Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Îngemănări cu suflet. Rădăcini - Muzica lumii

"Toate tradiţiile, tot ce vine din vechime pentru fiecare popor porneşte dintr-o rădacină comună" era un gând mai vechi al lui Mehdi Aminian.

Îngemănări cu suflet. Rădăcini - Muzica lumii
Roots Revival Romania. Foto: arhivă personală.

Articol de Mihaela Helmis, 12 Martie 2014, 15:28

"Toate traditiile, tot ce vine din vechime pentru fiecare popor porneşte dintr-o rădacină comună" era un gând mai vechi al lui Mehdi Aminian care a avut deja în România cel puţin două demonstraţii.

Din pasiunea unor muzicieni străini pentru muzica tradiţională autohtonă cântată la instrumente precum ney-ul sau duduk-ul s-a născut un turneu dedicat reîntoarcerii la rădăcini.

Ideea a încolţit prima dată în mintea iranianului Mehdi Aminian în 2011, când muzicianul a vizitat România, la invitaţia lui Grigore Leşe. I-a plăcut atât de mult încât, la scurt timp, cel care merge pe calea cea dreapta (asta inseamnă, in traducere, numele iranianului) a plecat să exploreze Maramureşul împtreună cu un alt îndragostit de România, irlandezul , cunoscut nouă, Peter Hurley .

Muzica spectacolul Roots Revival Romania aduce in prim plan pasionați în egală măsură de tradiție și inovație precum: Mehdi Aminian din Iran (ney), Monica Mădaș din România (voce), Mehmet Polat din Turcia (oud), Emmanuel Hovhanni Syan din Armenia (duduk), Meg Hamilton din Marea Britanie (vioară), Ruven Ruppik din Germania(percuţie).

După o adevărată şcoala de vară "absolvită" printre maramureşeni si concertele din august ca şi după noua săptămână petrecută printre cântecele Mariei Tănase-în turneu la Braşov, Cluj ,Timişoara şi Bucureşti , Mihaela Helmis i-a căutat pe câţiva dintre cei aleşi din mai mult de 200 de iubitori de muzică tradiţională care şi-ar fi dorit să intre în proiect.

Audio: Îngemănări cu suflet. Rădăcini - Muzica lumii.

Redactor - Veneaţi de acasă ,fiecare cu muzica şi cu ritmurile părinţilor si ale propriilor străbuni .Cum s-a reflectat muzica tradiţională din România , ce aţi simţit?

Mehdi Aminian – Cum am vazut cultura română in aceste oglinzi! Mă gândeam la aceste idei , dar cuvantul i-a venit lui Mehmet Polat. Am pornit in 2012 – fiind putin familiar cu Romania . Mai fusesem în Maramureş cu Peter Hurley şi Grigore Leşe . Într-o zi mergeam cu trenul la Braşov şi am întâlnit-o pe Monica Mădaş. Am inceput să improvizăm şi s-a întâmplat ceva uimitor!

Atunci mi-a venit ideea unui asemenea proiect : Culturi diferite, improvizatie – dar cu izul culturii românesti. Inspirat de această cultură bogată. Iar Maramureşul e leagan şi vatră de artă traditională romanească.

Redactor – Cum te auto-descri? Cine sunteţi voi cei 7? E sunetul World Music ?Ce a fost mai special?

Mehdi Aminian – A fost sunetul României - mai mult decât al lumii !Câteodata mă gândesc că important a fost ceea ce ne-a adus laolaltă! Cum ne-am ales ! Au fost multe căutări,renunţări,alegeri…dar acum, noi cei 7 am devenit ca o familie.

Redactor
– O experienţă irepetabila! – Ce poate deveni ceea ce a început astfel ?

Mehdi Aminian – Am “gătit” un fel care ramâne – şi care mai poate fi reluat – re-făcut atunci când vom dori!

Redactor – Cum e Ney-ul ?

Mehdi Aminian– Ney e un termen persan . Înseamnă ceea ce uneşte / ce leagă plămânii de gură – o ţeavă , un tub .

Redactor – Cum te-ai intalnit cu Ney-ul?

Mehdi Aminian – E probabil primul instrument făcut de om.E un pai,e o ţeava cu căteva găuri. – Cum am început? Eram un copil energic dar mă linişteam când auzeam Ney-ul. Mi-am facut primul ney – şi am încercat să scot sunete, iar apoi părinţii m-au încurajat şi mi-au luat instrumente.

Redactor - Si dincolo de asta , cum a fost relaţia cu muzica?

