Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PRIETENII DE LA 10 - continuare Vineri, 24 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Cristian Dumitraşcu

29 August 2017
Vizualizari: 1649
Comentează add

Interviu în direct cu istoricul Constantin Corneanu, despre momentul 23 august 1944 la Constanța

Jurnal militar - 26.08.2017 Jurnal militar - 26.08.2017 - Conține audio

cristian-dumitrascu

Foto: Ovidiu Oprea 

 Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa. Ei bine, nu o să vedeţi, o să auziţi pentru că aşa este la Radio. Bine v-am regăsit. O nouă producţie marca "Ora Armatei" aici la RRA. Astăzi, 26 august, o retrospectivă a săptămânii pe care o încheiem, vom începe cu actualitatea militară, cu aplicaţiile şi misiunile de luptă la care participă militarii români în ţară, dar şi în Afganistan şi în Polonia, este o ştire de ultimă oră pe care o avem. Va fi un interviu cu medicul militar general în rezervă profesorul Dan Mischianu, pentru ca în a doua parte a scurtei noastre întâlniri să difuzăm un reoortaj realizat la Râmnicu Sărat, acolo unde tinerii din toate colţurile ţării au aflat despre ororile comunismului şi despe "închisoarea tăcerii" aşa cum a fost supranumită închisoarea în care au fost închişi mari oameni de stat ai Româneii interbelice, printre care Corneliu Coposu, Horia Macelariu şi Ioan Mihalache. Iar la final vom discuta pe scurt despre 23 august 1944, aşa cum a fost ea, ca zi în istoria noastră, vom discuta despre aceasta cu doi istorici militari. Dar, aşa cum v-am obişnuit, iată câteva evenimente importante întâmplate în ziua de 26 august. Nu o să mai avem această rubrică astăzi, pentru că, vă spuneam, este foarte, foarte densă emisiunea din această dimineaţă. Trecem direct la actualitatea militară.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 26.08.2017


În primul subiect vom vorbi despre transferarea Institutului Cantacuzino în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, conform declaraţiilor ministrului Adrian Ţuţuianu acest lucru se va întâmpla în cel mult o lună.
Adrian Ţuţuianu. Am făcut o evaluare prelabilă cu specialiştii din cadrul MApN, Direcţia medicală. Propun ca, împreună cu dl ministru Bodog, în două săptămâni de zile, să venim în guvern, maxim trei, venim cu un proiect de act normativ prin care să îl preluăm şi să îl transformăm într-o unitate militară, cu conducere militară şi, sigur, cu angajaţi care răspund criteriilor profesionale necesare unui asemenea institut.
Realizator: În continuarea decaraţiei acestui anunţ al ministrului Adrian Ţuţuianu vă mai spunem că 21 august a fost Ziua Medicinei Militare. Valentin Rupa a realizat un interviu cu generalul în rezervă Dan Mischianu, şeful Secţiei de Urologie din Spitalul Militar din Bucureşti.
Dan Mischianu: La 21 august 1962 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează Decretul de înfiinţare a Corpului Sanitar Militar. Care este părerea mea vizavi de situaţia de acum? Medicina militară română este în trend pozitiv, în care nu numai efortul de a face faţă tuturor situaţiilor operaţionale, dar şi faptul că se împleteşte în mod constructiv cu învăţământul universitar medical, aşa cum a gândit-o întemeietorul nostru.  Carol Davila este întemeietorul medicinii militare şi civile în România, este un lucru absolut pozitiv. Sunt mândru că există un academician rector Ionel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, locotenent medic, absolvent al Institutului Medico-Militar. Există generalul-maior academician dr. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, există alte şi alte personalităţi.
Reporter: În legătură cu  discuţia recentă în ceea ce priveşte transferul Institutului Cantacuzino în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, dvs. ce părere aveţi?
