Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI (Talk - show RRA) Vineri, 15 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

11 August 2017
Vizualizari: 826
Comentează add

Invitatul Euroatlantica ministrul Adrian Ţuşuianu: informaţii de actualitate despre Armata României, programele de achiziţii, contribuţia la întărirea securităţii euroatlantice.

Importanţa României în cadrul NATO, modernizarea Armatei României

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! "Euroatlantica" îşi îndreaptă atenţia în această ediţie spre Armata României, care, din acest an, are o alocare bugetară de 2% din PIB. În ciuda problemelor generate de tehnica uzată, militarii români au reuşit să încheie cu succes cel mai mare exerciţiu din regiune - Saber Guardian -, aplicaţie coordonată de Statele Unite, la care au participat peste 25.000 de militari. Tot despre alocarea bugetară, reamintesc, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026, care respectă acordul politic privind alocarea a două procente din PIB pentru Armată. Invitatul acestei ediţii este ministrul apărării naţionale, Adrian Ţuţuianu, doctor în drept, absolvent al Colegiului Naţional de Apărare şi al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica", o ediţie cu foarte multe informaţii de actualitate despre Armata României, despre programele de achiziţii, contribuţia ţării noastre la întărirea securităţii euroatlantice, dar şi despre eforturile de aplicare a legii rezerviştilor voluntari. Tema ediţiei: "Importanţa României în cadrul NATO, modernizarea şi înzestrarea Armatei României". Domnule ministru Adrian Ţuţuianu, bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica"!

Adrian Ţuţuianu: Bine v-am găsit!

Radu Dobriţoiu: Vă mulţumim pentru că aţi acceptat invitaţia noastră, domnule ministru Adrian Ţuţuianu. România a devenit, în ultimii ani, un aliat important în cadrul NATO, pornind de la misiunile internaţionale, comandamentele multinaţionale de pe teritoriul ţării noastre şi până la Baza de la Deveselu, componentă importantă în scutul antirachetă al Alianţei. Vă rog, pentru "Euroatlantica", să vă referiţi la contribuţia României ca stat aliat NATO la întărirea securităţii euroatlantice.

Adrian Ţuţuianu: Este important de arătat că întărirea profilului României de pilon regional de stabilitate şi securitate în cadrul NATO şi UE reprezintă preocuparea noastră de bază. Participăm la exerciţii şi antrenamente comune cu aliaţii şi naţiunile partenere. Intensificăm angajarea resurselor şi forţelor în sprijinul operaţiilor şi misiunilor NATO şi misiunilor sub umbrela UE. România continuă şi intensifică eforturile şi măsurile în sprijinul apărării şi securităţii, alături de aliaţi şi partenerii săi, prin onorarea angajamentelor internaţionale. În anul 2017 militarii români au participat la peste o sută de exerciţii şi acţiuni multinaţionale planificate şi conduse în cooperare cu aliaţi şi parteneri. România a alocat în acest an 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Acest angajament politic urmează să fie susţinut pe o perioadă de zece ani, până în anul 2026, iar programul de înzestrarea a armatei a fost construit pe o asemenea alocare financiară. Recent, CSAT a aprobat programul de înzestrare pentru zece ani de zile. De asemenea, România recunoaşte importanţa unei prezenţe înaintate întărite în ţările baltice şi Polonia. De asemenea, este interesată de consolidarea flancului estic al Alianţei şi de tratarea într-o manieră unitară a acestui flanc - nord şi sud -, în aşa fel încât să ne consolidăm securitatea în zona Mării Negre, o zonă unde ecuaţia de securitate s-a modificat, s-a complicat fundamental după deciziile din anul 2014 ale Federaţiei Ruse legate de Crimeea, după apariţia conflictului din Ucraina şi existenţa în zonă a unor conflicte îngheţate, dacă vorbim de Georgia, de Transnistria. De asemenea, mutaţii importante s-au produs ca urmare a evenimentelor din Turcia. De toate aceste lucruri noi trebuie să ţinem seama şi să căutăm soluţii pentru consolidarea securităţii regionale.

