Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Întărirea flancului de Est al NATO

Euroatlantica ediţia din 9 aprilie 2015

Întărirea flancului de Est al NATO

Articol de Radu Dobriţoiu, 10 Aprilie 2015, 12:29

Radu Dobriţoiu: Întărirea flancului de est al NATO pare să nu mai fie o opţiune, ci mai degrabă este o misiune a Alianţei în faţa agresării Ucrainei, dar şi a aplicaţiilor militare provocatoare, coordonate de Moscova. Vorbim astăzi despre acest subiect important: consolidarea zonei de est a NATO. În războiul informaţional derulat de ceva vreme între Washington şi Bruxelles, pe de-o parte, şi Moscova de cealaltă parte, pe deasupra României şi Poloniei, noi declaraţii au fost lansate. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Aleksandr Lukasevici, declara ieri că "planurile NATO de a desfăşura forţe militare în România, foarte aproape de frontiera cu Rusia, sunt inadecvate şi conflictuale", mesaj transmis prin noul satelit de informare pe nume Sputnik. La scurt timp, NATO răspunde clar şi răspicat mesajului transmis de Moscova, prin purtătorul de cuvânt al Alianţei, Carmen Romero: "România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări. Rusia a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în Actul fondator NATO-Rusia, prin acţiunile sale agresive din Ucraina. NATO este o alianţă defensivă şi continuă să acţioneze respectându-şi pe deplin angajamentele prevăzute în Actul fondator", a mai precizat Carmen Romero. De la Bucureşti, primul ministru Victor Ponta a salutat reacţia NATO la afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe: "Salut reacţia NATO. Suntem un partener de încredere al aliaţilor noştri şi nu ne vom lăsa intimidaţi" - a scris premierul pe pagina sa de Facebook. Invitatul ediţiei este europarlamentarul PSD, Victor Boştinaru, politician care a urmărit cu atenţie mişcările făcute de Rusia în ultima perioadă şi a atras atenţia asupra unor dezvoltări importante pe axa Moscova-Bruxelles-Washington, bineînţeles, cu impact asupra securităţii şi stabilităţii euroatlantice. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Vorbim astăzi despre întărirea flancului de est al NATO.
*
Radu Dobriţoiu: Avem legătura stabilită cu domnul Victor Boştinaru, europarlamentar PSD. Bună seara.
Victor Boştinaru: Bună seara.

Radu Dobriţoiu: Domnle Boştinaru, război informaţional in derulare. Rusia îşi foloseşte canalul media Sputnik, cu o presiune din ce în ce mai mare asupra statelor din estul flancului NATO, dublată această presiune cu trusturi de presă, iar jurnalişti în interiorul statelor aliate, dezvoltate şi capacităţile interne şi externe de acţiune pe internet, totul specific războiului hibrid. România, domnule Victor Boştinaru, este prinsă la mijloc pe un front de luptă informatic şi informaţional. Ce e de făcut pentru a consolida principalele repere de securitate euroatlantică pe acest câmp de luptă invizibil?
Victor Boştinaru: Să pornim de la partea introductivă a prezentării dumneavoastră, ofensiva informativă - există şi una informatică, evident - pe care Rusia o desfăşoară de o vreme bună încoace, într-un context în care, în modul cel mai cumsecade, această campanie a fost denumită 'propagandă rusească', dar eu aş spune că asistăm, de fapt, la confirmarea şi afirmarea unei adevărate maşini de manipulare, demnă de Coloana a 5-a, dezvoltată de Germania nazistă înainte de acţiunile militare, pe care aceasta le-a dezvoltat şi evident că România este într-o zonă de risc maxim datorită proximităţii cu zona de conflict, dar şi a faptului că Rusia priveşte şi probabil e tentată să utilizeze asemenea mijloace de propagandă, inclusiv în ţara noastră, şi să nu uităm, Rusia pare a avea în egală măsură o coordonare şi o concertare cu Budapesta lui Viktor Orban, pe chestiuni care ar trebui să alerteze foarte serios liderii de la Bucureşti asupra consecinţelor privind securitatea naţională.

