Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Joi, 23 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Iana Ioniţă

28 Decembrie 2015
Vizualizari: 1483
Comentează add

Analistul de politică externă Iulian Chifu a vorbit la Radio România Actualităţi despre provocările de securitate ale anului 2016, la nivel global.

Interviu cu Iulian Chifu, analist de politică externă

iana-ionita

Iulian Chifu. Foto: radiochisinau.md.

Realizator: Domnule Iulian Chifu, bine aţi venit la radio.

Iulian Chifu: Bună seara.

Realizator: Ne pregătim să intrăm în noul an, joi spre vineri petrecem Revelionul, iar măsurile de securitate vor fi înnăsprite înaintea Anului Nou mai mult ca niciodată, pentru că anul acesta Europa a fost zguduită de atentate teroriste. În plus, liderul grupării jihadiste Statul Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, a ieşit în spaţiul public după 7 luni de tăcere şi, într-o înregistrare audio, a îndemnat la o revoltă în Arabia Saudită şi a promis atacuri în Israel, America, Rusia şi Europa. Cât de vulenerabili suntem, domnule Iulian Chifu, în faţa acestor ameninţări?

Iulian Chifu: Este într-adevăr o alertă generală, în special a fost o zonă a sărbătorilor creştine, pe zona Crăciunului, dar şi Anul Nou poate aduce asemenea oportunităţi, pentru că e vorba despre civilii care sunt în stradă într-o masă mare şi mă întrebaţi de vulnerabilităţi: în momentul de faţă vulnerabilitatea din orice stat european este o vulnerabilitate pentru întreagă UE. Şi am văzut ce s-a ntâmplat în anumite cartiere din Bruxelles, am văzut ce se întâmplă în anumite zone din Franţa, destul de mari, unde autorităţile au intrat după ultimul atentat de la Paris, de la Bataclan, cu forţele armate pentru a face controale pentru a încerca să lichideze sau să controleze într-o oarecare măsură acele pungi de infracţionalitate radicalism, islamism, jihadism, cu toate componente pe care le-am văzut. Avem o Europă în care armele de asalt, automate de asalt circulă, în care explozibilii am văzut că circulă şi sunt utilizaţi în atentate teroriste şi unde inamicul este deja în cetate. Îl citaţi pe Baghdadi. Eu cred că el este inutil, pentru că avem deja un număr mare de cetăţeni europeni la a doua, a treia generaţie, care fac aceste drumuri în zonele de conflict, se pregătesc acolo, se antrenează, revin şi au tendinţa de a executa asemenea atacuri.
Nu vorbim numai despre acei "lupi singuratici" pe care i-am avut într-o altă perioadă, ci deja vorbim despre atacuri coordonate, de o adevărată gherilă cu arme automate în centrul capitalelor noastre, aşa cum s-a întâmplat la Paris. E adevărat, suntem avertizaţi şi altfel reacţionează toate structurile de securitate europene astăzi./dursache/menescu

Realizator: Avem de zilele trecute şi opinia preşedintelui Cehiei, Milos Zeman, în opinia căruia actualul val masiv de migranţi care vine în Europa este de fapt o invazie organizată. El le-a şi sugerat tinerilor din Siria şi Irak să pună mâna pe arme şi să lupte în ţările lor împotriva Jihadiştilor. Cum va gestiona Europa această criză a migraţiei?

Iulian Chifu: Este o chestiune pe care a abordat-o într-o formă nu îndeajuns de satisfăcătoare şi, în orice caz, care nu a mulţumit şi nu a liniştit populaţiile. Este adevărat, suntem în perioada de iarnă, chiar dacă o iarnă blândă, care a făcut ca aceste valuri de migraţie să fie diminuate, însă valurile de migraţie vor continua. Există şi temeiuri care sunt naturale, sunt dacă vreţi, obiective, sunt şi altele care ar putea intra sub semnul întrebării, însă în momentul de faţă cred că abordarea Turciei şi angajarea Turciei în acest efort este un pas mare înainte, este un pas pe care l-am recomandat în urmă cu 4 ani, pentru că refugiaţii din zona siriană se află în mod special în Turcia, peste 2 milioane, în Liban şi în Iordania fiind alte state cu asemenea probleme, de unde evident că în orice moment se pot deplasa şi către Europa. Relaţia de parteneriat cu Turcia, relansarea integrării europene a Turciei, apropierea dacă vreţi, a Turciei de Occident, în sensul larg, nu fac altceva decât să întărească această capacitate de gestiune a valului de migranţi veniţi din zona Siria-Irak. Evident că nu este singura zonă de unde vine, dar este deja un punct de plecare, există alte proiecte care vizează statele de origine a acestor migranţi, unele care vizează statele de tranzit, statele vecine de unde intră în UE şi, evident, statele de frontieră care trebuie întărite, potrivit unor reguli Dublin, care stabilesc foarte clar modul de înregistrare şi de selectare a celor care sunt îndrituiţi să intre în UE. Sunt refugiaţi de război sau refugiaţi politic sau care sunt migranţii economici, care ar trebui returnaţi către statele de unde provin sau statul cel mai apropiat de unde au intrat în UE.