Mehdi Aminian – Am crescut în Iran cu muzica – se asculta muzică tradiţională.Ney-ul dă savoare, dă nuanţă – dă “gust” – şi îmi place foarte mult. Deşi cânt şi la sitar – pot spune că sunt mai ales un cântareţ la Ney.

Redactor – Ce a fost mai important – ce v-a adus alaturi: ritmul , sunetul , melodia?

Mehdi Aminian – Mulţi ar putea spune ca e doar Muzica ! Dar nu au fost doar interpreţii şi priceperea lor. A fost personalitatea fiecăruia care a fost mai valoroasă poate chiar decât muzica. Dar cântand împreuna am ajuns la un nivel excepţional.

Redactor – Aveţi şansa de a veni din spatii, din familii unde fiecare mai cântă pentru sine, pentru sufletul sau. O şansa pentru autenticitate.

Mehdi Aminian – Copil sau adolescent fiind de câte ori aveam probleme , mă retrăgeam mult timp în camera mea şi ascultam muzica tradiţională ca un fel de meditaţie. Dar pe atunci nu-i spuneam aşa.

Redactor – Aşadar nu o şcoală de muzică e importantă ci propria experienţă cu muzica tradiţională.

Mehdi Aminian – Diferenţa e ca toţi iubim muzica tradiţională – şi o practicăm. Unii au facut conservatorul, altii sunt autodidacţi – aşa cum şi eu sunt.Am cântat, am căutat,am cercetat muzica veche timp de 10 ani. Ce ne-a adus alaturi a fost iubire pură pentru muzică.

Redactor – Cum a fost Săpânţa, Ieudul, cum s-au suprapus cu experinta anterioară?

Mehdi Aminian – Pentru mine în Maramureş simplitatea oamenilor dă o adâncime unică. Simplitatea culturii,a atitudinii dă o profunzime curată şi uimitoare. Pentru mine acolo cei mai importanti au fost oamenii care sunt rezultat al naturii, tradiţiei şi culturii lor.

Redactor
– Vei duce cu tine de acum ceva din ritmurile din Maramureş?

Mehdi Aminian
– Am întâlnit mulţi instrumentişti. La Ieud , corul de femei de la biserică, Grupul Iza... Am cântat la Săpanţa împreună – şi cu copiii de acolo . Când i-am întâlnit ne întrebam ce căutam în prezenţa lor. Dar când au început să cânte fiecare dintre noi am fost surprinşi – şi ne-am dorit să-i luăm cu noi şi la concertul de la Bucureşti.

Redactor
– Ce v-a impresionat mai mult? Doina sau muzica de joc?

Mehdi Aminian – Doina, sau muzica de joc!Le-aş pune în categorii separate, dar ele sunt muzică româneasca/a românilor – uneori ni se potriveste doina – alteori muzica de joc – dar de fapt vorbim de un întreg.

Redactor - Experienţa a fost legată de rădacinile fiecăruia sau e vorba de o rădacină comună?

Mehdi Aminian – Toate tradiţiile, tot ce vine din vechime pentru fiecare popor porneşte dintr-o rădacină comună. Au pornit dintr-un loc .O sămânţă fost plantată - şi îi putem recunoaşte rădăcinile . Dar noi avem un trup care e ca un copac – ca rezultat al culturii, al traditiei fiecăruia dintre noi. Proiectul s-a referit la acest copac şi la rădăcini care încă sunt vii. Acum le-am gasit pe cele din Maramureş si cultura sa bogată .Un copac şi rădăcinile! şi re-vitalizarea acestor rădăcini.

– Noi suntem întregul ! Copacul întreg! Când suntem în Maramureş ne concentrăm mai mult asupra rădăcinilor pentru a prelua energia, izvorul, sursele- iar când am ajuns la Bucureşti a venit timpul înfloririi şi al roadelor.Concertul nostru e floarea şi fructul! În Maramureş rădăcinile au fost cele hrănite din pământul bogat în minerale – şi numesc astfel toată cultura şi sursa noastră de inspiraţie. Acolo ne-am întins rădăcinile , ne-am hrănit ideile şi inspiraţia.

– Oglindă,experienţă completă, şi complexă!

Redactor- Felicitări pentru ceea ce aţi trăit împreună şi pentru ce ne-aţi pus în faţă pentru a ne recunoaşte!

Mehdi Aminian - Dar am şi eu o întrebare !Voi,românii,cum v-aţi văzut ?

