Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: LA MINUT - continuare Luni, 22 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Campanii şi Evenimente

Autor

Stelian Radu-Cacuci, Oradea

15 Aprilie 2013
Vizualizari: 2154
Comentează add

Judeţul Bihor face parte din vechea regiune istorică Crişana şi este situat în partea de nord–vest a României.

Judeţul Bihor Judeţul Bihor - Conține audio

stelian-radu-cacuci-oradea

Imagine din Oradea. Foto: oradea.ro

Potrivit recensământului din anul 2002, Bihorul are o populaţie de 634.854 locuitori, reprezentând 3% din populaţia întregii ţări, iar suprafaţa, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu alte judeţe.

Judeţul Bihor face parte din vechea regiune istorică Crişana şi este situat în partea de nord–vest a României.

Reşedinţa de judeţ se află în municipiul Oradea.

În Bihor mai există trei municipii (Salonta, Marghita şi Beiuş) şi şase oraşe (Aleşd, Nucet, Ştei, Valea lui Mihai, Vaşcău şi Săcueni).

În total sunt 101 unităţi administrativ-teritoriale.

Judeţul Bihor se învecinează cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba şi Arad, şi are frontieră comună cu Republica Ungară.

Relieful, variat, este dispus în trepte ce coboară de la est (culmile Munţilor Apuseni) la vest (Câmpia de Vest).

Pe teritoriul judeţului se găsesc culmile înalte ale Munţilor Bihorului (peste 1.800 m) şi masivele Pădurea Craiului, Codru-Moma şi Plopiş (Şes) care sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede.

Reţeaua hidrografică, ce cuprinde Crişul Repede, Crişul Negru, Barcăul şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, ce au impus regularizarea cursurilor.

Clima continental-moderată este influenţată de masele de aer din vest, mai umede şi mai răcoroase, iar temperatura medie anuală este cuprinsă între 6o C şi 10,5o C.

Una dintre bogăţiile naturale ale subsolului judeţului este apa geotermală, cunoscute fiind staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai.

Acesteia i se adaugă lignitul, bauxita, nisipurile bituminoase, petrolul, marmura şi argila refractară.

Economia judeţului a înregistrat o scădere continuă după anul 1989; industria a cunoscut un important regres din cauza închiderii marilor unităţi productive existente.

Abia anul 2008 poate fi considerat punctul de repornire a industriei bihorene, prin punerea bazelor primelor două parcuri industriale, în Oradea.

Agricultura ocupă 438.580 ha de teren agricol, trei sferturi fiind teren arabil. Se cultivă mai ales grâu şi porumb, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Creşterea animalelor are o pondere însemnată, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor.

Ca situare geografică, punctele extreme ale judeţului Bihor sunt Curtuişeni, în nord, Pietroasa, în est, Criştioru de Jos, în sud, şi Avram Iancu, în vest.

Pe graniţa comună dintre România şi Republica Ungară, sunt deschise punctul de trecere a frontierei pe calea ferată Episcopia Bihor, punctul CF şi rutier Valea lui Mihai şi punctele rutiere Borş, Salonta şi Săcueni.

În judeţul Bihor există peste 60 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, dintre care se detaşează Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesei, Valea Sighiştelului, Izbucul de la Călugări, Groapa Ruginoasă - Valea Seacă, Valea Galbenei, Platoul carstic Padiş, Săritoarea Bohodeiului, Poiana Florilor, Peştera Vântului, Peştera Meziad, Pârâul Peţea, Defileul Crişului Repede şi Parcul Natural Apuseni (întins pe 75.780 ha, din care 31,92 % pe teritoriul judeţului Bihor).

Dacii şi romanii cunoşteau bine băile termale de lângă Ulpianum (Oradea), ceea ce rezultă din pietrele de mormânt descoperite în apropiere de Băile Felix.

Frumoasele ţinuturi ale Bihorului au fost râvnite pe rând de mai multe neamuri de năvălitori: vandali, goţi, huni, gepizi, longobarzi, avari, slavi, pecenegi, cumani şi unguri (907 - 1000).

În secolele IV - X apărarea Bihorului s-a făcut în centrul de rezistenţă reprezentat de Cetatea Bihorului, cetate dacică, fortificată în timp, ajungând în vremea stăpânirii voivodului Menumorut reşedinţă domnească.

În cronica lui Anonymus este menţionat momentul în care Menumorut o dă pe fiica sa drept soţie fiului lui Arpad, descendentul lor fiind regele Ştefan cel Sfânt, întâiul rege creştin al Ungariei (997-1038).

Peste timp, cetatea Bihorului devine o ruină, cedând importanţa ei istorică Cetăţii Oradea.

În timpul năvălirii tătare din 1241-1242 cetatea este dârz apărată de canonici, în frunte cu Rogerius.

Regii unguri, după Bela al IV-lea, prin catolici, încep persecuţiile îndreptate în special contra ţăranilor români, care se revoltă în 1393, atacând cetatea.

În vreme de pace se dezvoltă arta şi cultura, ţinutul Bihorului devenind important centru comercial, nod de legătură între orient şi apus. Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei, numeşte episcop al Bihorului pe Ioan Vitez, care recunoaşte iniţial toate privilegiile românilor, pentru ca mai târziu să le anuleze. În anul 1514 ţăranii conduşi de Gheorghe Doja se răscoală împotriva nobililor dar sunt învinşi de oastea principelui Ardealului, Ioan Zapolya.