Realizator: Şi România trebuie să primească nişte migranţi. Cum va gestiona ţara noastră...

Iulian Chifu: Este adevărat, există un angajament. Eu cred că în momentul de faţă există o formulă de gândire, cel puţin a modului în care pot fi absorbiţi aceşti migranţi, este o problemă la nivel european, deja a Comisia Europeană a anunţat că nu poate să existe o obligativitate pentru anumiţi migranţi să meargă într-un stat sau altul. Deci, ei nu pot fi obligaţi. Sistemul cotelor este unul cu care eu mă împac mai puţin, e prea matematic şi contabiliceşte şi nu discută substanţa acestei integrări şi nu discută responsabilitatea integrării acestor migranţi, refugiaţi care sunt îndrituiţi să intre în statele europene. A existat o iniţiativă a unui stat care a vorbit despre o perioadă maximă de cinci ani în care un refugiat poate să stea pe teritoriul acelui stat. Poate fi o idee, în timp. În orice caz, aici, dacă nu îndeplineşti criteriile să devii azilant în statul respectiv, într-un interval de timp integrându-te, cred că varianta cea mai bună este ca, după o perioadă de timp, să fii obligat să revii în statul de unde te-au refugiat, în momentul în care, evident, şi conflictul respectiv s-a stins, s-a diminuat sau a ieşit din sfera unor schimburi violente de focuri. Cred că în această zonă vom merge şi mai există un element pe care l-aş sublinia şi el ţine de faptul că a-ţi construi o capabilitate de absorbţie a migranţilor va deveni în anul viitor şi în anii viitori o valoare adăugată, iar la nivel european va fi o greutate strategică crescută, îţi va da un cuvânt mai important de spus dacă ai această capacitate de a absorbi migranţi. Devine un "asset", devine un element de plus valoare care să te ajute în gestiunea de natură strategică la nivel european şi cred că ar trebui să ne gândim şi noi cum construim o asemenea capabilitate.

Realizator: Sunt nişte întrebări la care preşedinţia olandeză a UE va trebui să răspundă. Iată care sunt provocările pentru Olanda de la 1 ianuarie 2016.

(Corespondenţă din Olanda, Claudia Marcu) În următoarele şase luni, rolul-cheie al preşedinţiei olandeze va fi acela de moderator între cele 28 de state membre ale UE. Migraţia şi securitatea internaţională sunt două teme extrem de importante. Mark Rutte spune că, în special, problema migraţiei trebuie urgent rezolvată.

Mark Rutte: Sunt puţin iritat de faptul că toate responsabilităţile în criza refugiaţilor sunt pe umerii ţărilor din vestul UE, că multe ţări din Est nu acceptă refugiaţi şi că încă nu am rezolvat problema graniţei externe, mai exact graniţa Greciei cu restul lumii, aspecte foarte importante pe lângă acordul cu Turcia. Trebuie să cooperăm, dacă vrem să punem capăt extremismului; trebuie să cooperăm şi pentru rezolvarea altor probleme cu care ne confruntăm în acest moment şi toate acestea trebuie rezolvate în următoarele şase luni, în timpul preşedinţiei olandeze. Dar, cum spuneam, nu putem rezolva problemele singuri, avem nevoie de cooperare internaţională, europeană şi îmi este teamă că soluţiile nu sunt uşor de găsit. Vă asigur că vom avea o preşedinţie foarte pragmatică, focalizată pe rezolvarea problemelor comune.

Reporter: Pragmatismul la care se referă premierul olandez este, de altfel, foarte apreciat de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate. Federica Mogherini a spus că aşteaptă ca Olanda să fie mai mult decât un simplu moderator. "Provocările cu care ne confruntăm atât în interiorul, cât şi în exteriorul UE sunt multe, mari şi relevante. Avem nevoie de o abordare pragmatică, realistă şi, în acelaşi timp, principială şi cred că Olanda poate să ofere echilibrul necesar între pragmatism şi principii" - a spus Federica Mogherini după întâlnirea cu ministrul olandez de externe în contextul pregătirilor pentru preşedinţia olandeză a UE.