Redactor - A fost puţin straniu la început : să recunosc ce ştiam, să aud o formă nouă şi apoi să mă regăsesc .

Redactor- Instrumente precum cobza nu ne sunt străine ca sonoritate. Oud-ul prin ce e special?

Mehmet Polat - La 17 ani am descoperit instrumentul . Până atunci cântam la balama, un fel de buzuki turcesc.
Oud-ul a fost mai provocator pentru mine – imi plăcea sunetul, si asprimea corzilor. M-am născut cu muzica în casă – muzica alevi – pentru că în fiecare casă din satele turceşti era o balama. Părinţii mei cântau acasă pentru propria lor plăcere – împreuna cu sătenii de câte ori se adunau. Iar ce am găsit in Maramureş seamănă cu ce am lăsat acasă – mulţi oameni cântă, joacă si dansează împreună. M-am simţit ca unul dintre copiiifost pe scenă. Mi-a plăcut foarte mult! Imi place mult muzica lor.Am si studiat-o la conservator – dar imi place stilul autentic de a cânta.

Redactor – Ce a fost neaşteptat în Maramureş?

Mehmet Polat – Mi-a plăcut cum s-au strâns femeile si bărbaţii în costume populare cântând împreună, bucurându-se şi bând pălincă. I-am observat cu interes – întâi la biserică la rugăciune – iar ideea vârstinicilor care cântau si dansau mi-a placut foarte mult.

Redactor – Ceea ce ai adus de acasă , cum ai folosit?

Mehmet Polat - Am rădăcini tradiţionale, dar cânt muzică contemporană.Locuiesc în Amsterdam de 6 ani şi cânt în grupuri diverse, cu instrumentişti din ţări diferite. Uneori compun, alteori includ muzica din diferite culturi în ceea ce cântam . Acum am auzit cavalul moldovenesc,byronul Irlandez si dudukul Armean. Le ştiam, dar în cele 10 zile de aici ele s-au ingemănat atât de bine.

Redactor – Cum defineşti muzica pe care o cânţi?

Mehmet Polat –Muzica contemporană aduce ceva nou, încă ne-mai-întâlnit. Mă ajută să explorez, să aprofundez ,să cercetez.

Strâng multe matriale bune – ascult muzică africană, coreeană, chineză, autentică desigur, dar si jazz. Iar acum în baia de sunete din Maramureş am introdus şi ritmuri turceşti dar şi armeneşti. Muzica maramureşană cântată în stil turcesc – pe structura şi măsura makamului turcesc. Autentic şi în acelaşi timp diferit!

– Nu a fost intenţia noastră principală să cântăm muzica românească aşa cum o face GRUPUL IZA – nu ni s-a cerut aşa ceva. Intenţia a fost sa ne găsim inspiraţia , să le oglindim melodiile în cultura cu care veneam de acasă – şi cu instrumentele noastre autentice precum ney-ul.

Redactor – Care a fost cea mai puternica experienţă acolo?

Mehmet Polat – Cu o săptamană înainte nu ştiam ce are să iasă – fiecare aducea de acasă propria muzica –sau cea pe care a compus-o, – dar proiectul era să cantăm melodiile locului , ceea ce a fost încă şi mai provocator şi mi-a plăcut foarte mult. – Iar de aici simt că se vor mai naşte si alte noi idei, noi proiecte de viitor. Abia aştept să revin , să cânt şi să întâlnesc alţi instrumentişti români – cu care să petrec cât mai mult timp.

Iar cu muzica Mariei Tănase a fost o experienţă cel puţin la fel de complexă.

Mehdi Aminian – E o percepţie noua a muzicii româneşti de către muzicienii străini.Sigur nu o înţelegem la fel de bine ca românii, dar ce avem noi e privirea proaspătă. Nu avem prejudecăţi asupra trecutului – eu nu mă gândesc dacă provine din timpul comunismului sau din orice alt context – noi auzim doar muzica si am primit-o foarte bine – fapt ce ne-a ajutat mult.

Redactor – Cum a fost prima întalnire cu Maria Tanase?

Mehdi Aminian – Am auzit-o de câteva ori de când am ajuns în România – am ascultat-o mult fără să ştiu cine e. Mi-a placut cum suna , am continuat să o ascult şi abia apoi i-am aflat numele. Maria Tanase. Apoi i-am cercetat cântecele, personalitatea şi am considerat ca e o temă bună pentru a doua ediţie Roots Revival Romania .

Redactor - Si care a fost principalul motiv al alegerii ei pentru a doua parte a proiectului?