Radu Dobriţoiu: Tot pe acest palier al cooperării euro-atlantice, dle ministru, în luna octombrie România va găzdui sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a NATO. Ministerul Apărării Naţionale va fi prezent la aceste dezbateri. Cum pregătiţi acest eveniment?

Adrian Ţuţuianu: Sesiunea de toamnă din 2017 va fi găzduită de Parlamentul României în perioada 6-9 octombrie, ocazie cu care comisiile din Adunarea Parlamentară NATO vor adopta o serie de recomandări politice. Acestea vor fi supuse votului plenului Adunării şi transmise Consiliului Nord-Atlantic. Găzduirea acestui eveniment reprezintă un moment semnificativ pentru prestigiul şi activitatea Parlamentului României. Cunoaşteţi că România a mai găzduit reuniuni ale Adunării Parlamentare NATO în anii 2007 şi 2011. Activităţile anuale ale Adunării Parlamentare NATO se încheie prin organizarea în luna decembrie, la Washington, a Forumului Parlamentar Transatlantic, care permite parlamentarilor să dezbată cu experţii americani chestiuni specifice privind Alianţa. În anul acesta au avut loc două sesiuni plenare, una în Georgia, cea din luna mai, şi sesiunea din toamnă care are loc în România. Suntem în linie dreaptă cu toate pregătirile necesare organizării acestui eveniment, care implică nu doar Ministerul Apărării Naţionale, ci implică Parlamentul României, implică guvernul, deci dimensiunea este una mai importantă decât activitatea unui minister.

Radu Dobriţoiu: Pe flancul de est al NATO, România a activat Brigada Multinaţională de la Craiova şi la Bucureşti avem Divizia Multinaţională de Sud-Est a NATO. Ce ne puteţi spune despre aceste mari unităţi integrate în planurile de contingenţă ale Alianţei?

Adrian Ţuţuianu: Sunt structuri aliate, dezvoltate pe teritoriul naţional, care arată importanţa pe care NATO o acordă României şi flancului estic al Alianţei. Brigada Multinaţională de la Craiova a atins capacitatea iniţială. Este în plin proces de îndeplinire a obiectivelor necesare pentru atingerea operaţionalizării complete, în anul 2018. La această brigadă multinaţională participă forţe ale armatelor din cadrul NATO şi partenere. Trebuie spus foarte clar că România este la graniţa Alianţei şi că orice capabilitate dezvoltată în această zonă contribuie la întărirea securităţii NATO, scutul de la Deveselu fiind un exemplu grăitor în acest sens, la care, iată, adăugăm această brigadă multinaţională şi dezvoltăm sistemul de exerciţii în comun, Saber Guardian fiind exemplul cel mai bun şi cel mai mare exerciţiu multinaţional desfăşurat pe teritoriul naţional în ultimii 27 de ani.

Radu Dobriţoiu: Misiunile internaţionale la care participă Armata României s-au diversificat în acest an. Alături de participarea la misiunea din Afganistan, s-au adăugat şi misiunile pe flancul de est al NATO, un efort important în cadrul Alianţei, despre care vă rog să ne daţi mai multe informaţii.

Adrian Ţuţuianu: România participă la misiuni internaţionale importante. Lucrăm sub egida ONU, lucrăm sub egida NATO, lucrăm în cadrul angajamentelor luate în UE. Încercăm să fim un furnizor de securitate important, un pilon de bază al NATO în toate aceste activităţi. În Afganistan, la momentul acesta, participăm cu 626 de militari. În Bosnia-Herţegovina, la operaţiunea UE Althea, 39 de militari. În Kosovo operaţiunea NATO - KFOR, cu 59 de militari. Misiuni de observare şi monitorizare ONU sau OSCE - 37. În Polonia suntem prezenţi pe componenta aceasta a flancului estic, cu 120 de militari. Avem 30 de ofiţeri de legătură şi de Stat Major implicaţi în activităţi internaţionale. În total, sunt 911 militari care participă la asemenea misiuni. Anul viitor vom avea o prezenţă sporită în Afganistan, cu personal de instruire şi cu alt personal de consiliere, de asistenţă. Trebuie precizat că sunt zone, cum sunt Afganistanul sau Irakul, unde nivelul ameninţărilor se menţine ridicat şi sigur că militarii români îşi asumă în aceste zone riscuri suplimentare importante.

