Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL Joi, 07 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Campanii şi Evenimente

Autor

Cristina Moise, Buzău

20 Mai 2013
Vizualizari: 2851
Comentează add

Originea numelui "Vrancea" este traco-dacică şi ar veni de la cuvântul "vrana", care se traduce ca "pădure" sau "munte", ori poate de la cuvântul sanscrit "vran" ("munte").

Judeţul Vrancea

cristina-moise-buzau

Foto: Cristina Moise.

Vrancea este un amestec bine particularizat de frumusete naturala salbatica, legende, traditii si fantastic.

Poti intelege si cuprinde tinutul celebru al Tarii Vrancei, in care simbol de frunte este baba Vrancioaia, doar daca zabovesti cateva zile aici.

Vrancea te uimeste cu oamenii sai cu teama de Dumnezeu, mereu ospitalieri si detinatori ai unor valori carora noi nu le dam atentia cuvenita: caval, prune uscate si afumate, poame, tipar de branza, ciobania pura pe culmi montane care se rasfata pe intinderi apreciabile, port popular, tinuta demna in fata oricaror forme politice.

Vrancea este un miraj intre trecutul care e mereu prezent si viitorul ce izvoraste din „acum”.

Judetul Vrancea este un judet aflat in regiunea istorica a Moldovei, la nord de raul Milcov, si in regiunea Muntenia, la sud de acest rau.

Are o suprafata de 4.863 km², resedinta judeteana este municipiul Focsani. Populatia Vrancei la diferite recensaminte: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972 : 379.660 loc.; 2012: 323.080.

Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, originea numelui "Vrancea" este traco-dacica si ar veni de la cuvantul "vrana", care se traduce ca "padure" sau "munte", ori poate de la cuvantul sanscrit "vran" ("munte").

Nicolae Iorga si Simion Mehedinti considera ca numele Vrancea vine din slavul "vrana", care se traduce prin "vrana" sau "gaura de butoi", idee sprijinita si de forma concava pe care o are regiunea. Dupa alte ipoteze, numele ar fi de origine romana, legat de numele propriu de Vrana.

Judetul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice 45°23’ si 46°11’ latitudine nordica si 26°23’ si 27°32’ longitudine estica, fiind situat in partea de sud-est a tarii, la curbura Carpatilor Orientali.

Judetul Vrancea, ca unitate administrativ - teritoriala organizata cu rang de judet, cuprinde, conform actualei impartiri administrativ - teritoriale, 73 de localitati din care 2 municipii, 3 orase si 68 de comune in componenta carora se afla 331 sate.

Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 , Lacauti – 1777 , Giurgiu – 1720 , Pietrosu – 1672 , Zboina Frumoasa – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis, cuprind dealurile inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte Magura Odobestilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice.

Campia joasa se intinde pe linia marasesti, Vanatori, Tataranu, Ramniceni si de la est de Ciorasti pana la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35–50 m in partea de nord si de 20–30 m in cea de sud.

Este caracterizata printr-o suprafata relativ neteda, inclinata in aceeasi directie de scurgere a Siretului si este traversata de numeroase albii, meandre si depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin grinduri tesite.

In judetul Vrancea exista 16 rezervatii naturale, cea mai mare fiind Parcul Natural Putna cu o suprafata de 38.204 ha.

Cel mai important eveniment din istoria Vrancei il constituie Unirea Principatelor din 1859, orasul Focsani devenind capitala simbolica a acestei Uniri de la 24 ianuarie 1859.

Vrancea este cea mai activa zona seismica a tarii. Seismele din Vrancea au origine tectonica si sunt generate de miscarea continua a scoartei terestre.

Epicentrul seismic al Romaniei este situat in localitatea Vrancioaia unde se afla Observatorul Seismologic, atestari oficiale ale seismicitatii zonei existand din secolul al XVII-lea.

In Tara Vrancei se mai pastreaza si astazi mestesuguri traditionale cum ar fi prelucrarea artistica a lemnului la Nereju, Spulber, celebrele papusi de cas la Negrilesti; tesutul de obiecte pentru impodobit interiorul caselor la Nereju si Soveja sau a mastilor populare la Nereju.

Cand intri in Tara Vrancei observi ca de fapt esti in patria vitei de vie. Vrancea nu si-a pierdut faima o data cu trecerea timpului si a dezvoltat o industrie viticola cunoscuta inca din secolul al XVI-lea. Via se intinde in Vrancea pe 29000 de ha – ocupa primul loc la nivel national ca intindere – si este o sursa de existenta importanta pentru locuitori.

50 a suta din populatia activa a Vrancei lucreaza in domeniul confectiilor si industria textila, iar 30 la suta in industria alimentara si a bauturilor, iar restul de 20 la suta in productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric.