Mehdi Aminian– Filosofia ar putea să fie căutarea unor teme care au devenit foarte cunoscute pe care fiecare le ştie – muzica din Maramureş, muzica Mariei Tanase sunt bine cunoscute iar noi am recurs la o nouă abordare. Maria Tanase reprezintă în Romania un cult şi a fost un mare risc, dar am auzit, am simţit reacţiile sălii şi mă bucur că am reuşit.

Redactor – Ce aţi pus deasupra, dedesubt printre ritmurile cunoscute.- e o muzică pe care poate am uitat-o . Sunt aranjamente care în viziunea voastră au devenit altfel şi facem altfel pasul mai departe.

Mehdi Aminian
– Aceasta e definiţia pentru Roots Revival – preluăm teme tradiţionale – folclorice sau nu , şi le punem în altă lumina. Pastrăm scheletul vechii muzici, al cantecului cunoscut şi …asta e definiţia.

Redactor – Credeţi că muzica indo-europeana e copacul despre care vrobeaţi şi că rădăcinile îşi trag acum apa proaspătă?

Mehdi Aminian – Nu m-am gândit aşa la ceea ce facem – dar cred că e adevărat! Culturile noastre nu sunt decat crengile acestui copac. Impreună alcătuiesc acest trunchi de copac cu boboci minunati, cu flori noi – şi de asta continuăm să cântăm.

Redactor – E interesant să ne vedem prin ochii voştri...

Mehdi Aminian – Pentru noi e şi mai interesant sa vedem muzica româneasca cu aceasta noua abordare. Ma bucur sa fiu aici – sa ascult muzica romanească atât de bogată.

Redactor – Ce alte motive ar fi pentru a reveni – după prima întalnire care a fost – cred – dragoste la prima vedere cu muzica noastră traditională?

Mehdi Aminian – De acum doi ani – dupa Festivalul George Enescu unde am cântat împreună cu Grigore Leşe am revenit cu gândul la Maramureş – ce am făcut a fost bine primit iar acum locuiesc în România – călătoresc mult – dar locuiesc în Bucureşti.

Povestea Cântării Cântărilor
Documentare 22 Aprilie 2022, 10:08

Povestea Cântării Cântărilor

Prin noua haină muzicală pe care o îmbracă graţie inspiraţiei marelui compozitor Sabin Păutza avem din nou prilej să căutăm...

Povestea Cântării Cântărilor
Portative - curcubeu
Documentare 18 Februarie 2022, 11:06

Portative - curcubeu

RadioDoc din 17 februarie 2022 - cu pianista Sînziana Mircea.

Portative - curcubeu
Magia eclipselor
Documentare 28 Ianuarie 2022, 18:19

Magia eclipselor

RadioDoc din 27 ianuarie 2022.

Magia eclipselor
Migrarea online este o amenințare pentru arta contemporană?
Documentare 18 Decembrie 2021, 09:56

Migrarea online este o amenințare pentru arta contemporană?

Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk.

Migrarea online este o amenințare pentru arta contemporană?
„Radio Chişinău – România la 10 ani”
Documentare 02 Decembrie 2021, 13:59

„Radio Chişinău – România la 10 ani”

Documentar RRA

„Radio Chişinău – România la 10 ani”
 Să fi frunză în scena Naturii - Parcul Natural Văcărești (FOTO)
Documentare 26 Noiembrie 2021, 07:20

Să fi frunză în scena Naturii - Parcul Natural Văcărești (FOTO)

Aflăm povestea întâlnirii cu natura, în toamna 2021, împreună cu Andreea David , Raluca Oancea Nestor și toți ce li s-au...

Să fi frunză în scena Naturii - Parcul Natural Văcărești (FOTO)
Moştenirea Generalului Dragalina
Documentare 29 Octombrie 2021, 14:56

Moştenirea Generalului Dragalina

Istoria, eroii acestui pământ, arhivele , momumentele, memoria, cărțile , recunoașterea, premiile, ștafeta transmisă unei noi...

Moştenirea Generalului Dragalina
Moștenirea lui Samuel von Brukenthal în anul Brukenthal-300
Documentare 08 Octombrie 2021, 18:01

Moștenirea lui Samuel von Brukenthal în anul Brukenthal-300

Din perspectivă culturală, secolul al XVIII-lea este pentru Transilvania secolul conectării la pulsul occidental, un secol al...

Moștenirea lui Samuel von Brukenthal în anul Brukenthal-300