După bătălia de la Mohaci, în 1526 Ungaria este transformată în paşalâc turcesc şi Ioan Zapolya este proclamat regele Ardealului. În 1598, paşa Omer asediază cetatea Oradiei timp de 5 săptămâni, dar nu reuşeşte să o cucerească.

După acest asediu începe cearta dintre împăraţii Austriei şi principii Transilvaniei, cu privire la stăpânirea acestor locuri.

Mihai Viteazul cere împăratului Rudolf, după ce intră în Alba Iulia, încă 5 judeţe printre care şi Bihorul, cerere admisă prin Decretul din 12 septembrie 1600.

Timp de 32 de ani, începând cu 1660, Oradea a căzut sub stăpânire turcească. După anexarea Ardealului la Austria, în 1692 Cetatea Oradea îşi pierde însemnătatea strategică.

 "Suplex Libellus Valachorum", redactat la 1791, poartă şi amprenta suferinţelor românilor de pe aceste meleaguri, fiind formulat cu sprijinul cărturarilor bihoreni - Ignatie Dărăbant şi Samuil Vulcan.

În secolul al XIX-lea reprezentanţi de frunte ai lupte ideologice pentru drepturile şi libertăţile românilor de pe meleagurile bihorene au fost: Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Partenie Cosma, Nicolae Jiga şi Iosif Vulcan.

Ultima filă a luptei bihorenilor se fundamentează pe Declaraţia de independenţă a naţiunii române ("Declaraţia de la Oradea") semnată printre alţii de: Aurel Lazăr, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, Ioan Ciordaş.

După citirea Declaraţiei la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida Voevod, Consiliul Naţional Român se retrage la Arad pentru a pregăti Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

După două decenii de linişte, în urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, Bihorul a fost rupt în două, Oradea fiind cedată Ungariei hortyiste.

La 12 octombrie 1944, trupele române din Divizia “Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte şi Divizia 337 sovietică eliberează Oradea şi judeţul Bihor.

Legumicultură ecologică la Husasău de Tinca Bihor

Un fermier poate trăi practicand agricultura ecologică, este de părere profesorul universitar Mihai Cărbunar de la disciplina "legumicultură", Facultatea de Mediu a Universităţii din Oradea, cel care deţine şi o mini-fermă ecologică la Husasău de Tinca.

Ferma este în al doilea an de reconversie, urmând ca anul viitor să primească atestarea de "fermă ecologică".

Audio: Legumicultura ecologică la Husasau de Tinca Bihor

 

Industria bihoreană - trecut prezent viitor

După 1989 industria bihoreană a dispărut aproape în totalitate, ca urmare a închiderii marilor fabrici existente.

Destul de târziu, în 2008 a început constituirea de parcuri industriale.

În prezent, în Oradea sunt două, Euro Business Parc I şi II, în perspectiva urmând III şi IV, ceea ce a condus la crearea a 1500 de noi locuri de muncă.

În strategie nu este omisă nici latura profesională, şcolile profesionale - dispărute şi ele - relansându-se pentru asigurarea forţei de muncă calificate.

Audio: Industria bihoreană - trecut prezent viitor

 

Judeţul Bihor, definit de elementele de pe stema sa

Elementele aflate pe stema judeţului Bihor definesc cel mai bine specificul acestuia.

Obiectivele turistice care pot fi vizitate în Bihor sunt prezentate în volumul "Călător prin Bihor", un proiect al Consiliului Judeţean, în care acestea sunt descrise destul de bine.

Audio: Prezentare judetul Bihor

 

Peştera cu cristale din mina Farcu

Peştera cu cristale, din localitatea Roşia, o peşteră inedită, a fost descoperită, întâmplător, într-o fostă mină.

"Cristalele" reprezintă carbonat de calciu (calcit), nu au duritate mare, dar scoase din mediul lor natural îşi pierd frumuseţea şi proprietăţile în maxim două săptămâni.
Vizitarea peşterii cu cristale durează 30 de minute.

În interior se vor mai amenaja o sală de concerte şi un muzeu minier.

Audio: Peştera cu cristale din mina Farcu

 

Simbolul Bailor Felix şi al Bihorului, pe cale de dispariţie

Va fi salvat de la dispariţie simbolul Bailor Felix şi al Bihorului, nufărul termal ?

Rezervaţia din Baile 1 Mai, una din cele mai importante arii protejate din Bihor, ar putea dispărea, din cauza scăderii nivelului apei.

Recent s-a reusit reumplerea lacului, însă este o soluţie temporară.

Muzeul "Ţării Crişurilor" (custode), Prefectura Bihor, Garda de mediu, ecologistii, caută soluţii pentru salvarea de la dispariţie a nufărului.

Speranţele sunt că odată cu încălzirea vremii nufărul să răsară, din nou, la Băile 1 Mai.

Audio:  Nufărul termal de la Băile 1 Mai

 

Tânără bihoreancă, apreciată pentru invenţiile sale

Patru invenţii, medialitate cu aur, au uimit juriile internaţionale ale saloanelor de invenţii: cel mai puternic antioxidant de pe piaţă, propolisul dizolvat în apă (nu în alcool), metoda de preparare a marmeladei crude fără fierbere (fără zahăr sau îndulcitor) şi aditivul natural multifuncţional care înlocuieşte E-urile nocive.

Invenţiile aparţin cercetătoarei Simona Timar Bişboacă (33 ani), inginer în industria alimentară, iar primele două sunt în producţie.

Audio: Interviu cu Simona Timar Bişboacă.

 

Etichete România la ziBihorOradeabogăţiisubsolCrişBarcău

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live