Realizator: Aşadar, Olanda preia de la 1 ianuarie 2016 preşedinţia rotativă a UE, ţara care s-a opus în dese rânduri intrării României în Schengen şi care, de curând, a avertizat asupra modificării reglementărilor din acest spaţiu şi posibilităţii penalizării statelor care refuză cote obligatorii de migranţi.

Iulian Chifu: Este o preşedinţie specială. Olanda este cunoscută ca fiind înclinată spre o verticalitate, ba chiar o ortodoxie în a respecta principiile, de aceea aş citi declaraţia dnei Mogherini şi, mă rog, recomandarea de a fi pragmatic pentru Olanda în exercitarea preşedinţiei, lucru reluat de Mark Rutte, exact în sensul acesta de a încerca o moderare a Olandei în modul de abordare a subiectelor internaţionale pentru a putea să fie într-adevăr un preşedinte mediator între diferitele tendinţe europene. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că Olanda este unul dintre statele fondatoare ale UE, că-şi are propriile sale experienţe şi cea post colonială, de colonizare, şi cea de integrare a diferitelor categorii de migranţi în decursul timpului, o experienţă în ceea ce priveşte demografia negativă şi atragerea anumitor categorii de imigranţi în anumite zone în anumite slujbe, deci şi aici o experienţă care ar putea fi, eventual, împărtăşită la nivel european şi dacă punem de-o parte sau între paranteze, ştiu eu, acea pornire de criticare a estului sau de un ton mult prea virulent în privinţa modului de a privi al statelor în raport cu migranţii, dacă am pune ceva poate mai mult accent, aş recomanda eu Olandei, pe radicalismul, partidele acestea de dreapta, extreme, xenofobe, islamofobe, anti imigraţioniste, poate că o preşedinţie a Olandei ar fi una rotundă şi pe deplin satisfăcătoare pentru UE a anului 2016 cu, într-adevăr, foarte, foarte multe probleme de gestionat.

Realizator: Dacian Cioloş a precizat că şi-ar dori ca România să aibă la nivel guvernamental un rol mult mai pro activ în relaţiile cu UE şi nu reactiv, cum a fost de multe ori până acum. De altfel, premierul Dacian Cioloş va şi merge în luna ianuarie la Haga.

Iulian Chifu: Da, mi-ar fi greu să comentez aşa ceva, în primul rând pentru că dl Cioloş a fost comisar european, ştie foarte bine care a fost abordarea României, a fost întotdeauna una pro-activă şi cu enorm de multe teme şi cu capacitatea de a apăra interesele naţionale. Eu îi doresc să poată să apere aceste interese ale României cât se poate de bine utilizându-şi vasta experienţă şi bagajul de relaţii internaţionale la nivel european, deşi cred că aici am putea să discutăm poate ceva mai mult şi nivelul de reprezentare prezidenţial, care este necesar, nu ar trebui exclus sau, ştiu eu, să facem o obişnuinţă din a pasa afacerile europene la nivelul primului ministru al României.

Realizator: Cum vor fi Statele Unite în 2016? În Statele Unite vor avea loc alegeri.

Iulian Chifu: Este într-adevăr an electoral, deja suntem intraţi în anul electoral 2016, sunt primarele pregătite pentru vara acestui an, sunt candidaturile lansate de către cele două mari partide, avem şi cei mai bine plasaţi candidaţi, avem un cel mai bine plasat candidat democrat, doamna Clinton, cu o vastă experienţă internaţională şi, din punctul acesta de vedere, un avantaj pentru România. Avem şi, mă rog, mai moderat, mai spre dreapta mai spre establishment, din punctul de vedere al substanţei înclinaţiilor sale. Pe de altă parte avem un partid republican care vine cu un întâi plasat care este, haideţi să spunem, ciudatul întregului pachet, cel care este singurul care ar pierde în faţa unui candidat democrat, în speţă a doamnei Clinton, cel mai probabil. Vom vedea cum se aşează lucrurile, suntem nîcă departe de momentul în care cei doi candidaţi, republican şi democrat, vor fi stabiliţi, suntem departe de omentul în care o confruntare ar putea să aibă loc, probabil că ambele partide îşi evaluează şansele şi, din nou, cel mai probabil este ca, haideţi să spunem, candidaţii mai originali să piardă în anduranţă pe termen lung, pentru că, ştiu eu, bagajul acesta de vizibilitate se epuizează în timp şi există deja o suficienţă şi o încheiere a unei răbdări a populaţiei în raport cu acest tip de mesaje extrem de virulente şi, mă rog, care trec bine ecranul, dar care nu au cum să ofere soluţii poporului american şi lumii, pentru că nu trebuie să uităm Statele Unite în momentul de faţă reprezintă şi are şi responsabilităţi globale, de aceea ne uităm cu toţii cu foarte mare atenţie la aceste alegeri.

