineînţeles că a venit cu zâmbete, cu voie bună şi cu sănătate.
Realizator: Mulţumesc Lorena Băhnaru, sănătate! Aveţi grijă de voi, ne auzim săptămâna viitoare, tot aici la "Ora armatei".
*
Realizator: Cel mai important subiect al săptămânii şi al anului, dacă ne referim la actualitatea militară, un adevărat epicentru geopolitic, a fost Summit-ul NATO de la Londra.
În 1949, douăsprezece state puneau bazele NATO, definită drept o alianţă politico-militară. 70 de ani mai târziu, 29 de state au participat la summit-ul aniversar de la Londra, summit care găseşte Alianţa la un nivel de înzestrare militară greu de anticipat în acei ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial, atunci când s-a înfiinţat. Însă partea politică este cea care dă problemele cele mai serioase în anul de graţie 2019. Tensiunile sunt mari, pe două falii importante: Statele Unite - Franţa, pe de-o parte, şi Franţa - Turcia, pe de altă parte.
Pe noi însă ne interesează flancul estic al NATO, fiindcă suntem graniţa cea mai avansată a Alianţei în această parte de lume, iar colegul meu Radu Dobriţoiu a purtat discuţia joi seară, la "Euroatlantica", pe acest tărâm care ne interesează pe noi cu unul dintre cei mai avizaţi şi documentaţi analişti, generalul Alexandru Grumaz, un profesionist cu foarte multe surse credibile în interiorul NATO.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule general Grumaz, să începem cu probabil cea mai importantă veste de la reuniunea NATO de la Londra: "Planul celor patru 30" - cel mai mare proiect al Alianţei, după Războiul Rece. Ce presupune acest proiect?

Alexandru Grumaz: Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, drept cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece, planul a fost propus de SUA şi aprobat la summitul din 11-12 iulie 2018, la Bruxelles. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece, sigur, a revigorat o cultură a pregătirii forţelor militare aliate în situaţii de criză şi de conflict. Liderii au decis atunci transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic, cu sediul în Statele Unite, la Norfolk, şi un comandament logistic pentru mobilitate, în Europa, în Germania, la Ulm. Au fost luate măsuri de descurajare şi apărare colectivă prin adoptarea aşa-numitei "Readiness Initiative", iniţiativa operaţională de pregătire, un plan denumit informal - cum aţi amintit - "cei patru 30" şi care îmbracă noua poziţie avansată a NATO, prin intermediul căruia a avem 30 de batalioane, 30 de escadrile, 30 de nave de luptă, desfăşurate în 30 de zile, în caz de necesitate într-o zonă de criză. Orizontul de timp pentru acest plan a fost definit ca fiind anul 2020.

Radu Dobriţoiu: "China - putere mondială" a reprezentat un subiect important pe agenda reuniunii. A fost prima dată când liderii NATO au discutat provocările pe care le poate aduce China în actualul mediu de securitate, în condiţiile în care Beijingul investeşte foarte mult în capacităţi militare moderne, inclusiv în rachete balistice şi hipersonice. Ce presupune, domnule general, includerea Chinei în strategia de securitate dezvoltată a Alianţei?

Alexandru Grumaz: Aşa cum aţi spus, statele membre NATO au ajuns la un acord de principiu privind menţionarea Chinei ca pericol la ora actuală, având în vedere dezvoltarea militară formidabilă a Chinei. Este una dintre ţările care, după Statele Unite, are două portavioane, unul operaţional, unul în probe de marş şi al treilea în şantierul naval de la Shanghai. Politicienii europeni au recunoscut - şi nu este prima dată când au recunoscut acest lucru -, ei spunând, şi vă dau exemplu ce spunea ministrul de externe german Heiko Maas în aprilie, la Washington: "China urmează să devină subiectului secolului 21 de ambele părţi ale Atlanticului", ceea ce este adevărat. Oficialii NATO sunt din ce în ce mai vocali cu privire la modul în care China se încadrează în deliberările strategice ale blocului. Într-un interviu acordat de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, pentru CNBC, /acesta/ a declarat că China schimbă echilibrul global de putere şi îi prezintă pe factorii de decizie occidentali cu anumite oportunităţi, dar şi anumite provocări serioase. Şi el spunea că vedem China în Africa, vedem China în Arctica, îi vedem în spaţiul cibernetic, iar acum are al doilea cel mai mare buget de apărare din lume. Bine, nu se apropie de bugetul Statelor Unite, nu au puterea tehnologică, în schimb s-au concentrat pe anumite arme, şi anume rachetele sol-navă sau navă-navă, şi pe instalaţiile laser.
Radu Dobriţoiu: Şi rachetele hipersonice. China este parte a Tratatului de neproliferare a armelor. Săptămâna viitoare se va rediscuta asta - probabil că a fost şi un moment oportun summit-ul.
Alexandru Grumaz: Cancelarul Merkel a spus că China ar trebui să participe la masa tratativelor pentru un nou start în noul acord privind rachetele cu rază intermediară de acţiune. A fost, aşa, o vâlvătaie, după care, cum spun românii, s-a pus batista pe ţambal şi nu s-a mai discutat de...
Realizator: Dar şi SUA îşi doresc acest lucru.
Alexandru Grumaz: Este normal, pentru că Statele Unite... Din evaluările unor analişti politico-militari, există în jur de 1.200 de rachete de croazieră pentru fiecare portavion american, americanii având 11 portavioane.