Suprafata agricola a judetului este de 255 626 ha. Judetul Vrancea este cel mai mare bazin agricol al Romaniei, cu 27.235 hectare de vie.

Suprafata agricola a judetului este urmatoare: 148 112 ha teren arabil, 27 235 ha vie, 3 782 ha livada,  43 720 ha pasuni, 32 777 ha fanete.

Turismul de sejur este favorizat de peisajale pitoresti, nepoluate si particularitatile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurile cu cel mai ozonat aer din tara sau Vizantea, cu apele sale minerale).

Vititurismul se practica toamna in timpul culesului pentru must si permanent, pentru degustari de vinuri (Panciu, Odobesti, Cotesti si imprejurimile lor).

Turismul rural, ecologic si cultural intr-o continua dezvoltare se desfasoara in pensiuni satesti omologate, cuprinse in circuitul ANTREC, precum si in cele peste 900 de case de vacanta.

Vrancea, un manuchi viu alcatuit din vita de vie, lemn si costum popular

Vrancea inseamna un manuchi viu alcatuit din vita de vie, lemn si costum popular.

Mesterii populari strunesc lemnul in forme arhaice, dar utile, confectioneaza instrumente muzicale, infiinteaza muzee in aer liber sau tes.

De la fluier la pasiunea pentru portul muntenesc e loc de intalnire cu doi tarani: unul caruia ii tremura cavalul pe buze si locuieste in munti, dupa ce zeci de ani a reprezentat batrana Tara a Vrancei in festivalurile nationale, iar celalalt nu scapa nici o ocazie sa spuna ca a infiintat singurul muzeu in aer liber din Vrancea.

Audio: Vrancea, un manuchi viu alcatuit din vita de vie, lemn si costum popular

13% din teritoriul cultivabil al judetului inseamna 11% din suprafata viticola a Romaniei

13 la suta din teritoriul cultivabil al judetului Vrancea inseamna 11 la suta din suprafata viticola a Romaniei.

In trei podgorii reprezentative insumand aproape 29.000 de ha se produc vinuri care incearca sa cucereasca marea piata chineza – cel mai mare consumator din lume.

Desi se scalda in vin, judetul Vrancea valoreaza numai 6,6 miliarde de lei, fiind pe locul 38 intre judetele Romaniei.

Din 16 firme de vinificatie cate exista in Romania, trei se afla in Vrancea, iar 12 combinate viticole se dezvolta cu finantare SAPARD.

Audio: 13% din teritoriul cultivabil al judetului inseamna 11% din suprafata viticola a Romaniei

Vrancea, un miraj între trecut, prezent şi viitor

Vrancea este un amestec bine particularizat de frumuseţe naturală sălbatică, legende şi tradiţii.

Ţara Vrancei uimeşte cu oamenii săi, cu teamă de Dumnezeu, mereu ospitalieri şi deţinători ai unor valori cărora noi poate că nu le dăm atenţia cuvenită: caval, prune uscate şi afumate, poame, tipar de brânză, port popular, ţinută demnă în faţa oricăror forme politice.

Vrancea este un miraj între trecut, prezent şi viitor.

In Tara Vrancei se vorbeste despre traditii, vin si lemn.

Audio: Vrancea, un miraj între trecut, prezent şi viitor

Lectia ospitalitatii se invata  in Lepsa

Pe harta judetului Vancea, zona Lepsa este mereu palpaind, o zona activa in ultimii sase ani mai ales din punct de vedere turistic.

Cele cateva zeci de sateni, originari din Lepsa, au invatat bine lectia ospitalitatii si mai ales pe cea a autoevaluarii: stiu bine ca pastravul crescut in pastravaria de stat este o masa eco pentru turistul agasat de zgomotul orasului si ca pastrama de caprioara poate indeplini cele mai rafinate cerinte ale calatorului din limuzina care poposeste in zona cea mai ozonata din Europa pentru a se odihni.

Audio: Lectia ospitalitatii se invata in Lepsa

Atragatoarea Tara a Vrancei

Atragatoarea Tara a Vrancei.

Pentru judetul lasat mostenire de baba Vrancioaia celor peste 300.000 de locuitori din prezent, cel mai valoros patrimoniu sunt insisi oamenii care stiu sa iasa in lume cu afaceri de nisa de genul fazaneriilor sau al pastravariilor ori al obstilor de mosneni – detinatori de suprafete mari de padure si buni gospodari ai unor suprafete intinse de padure pe care le administreaza in numele comunitatii si pentru dezvoltarea acesteia.

Exemplele vin – in functie de specific – de la Radulesti, Tulnici si Naruja.


Etichete România la ziVranceaseismBogdan Petriceicu HasdeumunţiMoldovaMunteniaCarpaţiMilcov

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live