Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (continuare) Joi, 29 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Cătălin Cîrnu

31 August 2022
Vizualizari: 1965
Comentează add

Apel matinal " - Invitat de Ziua Limbii Române, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

Ioan-Aurel Pop: Radio România este o școală a educației în domeniul limbii

catalin-cirnu

Preşedintele Academiei Române, pr. univ. dr. Ioan Aurel Pop. Foto: Agerpres.

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu
Realizator: Academia Română organizează astăzi, începând cu ora 11:00, sesiunea științifică dedicată Zilei Limbii Române, o dezbatere care va aborda, printre altele, și situația Limbii Române în școală, în condițiile repetatelor experimente și tranziții din ultimele trei decenii, respectiv rolul pe care-l are mass-media în acest proces.

Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an pe 31 august, doar pe 31 august aș putea spune, fiind stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea Limba noastră din Republica Moldova.

Manifestarea va fi deschisă astăzi de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care este acum invitatul "Apelului matinal". Bună dimineața!


Ioan-Aurel Pop: Bună dimineața, dumneavoastră și ascultătorilor!


Realizator: Domnule academician, cât de actual mai este astăzi Testamentul lui Ienăchiță Văcărescu - "Urmașilor mei Văcărești, las vouă moștenire, creșterea limbei românești și a patriei cinstire"?


Ioan-Aurel Pop: E mai actual decât oricând, chiar dacă el a fost rostit la finele secolului al XVIII-lea. Pentru că, vedeți, lumea se confruntă cu foarte multe sfidări, trecem prin felurite crize, inclusiv prin crize identitare, și oricât ne-ar plăcea nouă o lume globală și otova, încă facem parte dintr-o lume variată, formată din neamuri, din popoare care vorbesc diferite limbi; și cel mai important factor identitar al unui popor este limba pe care o vorbește, în majoritatea cazurilor. De aceea, limba noastră are nevoie în continuare de grijă, de cultivare, are nevoie de normare, pentru că este poate cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român.


Realizator: Cum s-a "descurcat", și aici pun și eu ghilimele, limba română în acești peste 30 de ani de tranziție?


Ioan-Aurel Pop: Greu s-a descurcat. Și în mica mea alocuțiune de astăzi voi atinge aceste probleme. Limba română se studiază, cum am spune, cu program redus, adică se învață tot mai puțină literatură, gramatica în liceu nu se mai învață, acum se vorbește, în legătură cu noile proiecte de lege, de o restructurare a studiului gramaticii la liceu, dar până nu vedem, nu credem. Pe urmă, comunicarea corectă în limba română, în viziunea unor decidenți, nu se mai face prin studiul operelor literare validate, de unde elevul să învețe stilul corect al vorbirii și al scrierii, ci se învață după regulamente, statute, lege, reportaje sportive, după formulare de cereri, literatura fiind socotită prea grea. Există și acest fenomen al introducerii de noi discipline școlare, și atunci când se introduc noi discipline este nevoie și de ore în plus, în fiecare zi, în fiecare săptămână, ele trebuie înființate în defavoarea altora și, de multe ori, suferă și orele de limba și literatura română. Și mai multe probleme sunt, dar, în fine, una care mă doare pe mine este neglijența scrierii în limba română, deși există reguli grafice bine stabilite, și un Dicționar Ortografic și Ortoepic al Limbii Române făcut de Academia Română, și există o lege din 2001 prin care se află cum trebuie scris corect în limba română, care e o limbă fonetică. Încă mulți indivizi intelectuali și reviste periodice, edituri folosesc vechea ortografie, nerespectându-se, prin urmare, un principiu fundamental, și anume acela al unității limbii. Altminteri, limba se reglează și de la sine de multe ori, și așa s-a întâmplat de-a lungul istoriei. Astăzi, încă nu mai sunt sigur că limba își poate purta singură de grijă, pentru că sunt atâtea provocări venite din afară, sunt atâtea erori care se petrec în mass-media și oamenii le receptează, încât este absolută nevoie de o veghe, de corecturi venite periodic. Și cine este forul cel mai important care poate face acest lucru cu institutele ei de specialitate? Este evident, Academia Română!


Realizator: Da, ați amintit de presă, ca jurnalist la Radio România, o instituție cu rol fundamental în promovarea limbii române, nu pot să nu vă întreb care poate fi rolul presei în tot acest proces? Unde am putea interveni ca să facem mai mult?


Ioan-Aurel Pop: Presa intervine, o parte a presei. Radio România intervine probabil de cele mai multe ori. Are emisiuni închinate corectitudinii limbii, ceea ce este foarte bine și este util. Intervențiile pot fi făcute pentru a evita clișeele care pătrund tot mai mult. Cum să spui în limba română al treilea cel mai mare oraș? Ori e al treilea, ori e cel mai mare? Al treilea oraș ca mărime. Sunt atâtea posibilități de a vorbi românește corect! Am dat numai un exemplu. Pe urmă, prescurtările acestae care se fac fără niciun fel de regulă, chiar pe manșeta unor televiziuni. Regula majusculelor; substantivele proprii în limba română se scriu cu literă mare, oricât de mult ne-ar plăcea să inovăm, elevii învață la școală în această formă. Deci televiziunile și, acum, pentru că vorbim la radio, radiourile au această obligație de a vorbi corect românește. Sunt localități din țară prost localizate, prost indicate de către reporter, dar mai grav este numele lor este pronunțat greșit. Înainte de a face această informare către public, e nevoie de un minim studiu care se poate face și în legătură cu accentul. Accentele au rolul lor, unii nu le dau importanță. Deci radioul, și Radio România, după părerea mea, este o școală a educației în domeniul limbii.


