Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DIMINEŢI ... CU SOARE (Continuare) Duminică, 29 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

12 Februarie 2013
Vizualizari: 2358
Comentează add

Invitaţi:dr. Ştefan Bosomitu şi Mihai Burcea, cercetători - Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Incursiune în anatomia unui regim. Gheorghiu Dej Incursiune în anatomia unui regim. Gheorghiu Dej - Conține audio

george-popescu

Nikita Sergheevici Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu Dej în 1960. Foto: Arhivă Agerpres.

Evoluţia istorică a  Partidului Comunist din România s-a pliat pe evoluţia liderilor săi.

În prima parte a existenţei sale de 23 de ani, cu câtva timp într-o legalitate discutabilă, apoi subterană în perioada interbelică, în care conspirativitatea era regula de bază a supravieţuirii organizaţiilor şi membrilor săi, răstimp în care liderii erau des schimbaţi de conducerea Internaţionalei a III-a şi a doua perioadă în care PCR luptă pentru acapararea puterii în Stat, sub protecţia ocupantului sovietic, în care acţiunile publice sunt însoţite deseori de argumentul forţei pentru instituirea unui regim monocolor şi centralizat.

O evoluţie ce se potriveşte liderilor partidului, dintre care se detaşează prin postura deţinută, Gheorghiu Dej.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din din 11 februarie 2013:

Intrat în partid  în 1932-1933 - cu mult după anul înfiinţării, 1921 – Gheorghiu Dej are un parcurs fulminant.

În mai puţin de 15 ani ajunge la vârful partidului, fără ca în anii ilegalităţii să fi fost la Moscova şi fără să se bucure de succesele unui Lucreţiu Pătrăşcanu sau ale Anei Pauker, una dintre favoritele lui Molotov, numărul doi al URSS-ului, chiar şi postbelic.

Gheorghiu Dej combină şiretenia, moderaţia şi atacul de tip blitz-krieg în faţa concurenţilor săi. Aproape întreaga carieră politică este dominată de plata poliţelor pentru tovarăşii săi, aflaţi în competiţie sau doar presupuşi candidaţi la însemnele puterii.

După aprecierea invitaţilor acestei ediţii, Gheorghiu Dej rămâne în istorie ca un stalinist pur care a pus în practică toate tehnicile – în cea mai mare parte exersate de predecesorii săi – pentru eliminarea adversarilor.

Capacitatea de reformare a partidului nu a cunoscut în România valorile pe care le aştepta Moscova şi care au fost puse în practică în celelalte state ale blocului comunist. O reformare dictată de jocurile politice atât de la Moscova, cât şi de cele din interiorul partidului.

Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevski au pierdut în final lupta pentru impunerea lui Constantin Pârvulescu, omul de casă al URSS în România, ca şef al partidului.

Gheorghiu Dej şi apropiaţii săi au consolidat nucleul dur al partidului, iar după retragerea Armatei Roşii în vara lui 1958, vor  pune în practică propriile lor planuri de dezvoltare socială, de legături comerciale ale României, în totală disonanţă cu intenţiile Blocului Estic, de creare a unei pieţe economice a lumii comuniste.

Destalinizarea sau procesul de recuperare a încrederii populaţiei, iniţiat de Hruşciov odată cu prezentarea Raportului secret la cel de-al XX-lea Congres al PCUS nu a găsit prea mulţi aderenţi în România.

La vârful puterii comuniste din România, raportul aproape că nu a avut nici un impact, poate a grăbit „căderea ultimilor mohicani”.

Orientarea în materie de politică externă de la întoarcerea cu spatele la promisiunile Estului, cu faţa la făgăduielile Occidentului nu a mai fost decât un pas.

Gheorghiu Dej îşi dorea consolidarea puterii şi ocolirea pe cât se poate a unei medieri sovietice în probleme de politică externă şi în interior, în viaţa partidului. România a ajuns în graţiile Chinei, aflată în conflict ideologic şi pentru scurt timp şi militar cu URSS.

Desigur că în materie de drepturi şi libertăţi, regimul Dej nu le acorda prea multă importanţă, în general regimul comunist din România a tratat această necesitate ca pe o posibilitate de a pierde privilegiile puterii absolute în conducerea statului. 

Trebuie recunoscut că o relaxare a avut totuşi loc, după ruperea relaţiilor drecte cu sovieticii, proiectele sociale căpătând o mare consistenţă în politica internă.

O creştere a nivelului de trai şi o destindere a relaţiilor puterii comuniste cu cetăţenii.

Luptele din interiorul partidului în configuraţia ante-belică şi apoi după instalarea la conducerea României sunt relatate pe larg în cadrul ediţiei, ca şi importanţa presiunii exercitate de URSS. A se urmări fişierul sonor al emisiunii.

Contribuţii editoriale : d-na dr. Cristina Diac, cercetător INST - Institutul National pentru StudiulTotalitarismului  cu o proiecţie despre viaţă cotidiană în timpul regimului Gheorghiu Dej. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet, în direct şi în reluare de la adresa : www.romania-actualitati.ro


 


Etichete Gheorghiu DejURSSINST

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live