Împreună - de la Asan până la "Podul Prieteniei"

26 Februarie 2010 | 2070 vizualizări
Comentează

de Sorin Solomon

Bulgaria şi România au aderat împreună în 2007 la UE, dar istoria comună a celor două ţări este veche de mai bine de 1000 de ani.

Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse. Foto: Agerpres

   

Deşi au aderat în acelaşi timp la Uniunea Europeană, în 2007, şi sunt state vecine, între România şi Bulgaria relaţiile nu sunt unele dintre cele mai prietenoase, ci într-o permanenţă concurenţă.
 
Au trecut trei ani de atunci, dar cele două ţări nu au reuşit să depăşească în totalitate nemulţumirea că amândouă împart soartă unui integrări de ultim moment în Uniunea Europeană.
 
Premierul bulgar, Boiko Borisov, i-a cerut cancelarului german, Angela Merkel, să nu evalueze ţara să prin prisma vecinilor ei atunci când este vorba de intrarea în zona euro, făcând referire la problemele economice pe care le-a resimţit România în ultimul an, informează Osservatorio Balcani.
 
Din punctul de vedere al funcţionarilor de la Bruxelles cele două ţări se aseamănă în multe aspecte importante. 

 
După căderea comunismului, atât Bulgaria cât şi România, au reuşit cu greu să îşi revină. 
 
În ochii europenilor cele două ţări au cam aceleaşi probleme: incompetenţa politică şi economică,  incapacitate de a face reforme incisive şi eficiente şi corupţie.

Bulgaria se luptă cu stigmatul că este o ţară în care criminalitatea organizată îşi face de cap, iar România a avut o fază de regresiune a imaginii externe în perioada în care a fost condusă de fostul demnitar din perioada comunistă Ion Iliescu.
 
Credibilitatea bulgarilor a crescut odată cu guvernarea fostului monarh Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, iar în această perioadă ţara a reuşit să facă mai mulţi paşi spre Europa, spre deosebire de România.
 
În 2005 şi în Bulgaria au revenit la putere foştii comunişti şi nivelul corupţiei a ajuns comparabil cu cel al României, din 2004, de pe vremea când Adrian Năstase era premier şi Bucureştiul primea avertismente severe din partea UE în această privinţă. 
 
Lucrurile păreau să meargă mai bine între cele două ţări odată cu venirea la putere a administraţiei Călin Popescu Tăriceanu.
 
În acest moment un lucru este sigur: românii şi bulgarii continuă să aibă o imagine distorsionată unii despre alţii, mentalitate dezvoltată în comunism.

Drept urmare, schimburile politice, economice, sociale şi de informaţii între cele două state nu doar că sunt nesatisfăcătoare, ci practic absente.
 

Românii, mai ales cei din sudul ţării, îşi amintesc cu nostalgie de antenele TV care "prindeau bulgarii", de meciurile de fotbal transmise de televiziunea de stat, de "Studio X", de ţigările bulgăreşti BT sau de parfumul de trandafiri.

Astăzi, bulgării sunt asociaţi cu murăturile şi mai ales cu litoralul lor, mai apreciat de români decât cel al aceleiaşi Mări Negre de la Saturn sau Venus. 
 
De partea cealaltă printre stereotipurile vecinilor noştri despre noi se află uciderea lui Ceauşescu sau tradiţionala mămăligă, ultima "imagine" fiind prezentă şi în "discuţiile" dintre fostul selecţioner al naţionalei de fotbal bulgare, Hristo Stoicikov, şi ziariştii români.

Articol realizat cu sprijinul Rador.

Taguri: Bulgaria, România, istorie, aderare, corupţie, UE, rraexclusiv, Exclusiv Online

Articole cu teme similare:

• "Metoda germană" în Bulgaria
• Rusia finanţează o centrală nucleară din Bulgaria
• Olli Rehn:"Bulgaria şi România nu erau pregătite de aderare"
• Bulgaria, vizitată de turişti "mai bogaţi"

Comentarii:

• Acum
• Urmează

• Ce este o gaură neagră?

• Minerii morţi în 2008 la Petrila au fost comemoraţi

• 21 de ani de la căderea Zidului Berlinului

• Nichita, merele şi castrul roman

• Comoara Cuvintelor

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: