Irlanda transmite o undă de şoc asupra Europei

Data trecută când băncile se prabuşeau în Europa, în România ne lăudam că economia merge ca pe roate. S-a dovedit însă imediat cât de strâns suntem legaţi de celelalte state europene. Acum, Europa se află din nou pe marginea prăpastiei financiare.

Periodic, câte un stat european strigă după ajutor. De data aceasta e rândul Irlandei, o ţară cu performanţe economice incredibile în anii trecuţi. O combinaţie de taxe scăzute şi reglementări puţine a dus în anii '90 la creştere economică, reducerea şomajului şi creşterea salariilor. Irlandezii s-au ridicat atât de mult din sărăcie, încât au înălţat în mijlocul Dublinului o spirală uriaşă, ca semn al abundenţei abătute asupra insulei. Povestea frumoasă a luat sfârşit prin 2008. Odată cu criza mondială, PIB-ul Irlandei a luat-o în jos şi nu s-a mai oprit.

Şi, la fel ca în alte ţări, băncile irlandeze au început să se clatine. Statul a intervenit să le salveze, şi le-a naţionalizat. Numai că statul a intervenit prea mult şi a cheltuit miliarde pentru a le ţine în viaţă. Şi aşa s-a ajuns anul acesta la un deficit estimat ca fiind mai mare de 30% din PIB. Pe lângă deficitul Irlandei, cel din România, de 6-7 procente pare o jucărie.

Guvernul irlandez insistă însă că are bani suficienţi până la sfârşitul anului, dar nu poate garanta mai mult. Restul ţărilor europene pregătesc un colac de salvare de 100 de miliarde de euro. Culmea, irlandezii se ţin tari că lor le ajung banii şi nu au nevoie de niciun ajutor.

Cutremurul din Irlanda transmite o undă de şoc asupra Europei. Nu întâmplător economiile cât de cât puternice sunt gata să îşi ofere ajutorul. Le e frică de credibilitatea zonei euro şi de banii pe care îi ţin sub formă de investiţii sau împrumuturi în ţările cu probleme. Iar economiile cele mai fragile au cel mai mult de suferit. Prima e Portugalia, al cărei ministru de externe a făcut recent un anunţ-şoc: ţara iberică ar putea renunţa la euro, dacă politicienii nu strâng rândurile şi nu găsesc o soluţie să liniştească investitorii.

La mii de kilometri distanţă, în România, economiştii sunt la fel de îngrijoraţi. Investitorilor li s-ar putea face frică să mai împrumute ţările din zonă, spun ei la unison. Pentru statul român ar fi şi mai greu să se împrumute de pe piaţă, deşi oricum situaţia nu era prea fericită. Un prim efect al crizei irlandeze este deprecierea leului faţă de euro, depreciere care a început să se facă simţită de câteva zile.

Într-un mecanism atât de bine închegat cum este Uniunea Europeană, nu prea ai scăpare dacă se strică o rotiţă. Chiar dacă rotiţa cu cele mai mari probleme e acum la celălalt capăt al continentului, am putea arunca un ochi până acolo. Economia noastră tot mai amărâtă depinde şi de greşelile altora.