Realizator: În 2016 ne vom uita cu mare atenţie şi spre Est, desigur, şi înspre Rusia. O analiză a Stratfor dată de curând publicităţii vorbeşte de faptul că la vestul Rusiei, Polonia, Ungaria şi România vor încerca să recupereze într-un termen de câţiva ani regiunile luate de ruşi în diferite momente.

Iulian Chifu: Da, eu nu am să comentez asemenea analiză, e o chestiune prospectivă, mi se pare făcută de la foarte mare distanţă şi cu multe variabile. Noi chiar lucrăm în studii prospective şi aş respinge o variantă de genul acesta, este evident. În schimb, putem să ne uităm cu mare atenţie la alte concluzii ale Stratfor şi putem să ne uităm la o Federaţie Rusă care vine, iată, să-şi epuizeze fondurile, cele două fonduri de echilibrare, de rezervă. Este o Federaţie Rusă implicată în foarte multe conflicte, care trebuie să gestioneze şi financiar o situaţie dificilă, iată s-au prelungit sancţiunile în ceea ce priveşte Federaţia Rusă, ba chiar în anumite puncte s-au accentuat în ceea ce priveşte Statele Unite, Canada şi chiar Ucraina şi eu cred că aici vom avea punctul de turnură, de întoarcere în evoluţia Federaţiei Ruse în cursul anului 2016 în măsura în care preţurile la petrol le vedem că sunt în continuare foarte jos şi ne pregătim de intrarea pe piaţă a Iranului, iată, momentul esenţial al anului 2016, 15 ianuarie, 30 ianuarie, 15 februarie, în orice caz, constatarea îndeplinirii elementelor şi condiţionalităţilor din acordurile cu Iranul privind activitatea nucleară şi, din acel moment, intrarea pe piaţa Iranului va duce la o redestabilizare a preţului petrolului în jos. Există evaluări între 24-28 de dolari barilul, altele vorbesc despre valori sub 20 de dolari, iar principalele state vizate sunt Federaţia Rusă, statele din Asia Centrală şi Venezuela. În toate aceste cazuri, evident că Federaţia Rusă ne interesează în primul rând, ar însemna efecte majore în ceea ce priveşte politicile locale, în special a cheltuielilor de natură politică în război informaţional şi mai ales în operaţiuni externe. Cred că acest lucru ar trebui urmărit în mod special în anul care vine.

Realizator: Şi în ultimele două minute, trebuie să vorbim despre faptul că 2016 va reprezenta pentru România un an electoral.

Iulian Chifu: Este un an extrem de important. Este un an electoral, este prima, dacă vreţi, succesiune electorală după alegerile prezidenţiale din anul 2014 şi eu cred că ele vor marca în mod substanţial evoluţia României la centenarul statului unitar naţional unitar român în anul 2018. Din acest punct de vedere, evident, avem două mari forţe politice, puternice, solide, care se confruntă şi cu puţine forţe politice care mai pot accede în parlament între cele două blocuri majore. Evident, totul depinde de modul în care vor fi gestionate structurile de leadership ale celor două partide, formulele de împrospătare a partidelor, deschiderea, regândirea lor, raportarea lor la structurile de natură morală solicitate de piaţă, cea care a dărâmat, dacă vreţi, este /.../ şi-a îndreptat România spre acest actual sistem al guvernului tehnocrat, prin abdicarea celor două mari partide de la responsabilitatea de a forma un guvern într-un moment cheie al României. Este un punct de urmărit, cred că va fi un punct de turnură şi pentru România, în orice caz ne va marca viaţa pentru următorii patru ani după aceste alegeri şi merită cu toţii să ne uităm şi să ne implicăm, în măsura în care avem o apetenţă pentru activitatea politică. 


Etichete exclusiv radioIulian Chifuanalist de politică externăsecuritate2016provocărimigraţieISISSiriaSUARusiaUE

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live