Radu Dobriţoiu: România a fost reprezentată la reuniunea NATO de la Londra de preşedintele Klaus Iohannis, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi de ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă. Ministrul Apărării Naţionale a vorbit despre îngrijorarea în ceea ce priveşte evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, subliniind necesitatea coerenţei şi a coordonării eforturilor în regiune pentru a asigura eficienţa şi sinergia măsurilor. Ministrul român a scos în evidenţă o regiune extrem de importantă pentru securitatea NATO, domnule general. Cum poate Alianţa să-şi dezvolte capacităţile de protecţie în regiunea Mării Negre cu o Turcie din ce în ce mai apropiată de Rusia?

Alexandru Grumaz: De fapt, aş vrea să adaug la ceea ce a spus ministrul Apărării, pentru că ele se completează, şi ceea ce a spus preşedintele României referitor la Marea Neagră: "Există strategia NATO pentru zona Mării Negre şi la ea se lucrează în continuare, şi astăzi am reiterat importanţa regiunii Mării Negre pe întreg NATO". De fapt, pe flancul estic există trei teatre de operaţiuni mari: teatrul de operaţiuni baltic, teatrul de operaţiuni Suwalki, dintre ţările baltice şi Polonia, şi Marea Neagră. Dacă stai să te uiţi şi să analizezi, cel mai important teatru de acţiuni este teatrul din Marea Neagră. Aici, conform ultimelor analize făcute de instituţiile de învăţământ militare din Statele Unite, o "strategie a porcului spinos", sau a ariciului cu ţepi, cum se spune - de fapt o strategie care înseamnă antiacces, acces interzis - îl găsiţi în toate lucrările -, cu pivotul pe Constanţa, este extrem de importantă pentru prevenirea unor acţiuni operaţionale militare din partea Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Spaţiul cosmic, a cincea zonă de operaţii a NATO. Ce presupune pe viitor această decizie?
Alexandru Grumaz: Acest lucru este foarte important, şi singurii care pot să-l rezolve la ora actuală sunt americanii. Deci ei sunt singurii care au capabilităţi militare de lovire în spaţiul cosmic. Alături de războiul cibernetic, de domeniul cibernetic, domeniul spaţiului cosmic este extrem de important.
Deci, reuniunea de la Londra a pivotat între două teme majore. Prima a fost partajarea echitabilă a responsabilităţilor, aşa cum spuneţi dumneavoastră, burden-sharing, sau cum spune preşedintele Trump, şi a doua - posibilitatea lansării unui proces de reflecţie privind rolul politic şi strategic al NATO. Referitor la primul, este extrem de importantă: din cele 29 de state ale NATO, numai nouă la ora actuală dau 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, şi aici sunt Bulgaria, Grecia, România, Lituania, Letonia şi Polonia. Şi din această cauză preşedintele a considerat extrem de important ca aceste ţări să facă împreună cu el o discuţie, la un dejun de lucru pe care l-a dat.
Voiam să adaug faptul că Berlinul a preluat o parte din cheltuielile Statelor Unite privind funcţionarea NATO, determinând scăderea contribuţiei americane de la 22% la 16%./cvanatoru
*
Cristian Dumitraşcu: Trecem la ultimul subiect al "Jurnalului militar" de astăzi. Acum trei zile, miercuri, 4 decembrie, la alte trei zile de la sărbătorirea a 101 ani de la Marea Unire, la Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti a avut loc ceremonia de reînhumare a osemintelor marelui patriot unionist şi om de stat, avocatul doctor Ilie Lazăr, precum şi ale soţiei sale, Mara Lazăr, fiicei şi ginerelui său, Lia Lazăr Gherasim şi Ioan Gherasim şi respectiv mamei sale, Vilma Urdea. Cu prilejul înfăptuirii acestui act de reparaţie şi recunoaştere istorică Asociaţia Restitutio in integrum România, Comitetul Comemorativ Ilie Lazăr, a dat publicităţii următoarea declaraţie apel, citez: "Aducerea în 4 decembrie, anul curent, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, a osemintelor familiei Ilie Lazăr, este un moment şi de aducere aminte a faptelor bravului om de stat, avocat şi comandat militar în Armata austro-ungară din care pleacă pentru a elibera Bucovina şi a pune primar la Cernăuţi pe Iancu Flondor, devenind apoi cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la 1918 din fondare a statului naţional unitar român, ulterior parlamentar al Partidului Naţional Român. A fost o ceremonie cu onoruri militare în care subunităţi ale Ministerului Apărării şi ale Ministerului Afacerilor Interne au onorat un om care a pus bazele statului unitar român în urmă cu exact 101 ani. Nu doar militarii au onorat întoarcerea celui care a fost Ilie Lazăr în Bucureşti, ci şi reprezentanţi ai Guvernului României şi ai Bisericii. Secretarul general al guvernului Antonel Tănase.