Radu Dobriţoiu: Pare că sunt folosite, domnule Boştinaru, mecanisme similare de propagandă din perioada sovietică, combinate cu acţiuni modernizate de dezbinare a aliaţilor din NATO şi din interiorul UE, aşa cum aţi amintit dvs. Este vorba de Ungaria - nu este prima dată când analiştii, sau vocin importante, amintesc acest lucru -, dar şi Bulgaria este prinsă în acest joc complicat la care Rusia participă ca la un gambit, sacrificând foarte multe lucruri în schimbul acestor noi prieteni.
Victor Boştinaru: Este complet adevărat ceea ce spuneţi dvs. Adăugăm împreună faptul că în ambele ţări Rusia finanţează lideri politici, partide politice, probabil, inclusiv mass media şi ONG-uri, în aşa fel încât acestea se manifestă ca adevărate platforme de sprijin pentru acţiunea Rusiei, ceea ce reprezintă un risc major asupra solidarităţii UE, dar şi un risc serios asupra solidarităţii Alianţei NATO. Şi de aceea România cred că ar trebui să lase deoparte obsesia pentru gâlceava cotidiană. Chiar astăzi, când discutăm, citeam în urmă cu o oră, Lituania a luat măsura interzicerii licenţei pentru un post de televiziune rusesc, tocmai pentru că a considerat că este vorba de propagandă deşănţată rusească şi, drept urmare, acest post nu va mai putea fi retransmis în Lituania. Este prima acţiune de acest gen - e drept, într-un context în care în statele baltice există o comunitate rusofonă semnificativă.
Dar, revenind la oile noastre, cred că atât guvernul României cât şi preşedintele României ar trebui să considere foarte-foarte serios acest risc, şi îmi permit, cu toată modestia, dar totuşi o fac dintr-o pornire firească de cetăţean român şi de european convins că România trebuie să întreprindă măsuri ferme de contracarare a propagandei ruseştim, care altfel poate să se dezvolte şi să conducă inclusiv într-un orizont de timp previzibil la apariţia unor structuri politice care s-ar putea manifesta deschis în favoarea Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Domnule Victor Boştinaru, s-a vorbit, de asemenea, şi de anumite pârghii pe acest palier mass media care sunt activate de ceva vreme de Federaţia Rusă, de trusturi de presă şi chiar jurnalişti care, dintr-o dată, s-au aliat acestei "propagande" conduse de Federaţia Rusă împotriva Alianţei Nord-Atlantice şi a SUA. Credeţi că şi în România există acest fenomen?
Victor Boştinaru: Există, în momentul de faţă, o minimă certitudine; aceea că Jobbik-ul, care are o implantare în Transilvania, are finanţare, atât din Ungaria, cât şi din Rusia. Or, acest element, dacă ar fi doar el, şi ar fi de ajuns să ne alerteze. Dar, întrucât manifestări ale propagandei ruseşti, ale coloanei a cincia ruseşti se manifestă extrem de agresiv şi, pe alocuri, cu impact serios asupra populaţiei din state membre ale UE, România ar trebui să reacţioneze... Şansa României este istoria, în ceea ce priveşte anticorpii vizavi de propaganda rusească, dar această istorie nu poate, singură, să ne apere de toate; ar trebui, liderii politici să adauge la acest lucru; şi îndrăznesc să reiterez o propunere care există în ţări foarte serioase, începând cu Statele Unite ale Americii, cu Marea Britanie, Suedia, toate statele baltice, de altfel... Este interdicţia explicită a finanţării din străinătate a partidelor politice, atunci când aceste finanţări sunt destinate unor activităţi care contravin prevederilor constituţionale. Prevederile legale din România, în acest domeniu, sunt extrem de lacunare, extrem de permisive, şi măcar acest lucru ar trebui făcut, ca, rapid, partidele politice din România să se protejeze de riscul de a fi subiecte ale unor finanţări de o asemenea natură, indiferent de unde ar veni ele. Ei, eu mi-am permis să le denumesc simplu, finanţări pentru activităţi anticonstituţionale sau care contravin tratatelor şi valorilor UE şi ale alianţei NATO. Şi, pe această bază, România ar începe să creeze necesarul de anticorpi, acum, dar şi în viitor, pentru ca aceste lucruri să nu se întâmple. Iar pe de altă parte, cred că este cu adevărat important ca, la nivelul CSAT, să se discute acest risc şi impactul său asupra securităţii naţionale, dintr-un lucru simplu: UE urmează ca, într-o perioadă scurtă, urmează să definitiveze un document de poziţie privind contracararea propagandei ruseşti. Dacă UE o face, şi o face articulat, aş vrea să văd că ţara mea şi ţara noastră contribuie la acest document, pornind de la faptul că are interese şi, doi, că este decisă să creeze propriile instrumente, care să fie complementare celor prevăzute de acel document de poziţie, pe care înaltul reprezentant Federica Mogherini îl va prezenta în perioada următoare. Din păcate, dezbaterea pe acest subiect, în România, este, practic, inexistentă, lăsând, cel mai adesea, prioritate, zgomotului de cătuşe, care e foarte important, la rândul său, dar zgomotul de cătuşe, singular, nu ne protejează de probleme care au un impact major asupra securităţii naţionale.