Dan Mischianu: Nu îl cunosc pe domnul prim-ministru Mihai Tudose. Nici pe domnul ministru al apărării, Adrian Ţuţuianu. Nu am avut până acum onoarea de a-i cunoaşte, dar cred că ideea aceasta este un lucru exraordinar de bun. Profesorul dr. Ioan Cantacuzino a fost colonel al Armatei Române. Sigur, domnia sa a absolvit Facultatea de Medicină la Paris, dar reîntors în ţară, în 1913, în luptele la Turtucaia a folosit pentru prima oară vaccinarea antiholerică în plină epidemie de holeră, devenind chiar după aceea director al Serviciului sanitar militar şi civil, un fel de ministru al sănătăţii. Este, cum să spun, un lucru inexplicabil pentru mine faptul că în secolul XXI sute de oameni îndoctrinaţi nu ştiu de cine manifestează contra vaccinării şi lucru ăsta mă face să mă gândesc la ce a spus Jan Hus în 1415, aflat pe rug, când o bătrânică, în necunoştinţă de cauză, a adus şi ea o surcică pe la rugul arzând. Jan Hus a afirmat "Sancta Simplicitas", adică "Sfântă naivitate". Am relaţii de colegialitate cu actualul manager al institutului profesorul Ioan Mircea Popa, un om de bună credinţă. De asemenea, îl cunosc foarte bine şi am relaţii de amiciţie şi de colegialitate cu profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. Eu sper ca acest bun naţional, care este Institutul Ioan Catacuzino, să revină la ceea ce a fost şi să se oprească odată şi odată importul de vaccinuri pe care noi le-am produs foarte bine. Aceşti oameni, cu ajutorul Ministrului Apărării Naţionale, cu ajutorul Direcţiei Medicale a Ministerulu Apărării Naţionale, sper să implementeze şi să nu se renunţe la acest bun naţional, Institutul profesor dr. Ioan Cantacuzino.
Realizator: L-am ascultat pe profesorul Dan Mischianu, un punct de vedere avizat în ceea ce priveşte transferul anunţat al Institutului Cantacuzino în Ministerul Apărării Naţionale, dar sigur am aflat pe scurt şi despre Ziua Medicinei Militare.
Realizator: Vorbim acum, tot în secţiunea 'Actualitatea militară', despre forţele aeriene şi despre misiunile de poliţie aeriană întărită din spaţiul aerian al României. În acest sens, patru aeronave CF-188 Hornet ale Forţelor Aeriene Canadiene au sosit duminica trecută în baza aeriană din Mihail Kogălniceanu, unde vor participa la executarea unor misiuni de poliţie aeriană întărită sub comandă NATO cu preluarea responsabilităţii de la Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii.
Comandor Silviu Marincaş, locţiitorul comandantului Escadrilei 861: În cele patru luni în care Forţele Aeriene Britanice au executat misiune împreună cu Forţele Aeriene Române s-au legat o serie de relaţii de prietenie şi mai ales foarte bune relaţii de muncă între cele două părţi. Am stabilit schimburi de experienţe, am învăţat unii de la alţii, ne-am instruit împreună, am învăţat ce se poate folosi în activitatea de zi cu zi unul de la celălalt. În continuare, aceste legături vor fi menţinute deoarece şi-au exprimat interesul, Forţele Aeriene Britanice, de a trimite şi anul viitor forţe în zona noastră. Experienţa va fi continuată prin lucrul cu detaşamentul Forţelor Aeriene Canadiene, sosit să înlocuiască detaşamentul britanic. Sper în continuare să avem cu aceştia o misiune la fel de frumoasă şi eficientă şi împreună să asigurăm liniştea în această parte a ţării.
Realizator: Aflăm din corespondenţa trimisă acum de comandorul Marian Săvulescu, comandor de marină, de data aceasta, şef serviciu instrucţie şi doctrină în Statul Major al Forţelor Navale, despre exerciţiile pe Marea Neagră ale Forţelor Navale Române şi despre prezenţa navei de război americane USS Porter alături de Corveta românească 265 'Horia Măcelariu'.
comandor Marian Săvulescu: Aceste activităţi de pregătire în comun au crescut ca număr şi calitate, începând cu anul 2014, Marinei alăturându-se şi Forţele Aeriene Române plus ţări partenere NATO, vorbesc aici de misiunea 'Aripile Aviaţiei' din Marea Britanie care s-a terminat acum, la final de lună august, şi succesorii acestora, cei canadieni. În Marea Neagră, în acest an au avut loc şapte acţiuni de acest gen la care Marina Română a participat cu nave şi aeronave ambarcate, cu Fregata 'Regele Ferdinand', Corvetele 'Horia Măcelariu' şi 'Eustaţiu Sebastian', cu navele purtătoare de rachete şi dragoarele maritime. Aceste acţiuni au ca scop întărirea colaborării dintre parteneri, probarea interoperabilităţii şi a capabilităţilor navelor şi aeronavelor.
