Ion Ghinoiu

Publicarea atlaselor lingvistice, urmată îndeaproape de cea a atlaselor etnografice, s-a declanşat ca o reacţie firească faţă de procesul de uniformizare a limbilor şi tradiţiilor locale semnalat cu îngrijorare încă din secolul al XIX-lea în ţările vest europene.

După editarea primelor atlase lingvistice, aveau să apară numeroase atlase etnolingvistice (Franţa, Spania, Elveţia, Italia), de cultură populară (Suedia), etnografice (Austria, Germania, Suedia, Polonia, Elveţia, Belgia şi altele), istorico-culturale (fosta URSS), etnologice (fosta Iugoslavie).

Atlasul Etnografic Român (AER), manuscris alcătuit din peste 1000 de hărţi etnografice color grupate tematic în cinci volume este imaginea reală a culturii populare la cumpăna mileniilor.

Aflat aproape de finalizarea procesului de publicare , atlasul umple un mare gol de informare privind societatea rurală contemporană supusă unui rapid şi profund proces de transformare. Informaţiile de teren înregistrate de la 18000 de subiecţi din 600 de sate pe baza unui chestionar de 1200 de întrebări sunt valorificate sintetic, prin simboluri cartografice desenate pe hărţi, şi in extenso, prin publicarea unui corpus de Documente Etnografice Româneşti .

Ediţia de astă seară a emisiunii Semnături celebre cuprinde şi alte noutăţi din sfera atât de bogată a preocuparilor profesorului-cercetator Ion Ghinoiu , pregătit să dea la tipar şi ceea ce a numit "Cartea românească a morţilor".

Audio: Emisiunea Semnături Celebre.