Antonel Tănase: În numele Domnului, prim-ministrul Ludovic Orban şi al Guvernului României doresc să aduc astăzi un sincer omagiu unei personalităţi proeminente. Evocăm astfel un exemplu de demnitate şi de viaţă dăruită neamului românesc. Doctor Ilie Lazăr s-a afirmat încă din Primul Război Mondial când fiind ofiţer în Armată austro-ungară şi-a urmat conştiinţa şi s-a pus în slujba naţiunii sale, eliberând Cernăuţiul. Ceremonia de astăzi, care marchează în mod simbolic reîntoarcerea domnului Ilie Lazăr în Bucureşti, în inima patriei pe care a iubit-o şi pentru care s-a jerfit, readucem în conştiinţa societăţii româneşti valoarea elitelor care au zidit România.

Realizator: Iată ce a spus Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, episcop greco-catolic de Bucureşti, cel care a şi oficiat slujba religioasă.
Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă: Rugăciunea pentru cei plecaţi este aşadar un profund act de credinţă, un gest suprem de compasiune. Pomenirea celui plecat ne ajută şi nouă, recunoştinţei noastre faţă de Dumnezeu şi mai ales neuitării de a privi viaţa ca dar şi ca miracol. Spuneam că răul ne-a întunecat mintea şi ne-a pângărit eroii, dai i-a făcut martiri. 'Pe copii la sânul vostru alinaţi-i cu acest când, povestindu-le cu fală al eroilor avânt, dezveliţi tot adevărul şi le spuneţi tuturor cum muriră fraţii noştri, pentru neam şi ţara lor. Şi pe sacrele morminte puneţi lacrime şi flori spre a fi mai dulce somnul miilor de luptători'. Odihneşte-te în pace Ilie Lazăr şi toţi ai tăi, să vă fie memoria pururi binecuvântată. Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit acum şi pururea şi în vecii vecilor Amin".

Realizator: La final vă invit să îl ascultaţi pe Ionuţ Andrei Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr şi preşedintele executiv al Fundaţiei Corneliu Coposu.

Ionuţ Andrei Gherasim: Bunicul meu a fost cel care şi-a dorit atât de mult unirea tuturor provincilor României şi pentru asta a avut un rol special în Unirea Bucovinei cu România, punând Steagul României după 144 de ani pe Primăria din Cernăuţi, în noiembrie 1918, iar mai apoi fugind şi grăbindu-se să ajungă în Maramureş să fie desemnat cu credenţional delegat pentru Marea Adunare de la Alba Iulia. Nu numai atât, în decursul vieţii sale politice, venind alături de Iuliu Maniu, pe care l-a iubit atât de mult şi căruia şi-a dedicat viaţa şi fidelitatea, a arătat tuturor românilor din toate provinciile capitala adevărată a României este Bucureştiul şi Bucureştiul trebuie să reprezinte pentru toţi soarele României. El, până la moarte, a crezut în aceste lucruri. Şi cred că această venire a lui de la Cluj la Bucureşti arată tuturor că un om, care nu a vrut absolut niciun fel de funcţie, în momentul în care Iuliu Maniu i-a propus să fie ministru el a spus: nu domnule preşedinte, vă refuz pentru că nimeni din familia mea nu mi-a lăsa moştenire funcţia de ministru. Şi ştiţi ce a făcut? S-a urcat împreună cu Armata Română, Armata a Patra Transilvania şi s-a dus să elibereze Ardealul. Ăsta a fost Ilie Lazăr. A fost un om care a suferit imens, peste tot, în toate puşcăriile în care a fost, şi pe vremea lui Carol şi pe vremea lui Antonescu, şi mai ales pe vremea comuniştilor. Şi ceea ce este cel mai important şi simbolul cel mai important este ceea ce am găsit în sicriu lui şi pe data de 29 noiembrie, anul acesta, când ultimul sicriu dezgropat a fost al lui, dintre toate cele cinci ale familiei, şi la capul lui era steagul tricolor, steagul tricolor care i-a fost pus la cap în 1976, în contextul în care era urmărit neîncetat. Orice om care a vrut să vină la înmormântare şi nu a fost lasat, vă dau un exemplu, Corneliu Coposu a vrut să vină la înmormântarea sa şi Securitatea l-a oprit la Bucureşti. Deci, acest simbol cred că trebuie să fie simbolul nostru, al tuturor. Să ne luptăm pentru ca România Mare să revină aşa cum au făcut-o aceşti înaintaşi ai noştri, iar, cu modestie, bunicul meu a fost unul dintre ei.
Realizator: Aceasta a fost ediţia de astăzi a "Jurnalului militar" la Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea Jurnal MilitarOra ArmateiCristian DumitraşcuRadu DobriţoiuAlexandru Grumazministrul Nicolae Ionel Ciucămisiune MaliReuniune NATO Londra 2018NATO 70 ani

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live