Realizator: Veţi mai auzi despre contraamiralul Măcelariu, un erou al Armatei Române în al Doilea Război Mondial, a salvat Constanţa. O să aflăm mai la sfârşitul săptămânii mai multe despre Horia Măcelariu, cel închis la Râmnicu Sărat, de unde, de asemenea, vom asculta un reportaj. O ştire din Polonia. Jens Stoltenberg se va întâlni cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, după care se va deplasa la Baza NATO de acolo, unde vă spuneam că sunt militarii noştri. Din câte am aflat s-a întâlnit deja cu artileriştii români. Suntem aşadar la rubrica 'Misiuni internaţionale' şi vorbim acum despre Afganistan cu colegul meu, Valentin Rupa. El este cel care s-a ocupat de acest subiect.
Reporter: Aşa cum vă amintiţi de săptămâna trecută, am vorbit despre faptul că militarii Batalionului 280, care şi-a luat denumirea 'Brave Hearts' - 'Inimi neînfricate' - au preluat oficial sarcinile misiunii, dar acum, mai departe, vorbim despre militarii Batalionului 151 "Lupii negri", care îşi încheie mandatul, aşa cum anunţam încă de săptămâna trecută şi vă invităm mai departe să ascultaţi un reportaj emoţionant. E realizat de colegul Lucian Eremia de la Redacţia militară din Iaşi, dar şi de Răzvan Cojocariu de la TVR Iaşi. Cei doi au fost la aeroportul în care militarii noştri au pus piciorul pe pământ românesc pentru prima dată după cele şase luni petrecute în Afganistan, iar la sosire, membrii familiilor i-au aşteptat entuziasmaţi.
Reporter: L-ai aşteptat tare pe tati? Cât l-ai aşteptat?
Mălina: Mult.
-: E emoţionată acum. Foarte emoţionată.
Reporter: Câte zile au trecut, doamnă?
-: 196 de zile. Au depăşit testul profesionalismului.
-: Exact aşa e. Au fost 196 de zile şi frumoase şi grele. Ne-am bazat cel mai mult pe colegi, pe spiritul de echipă...
Reporter: Şi în aceste 196 de zile, la ce moment v-aţi gândit cel mai mult?
-: Numai şi numai la acest moment.
Reporter: Cât aţi aşteptat momentul ăsta?
-: Foarte mult.
Reporter: Cum te cheamă pe tine?
-Mălina.
Reporter: L-ai aşteptat tare pe tati?
Mălina: Da.
Reporter: De ce?
Mălina: Pentru că mi-era dor de tati.
Reporter: Cum a fost aşteptarea asta lângă fetiţă, lângă telefon, lângă calculator?
-: A fost grea, emoţii. Ne bucurăm că au ajuns acasă cu bine şi sperăm să fie totul bine.
Reporter: Cum a fost misiunea?
-: A fost o misiune destul de dificlă, dar am dus-o la capăt foarte bine, ne-am îndeplinit sarcinile cum a trebuit şi ne-am întors cu bine cu toţii acasă.
Realizator: Da, într-adevăr, emoţionant reportajulde la aeroport, "Lupii negri" s-au întors, colegul nostru Ilie Pintea de la RRA este în Afganistan de ceva timp. Vali, ai luat legătura cu Ilie şi ai trimis un reportaj de acolo.
Vali Rupa: Am luat legătura într-adevăr cu corespondentul RRA din Afganistan. Aş vrea însă să fac o scurtă completare, în cursul săptămânii care urmează ultimul contingent de militari ai "Lupilor Negri" se va întoarce în ţară, iar efectivul lor va fi complet înapoi în România. Vorbeam despre o rotaţie aşadar, acolo se află în Afganistan Ilie Pintea, a vorbit cu infanteriştii focşeneni care doar ce şi-au luat în primire funcţiile cu inimile neînfricate "Brave Hearts". Haideţi să ascultăm reportajul. Înregistrarea pe care o vom asculta imediat se aude mai întâi comandantul Batalionului 280 Brave Hearts, locotenent-colonelul Cristinel Colibaba, care oferă unele informaţii preliminare despre misiunea infanteriştilor focşeneni acolo, să îl ascultăm.