Radu Dobriţoiu: Mesajele acide transmise de la Moscova au primit o reacţie similară din partea NATO. Mesaje din partea purtătorilor de cuvânt ai Alianţei au fost trimise presei, şi ieri, dar şi astăzi. Despre războiul informaţional în derulare, de care amintim de un an de zile, la Euroatlantica, ne vorbeşte şi Cerasela Rădulescu, corespondent al Radio România Actualităţi, la Bruxelles.
Corespondenţă din Bruxelles - Reporter: Cerasela Rădulescu - Războiul informaţional pe care îl duce Rusia împotriva statelor membre NATO este inclusiv îndreptat spre România. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Carmen Romero, spune că România este un aliat de nădejde al NATO, iar Alianţa îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări. Oficiali ruşi continuă să facă afirmaţii provocatoare care sunt fără fundament, inadecvate şi nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea din Europa - spune doamna Romero într-o postare pe reţeaua de socializare.
De altfel, un alt purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, afirmă că scopul sistemului de apărare antirachetă al NATO este de a proteja aliaţii europeni împotriva ameninţărilor cu rachete balistice care provin din afara spaţiului euroatlantic.
"Ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO şi-a sporit prezenţa militară în partea de est a Alianţei. Această prezenţă are un caracter rotativ şi este departe de orice definiţie rezonabilă a forţelor substanţiale de luptă. Toate măsurile noastre sunt defensive, proporţionale şi în linie cu angajamentele noastre internaţionale" - precizează Alianţa Nord-Atlantică.
Locotent-colonelul german Axel Schmetkamp, directorul Centrului de operaţiuni comune germano-olandeze, declară că din cauza schimbărilor legate de securitatea de pe flancul estic al Alianţei, NATO s-a adaptat rapid prin crearea forţei de reacţie rapidă, şi de aceea vor avea loc două exerciţii militare importante ale acesteia, în lunile aprilie şi iunie.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule Boştinaru, iată că NATO s-a mişcat, şi se pare că se mişcă foarte bine spre Polonia şi spre România. Cât de importante sunt aceste acţiuni de reconsiderare a flancului estic acum - iată, vorbeam înainte de flancul nordic şi flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice. De ceva vreme se vorbeşte foarte des de flancul estic al Alianţei, reprezentat în primul rând de Polonia şi de România. Cât de importante vor fi cele două comandamente de nivel brigadă şi divizie, centre de comandă şi control care vor fi la Bucureşti, ale NATO, în această nouă desfăşurare şi întărire a flancului de est al NATO?
Victor Boştinaru: Eu cred că toate aceste dezvoltări care au loc în momentul de faţă, urmare a deciziilor summitului de la Newport, din toamna trecută, sunt mai mult decât importante. Ele sunt răspunsurile fireşti pe care NATO le identifică la o provocare de securitate majoră, generată de comportamentul în afara legii internaţionale din partea Rusiei, dar în acelaşi timp Polonia, România, dar tot flancul estic în ansamblul său devin astăzi principalul punct de interes al Alianţei pentru un motiv simplu: aici este provocarea lansată de Rusia şi e firesc ca NATO să-şi dezvolte şi să-şi localizeze capabilităţi în această zonă, care altfel era destul de poroasă şi rămăsese aşa ca urmare a convingerii că sistemul de alianţe şi de relaţii internaţionale după căderea comunismului vor permite ca pacea să prevaleze, ca utilizarea forţei să fie exclusă în relaţiile internaţionale şi, pe cale de consecinţă, Rusia nu va reprezenta o ameninţare de securitate deschisă, cum s-a întâmplat după ocuparea Crimeii şi apoi criza majoră din estul Ucrainei. Cred că toate aceste dezvoltări sunt fireşti, România are un interes major să sprijine aceste dezvoltări, să fie parte a tuturor proiectelor pe care Alianţa le identifică sau le decide în această zonă, pentru că are probleme majore de securitate generate de comportamentul Rusiei, iar pe de altă parte, România a înţeles probabil mai repede şi mai profund decât unele dintre statele membre ale UE, că în acest context complicat internaţional, singura garanţie de securitate şi singura sursă de securitate este reprezentată de NATO, în ansamblul său, şi aş spune eu, în special de contribuţia SUA. De aceea, m-aş aştepta ca România să stimuleze consolidarea relaţiilor euroatlantice, inclusiv prin promovarea unei poziţii mai ferme şi mai robuste în cadrul UE de consolidare a cooperării dintre cele două structuri, NATO şi Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, România să fie o voce care să contribuie la dezbaterea aflată în fază embrionară astăzi despre posibile dezvoltări de apărare la nivelul UE, unii i-au spus 'armata europeană' - vezi declaraţia lui Jean-Claude Junker, sau proiecte interesante aflate în Parlamentul European astăzi, susţinute multe dintre ele de către colegi europarlamentari germani sau francezi. România trebuie să fie extrem de pregătită, extrem de activă şi să contribuie la această dezbatere atât la Bruxeles, dar şi în interiorul ţării, pentru că, până la urmă, problema de securitate naţională este o problemă de o importanţă enormă pentru toţi compatrioţii noştri.

