Interviu cu Vasile Puşcaş

Realizator: Simina Botar - Am stat de vorbă ceva mai devreme cu profesorul universitar Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef pentru aderarea României la UE. Proiectul viitorului plan financiar multianual al UE a fost prezentat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi - ca o primă observaţie - confirmă reducerea fondurilor pentru coeziune, după reducerea bugetului european, odată cu ieşirea din UE a Marii Britanii, dar şi a unei schimbări de filosofie a finanţării bugetului comunitar.

Despre aceasta a vorbit profesorul Vasile Puşcaş, când l-am întrebat ce impact va avea noul buget european asupra României.

AUDIO:

Vasile Puşcaş: Cred că impactul va fi unul pozitiv, chiar dacă în momentul de faţă înţeleg că există nemulţumiri referitoare la sume. Pentru prima dată, în mod foarte explicit, bugetul este îndreptat spre investiţiile care duc la crearea de bunuri comune europene, de la cercetare şi reforme, până la securitate europeană sau apărarea frontierelor. Au rămas în urmă, ştiu eu, domeniile clasice, să spunem, şi foarte substanţial finanţate, cel al coeziunii, mai ales în domeniul infrastructurii, înţeleg că vor fi cele mai mari reduceri şi în ceea ce priveşte agricultura, atât la plăţi directe, cât şi pe dezvoltare rurală. Acum, bugetul merge foarte-foarte aplicat pe calea aceasta a creării bunurilor comune europene. România nu s-a înscris, nu s-a integrat în politicile europene şi aceasta probabil va obliga, pentru că va fi greu să absorbi finanţările europene fără a te integra în politicile europene, ne va obliga să fim mai integraţi în aceste politici europene.

Realizator: Deci ar putea să însemne pentru România un salt?

Vasile Puşcaş: Ar putea să însemne o oportunitate pe care am evitat-o noi, cu bună ştiinţă, din păcate, pentru că noi am văzut în aderarea la UE doar finanţări şi lucrurile acestea nu s-a înţeles că sunt investiţii în politici de dezvoltare şi în politici europene.

Realizator: Domnule profesor, s-a vorbit destul de mult, în ultimele zile, despre această s-a zis "noutate" introdusă în proiectul viitorului cadru financiar şi anume: condiţionarea acordării fondurilor de respectarea statului de drept, dar există un Articol 7 în Constituţia UE...

Vasile Puşcaş: În tratat...

Realizator: În tratat, care vorbeşte despre sancţiuni care se dau unei ţări, cu vot unanim, şi există acest Articol 322, condiţionarea acordării fondurilor de respectarea statului de drept. Cum vedeţi, dumneavoastră, procedural, că s-ar putea aplica această noutate a cadrului financiar? Cum se poate ajunge de la sancţiune, la condiţionare?

Vasile Puşcaş: Nu este sancţionarea statului, este dacă vreţi cenzurarea accesului la finanţările europene şi aceasta poate fi introdusă şi a fost discutată şi când au fost negociate principiile de constituire a bugetului şi, în mod sigur, va fi negociat şi în partea de substanţă, să zicem, a negocierii. Deci, sunt două lucruri absolut distincte. Una este sancţionarea, cealaltă este cenzurarea, pentru neîndeplinirea obligaţiilor referitoare la modalităţile de folosire a fondurilor europene. Guvernele sunt responsabile de modul în care, la nivel de ţară, se cheltuie fondurile europene, a nu exista stat de drept, a nu exista administraţie, capacitate administrativă, a nu funcţiona justiţia propriu, înseamnă un risc în ceea ce priveşte modul de folosire a fondurilor europene. Ştiţi care este partea interesantă aici?

Realizator: Cum se face evaluarea?

Vasile Puşcaş: Este aceea că... şi mi-aş dori foarte mult să asist la o asemenea discuţie de aici de la Cluj, nu din Bruxelles, evident, să vedem ce se înţelege, la modul generic, prin stat de drept şi independenţa justiţiei, pentru că atunci când am urmat criteriile de aderare, au existat şi aceste criterii politice şi administrative, al cincilea criteriu introdus prin Consiliul de la Madrid, şi a fost o anumită înţelegere care a fost, cred eu, destul de mult viciată în ultimii ani, aşa că dacă ar exista o asemenea discuţie, atunci şi Comisia, dar şi statele membre, ar trebui să ajungă la un numitor comun. Dar până la urmă, numitorul comun va trebui să vină şi dinspre Curtea de Justiţie a UE care, până la urmă, trebuie să decidă cine este, cu o interpretare corectă sau incorectă.

Realizator: Deci acesta ar fi un nou punct pe agenda preşedinţiei austriece, probabil?

Vasile Puşcaş: Va fi, probabil, una dintre discuţiile care nu se va mărgini la o dezbatere politică, ci şi la una juridică şi administrativă, va duce la limpezire în interiorul bugetului UE.

Realizator: Şi ar trebui să se încheie până la preşedinţia noastră din 2019?

Vasile Puşcaş: Ar trebuie să se încheie până când se aprobă bugetul, pentru că dacă se introduce o asemenea clauză la nivelul bugetului, fiecare stat membru, nu doar România, fiecare stat membru trebuie să ştie care este înţelesul pe care îl dau autorităţile europene, atunci când monitorizează, pentru că în conformitate cu tratatele, Comisia are atributul, are datoria să monitorizeze felul în care se investesc fondurile europene, cum se cheltuiesc fondurile europene.

Realizator: Profesorul unviersitar Vasile Puşcaş, fostul negociator şef pentru aderarea României la UE, a enumerat câteva domenii asupra cărora proiectul viitorului buget european va avea un impact pozitiv. Dezvoltarea rurală şi agricultura, dacă vom avea politici în acest domeniu, sinergia agricultură-mediu, cu aceeaşi condiţie, cercetarea, inovarea şi creativitatea şi parţial, legat de acestea, apărarea şi asigurarea securităţii, din nou, cu condiţia existenţei unor politici de dezvoltare.