Cristinel Colibaba: Suntem prezenţi în teatrul de operaţii Afganistan cu întregul efectiv al batalionului. Spre sfârşitul lunii batalionul ajunge la capacitatea operaţională completă. Referitor la situaţia de securitate din zonă, nivelul ameninţărilor se menţin la un nivel ridicat, în ceea ce priveşte atacul cu foc indirect, cât şi amplasarea de dispozitive explozive improvizate.
Ilie Pintea: Situaţia de securitate în Afganistan este una instabilă, mai ales că ne aflăm într-o perioadă în care insurgenţa este mai activă decât de obicei.
Colonelul Ştefan Stan, şef al echipei de legătură şi reprezentant naţional superior în teatrul de operaţii Afganistan: Ţinând cont că ne aflăm în mijlocul sezonului de luptă, înainte de sărbătoarea sacrificului în religia musulmană, insurgenţii încearcă să câştige teren în Afganistan, cel puţin în zona noastră să izoleze oarecum Kandahar. Kandaharul este întodeauna o ţintă. Forţele de securitate afgane duc la ora actuală nişte operaţii mai la nord de Kandahar, se duc lupte grele acolo, am văzut şi noi la
Spitalul ROL trei au fost aduşi o grămadă de luptători afgani, forţele coaliţiei asigură sprijin inclusiv din punct de vedere medical pentru forţele de securitate.
Ilie Pintea: Militarii români sunt o structură esenţială a misiunii NATO Resolute Suport, armata română asigurând securitatea celui mai mare aeroport din Afganistan, dar şi o parte importantă a consilierii armatei naţionale afgane şi poliţiei naţionale afgane, care vor prelua responsabilităţile după încetarea intervenţiei coaliţiei.
Realizator: Am ascultat înregistrarea primită, trimisă din Afganistan de Ilie Pintea, corespondentul RRA, în care colonelul Ştefan Stan, reprezentantul naţional, făcea referire la unele sărbători musulmane. Se pare că militarii cu experienţă în Afganistan au observat o reducere a contactelor cu inamicul în perioada sărbătorilor musulmane. Pe 27 iounie s-a încheiat Ramadanul de anul acesta, acolo în Afganistan, sărbătoare în legătură cu care se crede că în acea perioadă i-au fost relevate profetului Mahomed primele versete din Coran. Perioada în care suntem acum este una aflată între sărbători, urmează, aşa cum spunea şi colonelul Ştefan Stan, sărbatorea sacrificilui, când se merge în pelerinaj la Mecca şi se sacrifică simbolic un animal, amintind de jertfa pe care a făcut-o Ibrahim pentru Allah, când şi-a ucis propriul fiu. Totuşi, nu este o regulă ca reducerea contactului cu inamicul să fie valabil n timpul sărbătorilor,dar militarii focşeneni sunt pentru a patra oară în Afganistan.
Vali Rupa: Da, şi oricum trebuie să aibă grijă, chiar dacă sunt a patra oară, pentru că acolo lucrurile sunt imprevizibile.
Realizator: Mulţumesc Vali Rupa.
Realizator: Mai departe vă spuneam despre reportajul de la Râmnicu Sărat. Insitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc a organizat între 20 şi 26 august ediţia a XI-a a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat, "Închisoarea Tăcerii, o experienţă în comunism". "Ora armatei" nu putea să lipsească de acolo, cu atât mai mult cu cât mulţi militari deseamă au fost închişi în "Închisoarea Tăcerii", alături de Corneliu Coposu şi Ioan Mihalache şi îl evoc aici încă o dată pe contraamiaralul Horia Măcelaru, salvatorul Constanţei în 23 august '44, dar despre acest subiect un pic mai târziu. Acum ascultăm reportajul.