Radu Dobriţoiu: Putin a anunţat că va transforma Crimeea într-un bastion militar, dar Ministerul de Externe de la Moscova este deranjat de întărirea militară a României. O dată - vorbim de un teritoriu care, legal, internaţional, aparţine Ucrainei şi nu Rusiei, a doua oară - de un teritoriu suveran naţional. Cert este că forţele se repoziţionează şi în viziunea Moscovei, de unde transmite Alexandr Beleavschi.
Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - De peste un an, ca urmare a crizei ucrainene şi a deteriorării grave pe acest fond a relaţiilor ruso-occidentale, NATO şi Rusia se află într-o opoziţie deschisă pe termen lung, ce redesenează deja harta militară a Europei de Est. Modelul aminteşte în mod îngrijorător de cel european clasic din perioada de vârf a Războiului Rece, caracterizat prin concentrarea riscurilor convenţionale pe flancurile de nord şi de sud, unde Pactul de la Varşovia şi NATO aveau graniţe comune. Actuala opoziţie militară Rusia-NATO se caracterizează prin creşterea accelerată a prezenţei militare pe aceleaşi două flancuri, însă cu o nouă geografie şi cu actori noi. O altă deosebire esenţială este importanţa strategică şi geopolitică mai mare în actualele condiţii a flancului sudic, unde situată şi România, arena principală fiind aici zona Mării Negre. Controlul acestei zone este esenţial, ea fiind în imediata apropiere a conflictului din Ucraina, a Caucazului şi rutelor petrolului caspic, ca şi în vecinătatea strategică a Orientului Mijlociu. Pe flancul de sud, preşedintele Vladimir Putin a anunţat textual transformarea Crimeii într-un bastion militar. Procesul se derulează în mod accelerat, ceea ce a dus deja la schimbarea raportului de forţe în zona Mării Negre, atrăgând după sine măsuri de răspuns din partea NATO. Rusia subliniază că nu exclude posibilitatea de a amplasa în Crimeea şi arme nucleare ca oriunde pe teritoriul său. Potrivit experţilor ruşi, militarizarea Crimeii este un argument de descurajare a Ucrainei, planurilor ei de aderare la NATO şi a unor eventuale baze americane în această ţară. În acelaşi timp, afirmă aceştia, forţele ruse din peninsulă vor avea în obiectiv şi facilităţile militare ale SUA şi NATO din România şi Bulgaria şi navele acestora din Marea Neagră. În primul rând, este vorba de baza antirachetă de la Deveselu, navele americane echipate cu sisteme antirachete AEGIS, noile comandamente NATO şi posibilele viitoare contingente aliate din România. Pe acest fond, a fost previzibilă reacţia critică a Moscovei la posibilitatea amplasării în România de armament greu NATO şi ridicarea restricţiilor numerice la prezenţa trupelor americane pe teritoriul României. Aceste măsuri - a afirmat ieri Ministerul rus de Externe - transformă România "într-un cap de pod pivotal al SUA şi NATO în apropiere de graniţele Rusiei".

