Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiREGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăREGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"
.jpg)
Italia doreşte mai mult ajutor din partea Uniunii Europene pentru a face faţă afluxului de migranţi
La discuţiile de la Bruxelles, Italia doreşte mai mult ajutor din partea Uniunii Europene pentru a face faţă afluxului de migranţi. Premierul italian a blocat adoptarea declaraţiilor Uniunii asupra comerţului şi apărării pentru a exercita presiuni asupra partenerilor europeni cu scopul ca aceştia să accepe poziţia Italiei în materie de migraţie. Însă rezolvarea acestei probleme va fi una complicată.
Majoritatea oamenilor din ţările central, sud şi est-europene sunt împotriva migraţiei şi consideră că păstrarea culturii creştine este importantă - aşa reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de Institutul ungar Nézőpont citat de agenţia MTI. Studiul a fost realizat în perioada 11 mai - 11 iunie de acest institut, apropiat de guvernul de la Budapesta, pe un eşantion de o mie de persoane din 11 ţări: Ungaria, Austria, Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Serbia, România şi Bulgaria. Ancheta sociologică arată că 74% dintre cei intervievaţi cred că migraţia din afara Europei către aceasta nu e bună pentru continentul nostru. Proporţia cea mai scăzută e în Germania şi Austria, unde 53, respectiv 56% din populaţie este împotriva migraţiei.
Liderii europeni reuniţi la Bruxelles sunt determinaţi să vină cu soluţii la problema migraţiei. Chiar dacă opiniile sunt împărţite între unele state membre, cea mai conturată idee este cea a platformelor de îmbarcare de migranţi.
Cancelarul german Angela Merkel spunea, înaintea de începerea summitului, că Uniunea Europeană ar trebui să încheie acorduri cu state partenere importante, precum Turcia şi ţări din Africa de Nord, însă aceste acorduri trebuie să ţină cont de nevoile ţărilor respective. Oficialul german a susţinut că protejarea frontierelor externe ale Uniunii constituie principala prioritate în discuţiile de la Bruxelles pe tema migraţiei şi reformei sistemului de azil.
Italia doreşte fapte concrete şi nu promisiuni pentru a gestiona fluxul de migranţi - spunea premierul Giuseppe Conte, care a ameninţat că se va opune prin veto concluziilor summitului european dacă cererile Italiei privind migraţia nu vor fi îndeplinite.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, propune o cooperare europeană şi nu o abordare naţională şi doreşte să se lucreze la partea externă a graniţelor, dar şi în interiorul Uniunii, mai spunea Macron, care susţine că trebuie respectate două principii: solidaritate şi responsabilitate.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a venit la Consiliu cu mai multe propuneri, una dintre ele vizând mai mulţi bani pentru fondul fiduciar pentru Africa, pentru că, spunea ea, eforturile în acest sens s-au văzut, iar numărul migranţilor a scăzut. Este nevoie de consolidarea cooperării cu pavilionul libanez de coastă, mai spunea Federica Mogherini, care a adăugat că lucrează cu ONU şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie pentru crearea unui cadru de reglementare durabilă care să respecte drepturile omului, dar şi dreptul internaţional.
Şi premierul Danemarcei spunea că trebuie investiii în ţările africane de coastă, precizând că ţara sa este gata sa contribuie la fondul pentru Africa. Este o idee interesantă de a avaea centre în Africa, dar această idee trebuie să devină realitate, mai ales că va fi o strategie pe termen lung, mai afirma Lars Rasmussen, care a adăugat că prima ţară care înregistrează migranţii trebuie să-şi asume responsabilitatea, iar cei care nu respectă regulile trebuie trimişi înapoi.
Problema migraţiei trebuie rezolvată cât mai repede, iar Uniunea Europeană trebuie să ia decizii urgente, este de părere şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Oficialul european consideră că în Libia şi Africa trebuie să se investească la fel de mult ca şi în Turcia, sub pavilionul OINU şi al Uniunii Europene, cu respectarea drepturilor omului. În opinia sa, centrele de debarcare ar trebui înfiinţate pe rutele principale ale migraţiei ilegale, unde oamenii pot obţine asistenţă şi pot cere protecţie internaţională.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, spune că instituţia are un plan în problema migraţiei, dar nu se poate rezolva totul într-o zi, mai ales că nu se pot lua decizii în numele statelor nord-africane.
Pe lângă subiectul migraţiei, discuţiile de la Bruxelles, vor aborda politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la domeniul digital, inovare, comerţ, competitivitate, viitorul buget şi relaţiile externe ale Uniunii Europene.
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