Ştefan Turtărescu: Mă numesc Ştefan Turtărescu, sunt viceprimarul municipiului Râmnicu Sărat. Într-adevăr închisoarea de la Râmnicu Sărat pentru noi este un tezaur al istoriei recente, sigur că în oraş avem şi alte locuri importante şi spaţii de cultură şi artă lăsate de înaintaşi. Dar închisoarea de la Râmnicu Sărat este importantă şi din punct de vedere educaţional, iar Universitatea de Vară pe care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului organizează în fiecare an la Râmnicu Sărat la sfârşitul lunii august este deosebit de importantă pentru că manifestă interesul, aş spune, întregii ţări, pentru că fiecare participant, student, masterant, doctorant la acest eveniment vine dintr-un colţ al ţării. De 11 ani, pentru că ne aflăm la a XI-a ediţie, vedem că acest interes este din ce în ce mai mare şi că rezultatul acestui proiect este unul care şi-a atins obiectivele.
/Cosmin Deancă/, Institutul de Investigare a Crimelor comunismului şi memoria exilului românesc. De ce "Închisoarea tăcerii"? Este o formulă pe care am agreat-o împreună cu colegii noştri, pentru că tăcerea şi izolarea au reprezentat momente principale caracteristice ale detenţiei din închisoarea de la Râmnicu Sărat. Faptul că deţinuţii era ţinuţi izolaţi, nu aveau voie, le era interzis să comunice unii cu ceilalţi, într-o tăcere aproape desăvârşită, au făcut ca această închisoare să rămână chiar şi în memoralistică sau în formulările pe care ei le-au folosit ca o închisoare a tăcerii.
Părintele Grigorie Benea: sunt preot călugăr la Mănăstirea Nicula. Pe harta gulagului comunist din România sunt câteva puncte, ştiu şi eu, epicentre ale suferinţei, cele mai cunoscute sunt sigur la Sighet, la Piteşti, la Aiud şi totodată Gherla şi Râmnicu Sărat prin natura ei specială de "Închisoare a Tăcerii" are un loc aparte în istoria aceasta a represiunii comuniste, care are relevanţă pentru noi şi despre care trebuie să ştim, pentru că la urma urmei trecutul frecent, foarte recent al ţării noastre, care a determinat prezentul pe care îl trăim. Pentru mine personal, întâlnirea cu creştinismul a avut loc prin "Jurnalul fericirii" al părintelui Nicolae Steinhardt. Mi se pare relevantă cartea nu numai din perspectiva aceasta până astăzi când citesc "Jurnalul fericirii" şi citesc de destule ori cu bucurie, cumva mă încarcă, adică părintele Nicolae Steinhardt transmite cumva o energie pozitivă şi mai ales în contextul ăsta al descurajării societăţii actuale cred că e un antidot foarte puternic de bucurie, cu atât mai mult cu cât el îşi scrie "Jurnalul fericirii" în nişte condiţii în care ar trebui să scrie "jurnalul dezastrului", sau nu ştiu cum să spun, "jurnalul nefericirii", "jurnalul chinului", "jurnalul torturii", adică în închisoare sau referitor la experienţa lui din închisoare.
Părintele Grigorie Benea: Şi capacitatea acestui om şi a altora ca ei, de exemplu Nicole-Valéy Grossu, care scrie "Bnecuvântată fii, închisoare!" sau, ştiu şi eu, "Bucuriile suferinţei", părintele Dimitrie Bejan ş.a.m.d. Deci exemplul acestor oameni, care reuşesc să transfigureze nişte condiţii inumane de detenţie în prilej de bucurie şi de fericire chiar, mi se pare extraordinar de emblematic şi de elocvent.
Mihai Cistelican: Am vârsta de 25 de ani. Mă interesează acest domeniu, istoria recentă în general, pentru că bunicul meu a fost închis politic cinci ani de zile la canalul Dunăre-Marea Neagră, iar ulterior, când am început să conştientizez şi eu mai bine trecutul recent şi să am o conştiinţă cât de cât proprie, din poveştile pe care le-am avut cu el şi din relatările pe care mi le-a făcut m-au determinat să mă documentez mai mult despre acest domeniu şi această perioadă din istoria României. Ulterior, am aflat de la alţi tineri despre acest program de la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat. Am aplicat pentru acest program de o săptămână, tocmai pentru a înţelege mai bine cam care a fost contextul politic şi social, economic din acea perioadă.
