Ionel Valentin Vlad, noul preşedinte al Academiei Române

Academia Română şi-a desemnat marţi noul preşedinte, în persoana academicianului Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi doctor inginer, care a fost ales după două tururi de vot de Adunarea Generală a forului cultural şi ştiinţific. Votul a avut loc cu uşile închise.

Profesorul doctor Ionel Valentin Vlad este până săptămâna viitoare vicepreşedinte al acestui înalt for, coordonează grupul de optică neliniară şi informaţională al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei şi mizează pe valoarea individuală, dar şi pe ceea ce a numit, în numele Academiei Române, proiect de ţară.

Ionel Valentin Vlad: Eu sunt absolvent al Politehnicii din Bucureşti. Am fost un student bun. De la început, am lucrat la Institutul de Fizică Atomică şi am făcut primii laseri cu corp solid în ţară, în laboratorul profesorului Agârbiceanu, într-o instituţie de mare ţinută ştiinţifică. Întotdeauna am ţinut la alma mater. De câte ori sunt invitat, vin şi transmit din partea Academiei un mesaj tinerilor absolvenţi sau tinerilor care intră la Politehnică. Ţara are nevoie de voi, vă privim cu mare atenţie, un mesaj de optimism şi de a face efortul de a împinge ţara prin care ei vor să trăiască.

Reporter: Vorbiţi despre valoare.

Ionel Valentin Vlad: Vorbesc despre valoare, sigur că da. Academia nu face politică. Indiferent cine guvernează, ea este un bun sfătuitor, asta trebuie să se înţeleagă.

Reporter: Şi personal, pentru că sunt atât de importante cuvintele cu care Academia vine spre noi, spre societate, spre comunitate, care vă sunt cuvintele de ordine?

Ionel Valentin Vlad: Noi suntem preocupaţi de ceea ce se întâmplă în societatea românească. Suntem preocupaţi de faptul că există atâtea controverse, nu se poate stabili o solidaritate. Este prea multă divergenţă politică. Ori, în astfel de lucruri nu poţi să realizeze ceea ce s-a realizat, dacă stăm bine să ne gândim, după creerea României Mari. Era România după un război distrugător, pur şi simplu, economia ţării la pământ şi totuşi, atunci, s-a putut realiza de nişte oameni înţelepţi un plan de ţară, care ce a făcut? A dus din anii '20 şi până în '38, în 20 de ani au făcut din România, care atunci avea dimensiunea Italiei, a şaptea ţară din Europa ca dimensiune şi ca populaţie, o ţară care avea al şaptelea nivel de trai în Europa. Aceasta este problema pe care o avem. Academia trebuie să rămână un foarte bun sfătuitor, poate să realizeze această solidaritate în viaţa românească şi să aducă această speranţă oamenilor. În fond, crearea Academiei Române s-a făcut înainte de unirea românilor, dar a lucrat enorm de mult pentru această unire, pentru Marea Unire. Întâi pentru Mica Unire şi după aceea pentru Marea Unire. Pe de altă parte, Academia este o instituţie foarte complexă. Nu este deloc uşor să conduci o astfel de instituţie. Dar un lucru pe care l-am trecut în planul meu de management şi anume, proiecte orizontale, interdisciplinare, care să aibă o permanenţă în cercetarea din Academia Română şi care să privească teme de interes naţional major şi care împreună să formeze ramurile unui arbore frumos, care să se cheme proiect de ţară, acesta va fi un lucru care se va face. Este promisiunea mea.