În Valea Jiului, închiderea minelor duce și la restrângerea altor domenii

În Valea Jiului, închiderea minelor duce nu doar la continua creştere a şomajului ci, indirect, şi la restrângerea altor domenii.

Consecinţa cea mai importantă, spun sociologii, este riscul de depopulare a zonei.

Universitatea din Petroşani, de exemplu, care pregătea viitori ingineri în minerit şi în domenii conexe, a rămas fără câteva specializări şi fără o parte din studenţi.

Codruţa Dura, prorector: "Există, într-adevăr, şi o serie de studenţi de la studiile universitare de licenţă şi masterat care renunţă la studiile lor.

"După ultimele noastre calcule, procentul acestora este de aproximativ 10%", a afirmat Codruţa Dura.

Şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă din Petroşani, singurul de felul acesta din România, a trebuit să îşi caute alte pieţe pentru a putea supravieţui.

Artur Găman, directorul Institutului: "Am avut prevederea ca din timp să ne reorientăm către alte sectoare de actitivate, ceea ce înseamnă siderurgie, industrie energetică, gaz şi petrol, rafinării şi aşa mai departe.

"E clar, dacă am fi fost legaţi structural strict de industria minieră, nu am mai fi fost astăzi aici", a afirmat Artur Găman.

Sociologul Valentin Fulger, care a cercetat ani de zile acest fenomen, crede că disponibilizările au produs efecte greu de cuantificat, dar cel mai important este acela că oamenii vor să plece din Valea Jiului.

Valentin Fulger: "Oamenii de aici, pur şi simplu, s-au deprofesionalizat, au ajuns într-o stare de sărăcie cronică, pentru că aici este o zonă care nu mai are viitor, sau cel puţin aşa este receptată la nivelul larg al populaţiei", a afirmat Valentin Fulger.

Concedierile colective continuă şi anul acesta, aproape 700 de mineri urmând să fie disponibilizaţi de la exploatările miniere neviabile.