Radu Dobriţoiu: Domnule Victor Boştinaru tot Moscova se simte deranjată de ceea ce se întâmplă pe un teritoriu suveran naţional.
Victor Boştinaru: Ca să fiu extrem de precaut, aş spune că e doar cinism, în realitate este chiar mult mai mult de atât pentru faptul că scopul operaţiunilor din primăvara anului trecut, de ocupare a Cremeei, tocmai schimbarea brutală a raportului de forţe din Bazinul Mării Negre. Şi asta a făcut-o Rusia, nu a făcut-o NATO. La momentul acela nu era niciun motiv. După aceea s-a trecut la o dezvoltare accelerată a programului de transfer în Crimeea a unor capabilităţi militare, inclusiv faimoasele rachete Iskander-300, flota de avioane moderne de luptă Suhoi şi MIG, dar şi bombardiere strategice din categoria TU 92, dacă nu mă înşel, cu posibilităţi de a transporta armament nuclear...
Radu Dobriţoiu: ...de a transporta armament atomic. Da.
Victor Boştinaru: Toate astea arată, de fapt, cine este cel care a generat criza, cine este cel care a schimbat brutal raportul de forţă din Marea Neagră, iar ceea ce face alianţa astăzi şi ceea ce face România în cooperare cu Alianţa este un răspuns la criza produsă de Moscova, aşa încât cinism, rămân la concluzia, e un cuvânt slab.

Radu Dobriţoiu: Washingtonul analizează posibile scenarii de întărire a flancului de Est al NATO, capacităţi anti-acces şi de interdicţie regională care să apere ţările est-europene, obiectul ar fi ca aceste state să deţină armament sofisticat. Din Statele Unite, transmite Doina Saiciuc:
Reporter: Centrul pentru Analize Politice Europene, CEPA, din Washington, a publicat un interesant studiu în care face câteva recomandări Aianţei Nord-Atlantice în general şi Statelor Unite în particular privind consolidarea apărării estului teritoriului aliat. Potrivit preşedintelui think tank, de la Washigton, Wess Mitchell, acesta ar putea include o combinaţie de câteva scenarii: unul ar privi prezenţa militarilor americani pe teren, de pildă, staţionarea în Polonia a unei unităţi terestre americane prin mutarea de la Vilseck, din Germania, a Regimentului 2 Cavalerie Styker. În funcţie de atitudinea Rusiei, ar putea fi necesare desfăşurări mai ample de trupe. Este nevoie - spun analiştii de la CEPA - de o strategie a aşa-numitelor capacităţi antiacces şi de interdicţie regională, care să apere ţările est-europene. Statele Unite au lucrat cu aliaţii săi în Zona Pacific pentru crearea unor asemenea apărări eficiente împotriva proiecţiei de putere a Chinei, iar NATO ar trebui să aibă o abordare silimară faţă de ţările est-europene. Obiectivul ar fi, ca statele de frontieră ale NATO să deţină armamente sofisticate care ar impune costuri mari oricăror tentative de agresiune şi de a împedica Rusia să blocheze într-o criză accesul la ţările est-europene. O componentă importantă a acestei strategii va fi insula suedeză Gotland, prin care se poate controla accesul la coasta baltică. O forţă ostilă, care ar opera sisteme antiaeriene avansate de pe această insulă, ar fi capabilă să suprime activitatea aeriană aliată din regiune. Ca atare, NATO ar trebui să prevină un asemenea scenariu, ajutând Polonia şi statele nemembre NATO - Suedia şi Finlanda - să deţină capacităţi militare avansate. Experţii de la CEPA mai recomandă Alianţei să folosească baza aeriană americană de la Lask, Polonia, drept un centru pentru coorodonare regională, prin crearea unui mecanism de rotaţie care să includă unităţi aeriene americane ale celor patru state din Grupul Vişegrad şi româneşti. Experţii Centrului pentru Analize Politice Europene din Washigton, spun, de asemena, că partea realinierii bazelor americane, cea din Germania, Fighter Wing 52, ar trebui mutată în România şi nu la Aviano, în Italia.
Radu Dobriţoiu: Corespondenţă din Statele Unite, semnată Doina Saiciuc. O concluzie, domnule Victor Boştinaru, am încheiat deja emisiunea, câteva cuvinte, importanţa flancului de Est al NATO.

Victor Boştinaru: Flancul de Est, astăzi, devine, probabil, din punct de vedere operaţional, o prioritate maximă a Alianţei Nord-Atlantice, România este parte a acestei zone, care preocupă Alianţa, România trebuie să construiască împreună cu Alianţa răspunsurile pentru a preveni noi complicaţii în relaţiile Alianţei cu Rusia.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată consolidării flancului de Est al NATO, invitat a fost europarlamentarul Victor Boştinaru, sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul "Euroatlantica" şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie, Paşte Fericit şi să vă bucuraţi de Lumină!

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"