Dr. Ion Sarion: Sunt medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie al judeţului Buzău, fost deţinut politic în perioada 1958-1964 pentru uneltiri împotriva statului. L-am cunoscut pe generalul Gigi Enescu, pe contraamiralul Macellariu, generalul Diaconescu, fost ministru de interne, generalul Vâscu, general de cavalerie, generalul Vătămanu, vânător de munte, cardinalul Todea, episcopul Rusu, ambasadorul Dinu Cezianu, ambasadorul României la Paris, profesori universitari, inginerul Bellu, inginerul Pop, generalul Potopeanu, fostul ministru al economiei care avea un cancer /.../, imobilizat la pat. Închisoarea /.../ zone era sediul Securităţii. Şi era un regim de tăcere, n-aveai voie să vorbeşti. Gardienii purtau aşa-zisele 'pisici' cu învelitori ale încălţămintei. Şi acolo am stat cu Aurel Gulan, fost prizonier în Rusia şi venit în ţară, unde a fost arestat, şi în ziua de 28 martie 1959 am împlinit 25 de ani. Am fost scos în ziua aia, după-amiaza spre seară, la aer şi faptul că era primăvară şi simţeam mirosul primăvăratic, era o şcoală vizavi şi au ieşit copiii şi se auzeau strigătele şi cum ieşeau din şcoală, m-a emoţionat şi m-a întors în lacrimi în celulă. " O zi iar întemniţat, e veac şi al vieţii doctorat".
Realizator: Iată, după cum v-am promis, la telefon se află istoricul Constantin Corneanu. Vom vorbi despre 23 august 1944, aşa cum a fost el la Constanţa. Aşadar, Horia Macellariu, un erou al Armatei Române, foarte puţin cunoscut astăzi.
Constantin Corneanu: O mare personalitate a Forţei Navale Române, a Marinei Militare Române în ultimul secol, un om a cărei contribuţie a fost esenţială în actul de la 23 august 1944 în Dobrogea şi mă refer la faptul că a avut curajul să negocieze personal cu amiralul Briegmann, ca forţele navale germane să se retragă şi cele 40 de nave cu o putere de foc însemnând 140 de tunuri germane să nu deschidă focul asupra Constanţei, iar în propriile amintiri vorbeşte de faptul că nu s-a simţit obligat să trimită la moarte soldaţii, subordonaţii într-o bătălie în port, pentru că niciun ofiţer de marină nu ar fi acceptat o bătălie într-un port. Din acest punct de vedere, amiralul Macellariu a fost o personalitate, a avut un rol esenţial la 23 august 1944 în ce s-a chemat 'Bătălia pentru eliberarea Constanţei de trupele germane' care s-au retras, iar forţele navale germane nu au făcut rău portului Constanţa şi oraşului Constanţa.
Realizator: Din păcate, a fost "recompensat" de regimul comunist de atunci cu mulţi ani de temniţă la Râmnicu Sărat, acolo de unde am ascultat reportajul şi probabil că o reabilitare ar fi... Ce părere aveţi?
Constantin Corneanu: Din păcate a suferit îngrozitor, mai ales că a fost implicat în mişcarea de rezistenţă anticomunistă, începând din 1946, am în care a şi fost arestat, dar pe de altă parte a fost acuzat de consilierii sovietici că a trădat interesele României. A fost anchetat, a fost absolvit de vină. Din păcate nu a fost absolvit de vina de a fi anticomunist. A făcut foarte mulţi ani de puşcărie, a trăit până în 1989. S-a scris foarte mult despre dsa după 1989 şi merită să fie reabilitat în sensul că este poate cel mai important ofiţer de marină, mai ales că a coordonat personal operaţiunea "60.000. Evacuarea trupelor germano-române de la Sevastopol" un fel de Dunkirk românesc. Aşa că merită. Vă mulţumesc. Vă aştept în studio să dezbatem acest subiect şi nu doar acesta.
Constantin Corneanu: Şi eu vă mulţumesc.
Realizator: Această ediţie se încheie. Vă salut regulamentar.


Etichete Exclusiv RadioOra ArmateiConstantin Corneanu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live