Realizator: Avem și Târgul Gaudeamus la Brașov, care începe chiar astăzi, apropo de carte, dar putem vorbi despre o nouă realitate, gândindu-ne la toate aceste inovații lexicale impuse de perioada de pandemie și de universalizare, de globalizare?

Ioan-Aurel Pop: Da, sigur, limba se adaptează vieții, și dacă viața e foarte trepidantă, dacă schimbările sunt foarte rapide și tulburătoare, cum au fost pentru noi în anii din urmă, nici limba nu rămâne statică. Prin urmare, cei care studiază limba, lingviștii, în Academia Română sunt institute de lingvistică de tradiție la București, Cluj, Iași, care funcționează foarte bine. Deci, cercetătorii se adaptează și trebuie să accepte anumite inovații pe care lumea le-a făcut și care au pătruns deja în limbajul curent, cu câteva condiții. Una este corectitudinea din punct de vedere gramatical; să nu apară hiperurbanisme, să nu apară modificări aberante ale limbii, pe care regulile de gramatică nu le permit. Dar, altminteri, un cercetător contemporan dinamic trebuie să fie de acord cu aceste schimbări, repet, acceptând inovațiile pe care populația le folosește, cu semnul corectitudinii.


Realizator: Spuneam că tot astăzi se sărbătorește Limba noastră și în Republica Moldova. Ce mesaj transmite președintele Academiei Române tuturor celor care împărtășesc momentul festiv în afara granițelor țării?


Ioan-Aurel Pop: Un mesaj de frăție, de curățenie sufletească. Suntem unul și același popor, vorbim una și aceeași limbă, cu variante regionale, cu graiuri diferite, care dau frumusețe, dau farmec limbii noastre. Iar graiul moldovenesc este unul dintre cele mai dulci. Cel puțin de la cronicari și de la Creangă încoace multe dintre inovațiile privind limba au venit din spațiul nostru răsăritean. Trecem peste episoadele rușinoase când Imperiul Ţarist, dar mai ales Uniunea Sovietică, şi nici în ultimii 30 de ani nu au lipsit aceste aberații, au susținut că limba moldovenească e o limbă distinctă, trecem peste toate acestea și revenim la unitatea limbii. Mă bucur foarte mult că Academia de Științe a Moldovei urmează aceleași reguli privind limba română și ne urăm tuturor o limbă cât mai frumoasă, mai curată, mai demnă de producțiile culturale, literare ale unui popor demn.


Realizator: Şi dacă ați amintit de limba moldovenească, o singură întrebare pe final de interviu și de fosta URSS, s-a stins din viață ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov. Cum îl va reține istoria pe Gorbaciov?


Ioan-Aurel Pop: Ştiţi, un istoric autentic știe că trebuie să treacă cel puțin o generație, vreo 30 de ani ca să se așeze lucrurile.
Realizator: Cum spunea Blaga.


Ioan-Aurel Pop: Dar, pentru mine, Gorbaciov rămâne o personalitate istorică marcantă, categoric. Datorită lui și altor contemporani, pentru că el a avut oameni de dialog, a căzut Uniunea Sovietică, ceea ce este mai mult decât un eveniment istoric, local sau continental, a avut importanță planetară, și cred că el a avut un rol important. Și chiar dacă în fosta Uniune Sovietică el e receptat ca un distrugător de imperiu, eu cred că s-au speriat degeaba, pentru că spațiul acesta răsăritean imens care se cheamă Rusia se metamorfozează dintr-un imperiu în altul. Și eu mă bucur tare mult că a căzut imperiul răului, imperiul roşu, imperiul comunist; îmi e teamă, însă, de noua educație imperială care se face astăzi și, în ciuda lui Gorbaciov, care, vă spuneam, a avut conștiința că distruge un imperiu, acest imperiul există sub altă formă și, din păcate, vedem în fiecare zi, nu departe de noi, și auzim zgomotul bombelor, ceea ce nu e foarte, foarte plăcut. Deci, nu e liniște la Răsărit, unde s-a stins Gorbaciov.


Realizator: Mulțumesc! Mulțumesc frumos pentru tot acest discurs, aici, la "Apel matinal"! Să aveți o zi plină de împliniri, astăzi, de Ziua Limbii Române și, mai ales, odată cu evenimentele organizate de Academia Română!


Ioan-Aurel Pop: Mulțumesc!


Realizator: Așadar, invitatul de astăzi a fost chiar președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.


Etichete exclusiv radioacademia romanaioan aurel popziua limbii romane

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live