Radu Dobriţoiu: Ministerul Apărării este un portofoliu dificil, complex, dominat în această perioadă de evoluţii cu o dinamică deosebită. Separat de mandatul politic, domnule ministru Ţuţuianu, vă rog să vă referiţi la continuitatea specifică strategiei Ministerului Apărării Naţionale.

Adrian Ţuţuianu: Activitatea la minister este subsumată obiectivelor majore pe care le avem ca ţară membră NATO şi UE. Îmi doresc să dezvolt aceste lucruri. Sunt foarte interesat de dezvoltarea parteneriatelor strategice pe care le avem cu SUA, cu Germania, cu Franţa, cu Spania, Italia, alte state membre ale UE. Suntem extrem, extrem de interesaţi de colaborarea noastră cu Ministerul Economiei Naţionale, pentru ca industria naţională de apărare să revină în programele noastre de înzestrare, fără a încălca normele europene privind achiziţiile publice şi transparenţa. Am spus-o de foarte multe ori, vă spun şi astăzi că dezvoltarea economică este o garanţie de securitate importantă, cea mai importantă de fapt, şi că dezvoltarea unei industrii naţionale de apărare reprezintă un obiectiv pe termen lung care nu cred că are culoare politică. De aceea, la momentul acesta am purtat discuţii cu parteneri externi importanţi, cum ar fi firmele Rain Metal, Iveco, GD, Bell Helicopter, pentru realizarea pe de o parte a programelor de înzestrare pe care ni le-am propus, la un înalt nivel tehnologic, iar pe de altă parte pentru a dezvolta prin societăţi mixte create în România, a dezvolta aici asemenea produse, pentru a crea locuri de muncă, pentru a genera transferuri tehnologice de înalt nivel, pentru a putea colecta taxe şi impozite suplimentare şi a putea oferi de lucru românilor la ei acasă. Sunt parteneriate care vor fi puse în aplicare treptat, pentru că necesită timp şi necesită perfectarea acestor înţelegeri la nivel înalt. Iar pentru unele dintre ele avem nevoie de aprobări de la Congresul american, dacă ne referim la programele de înzestrare cu rachete Patriot, HIMARS sau ne referim la asigurarea avioanelor F-16 ori a elicopterelor de atac. Eu sunt optimist, cred că avem capacitatea de a pune în aplicare aceste programe şi am determinare suficientă ca să nu las nicio zi lucrurile să treneze. Mă interesează să recuperăm întârzierile şi să intrăm într-un grafic de normalitate, care să asigure înzestrarea Armatei României la un nivel superior şi mai multă securitate pentru militarii noştri.

Radu Dobriţoiu: Printre temele pe care doresc să le abordăm în această ediţie "Euroatlantica" sunt eforturile pentru modernizarea şi înzestrarea Armatei României. Aş dori, pentru început, să precizaţi pentru ascultătorii Radio România Actualităţi care este diferenţa dintre bugetul total pentru apărare şi cel destinat înzestrării.

Adrian Ţuţuianu: Pe proiecţia bugetară pe care am făcut-o până în 2026, circa 40% din sumele alocate prin bugetul Ministerului Apărării sunt destinate pentru înzestrare. La aceasta se adaugă un procent semnificativ pentru lucrări la bunuri şi servicii, ceea ce înseamnă mentenanţă, întreţinerea tehnicii de luptă aflată în dotare. Nu facem achiziţii întâmplător, ci pe baza unui proiect de înzestrare, care are opt programe prioritare. Cele opt programe prioritare depăşesc fiecare în parte o sută de milioane de euro. Ele au fost supuse aprobării parlamentului în luna mai şi am obţinut această aprobare. Ele sunt următoarele. Corvetă multifuncţională - suntem la faza în care am refăcut hotărârea de guvern, probabil că la şedinţa de săptămâna viitoare vom prezenta varianta ei finală şi vom cere guvernului o aprobare. Sistemul de instalaţii mobile de lansare cu rachete antinavă - este strâns legat de coverta multifuncţională. Va fi şi el prezentat guvernului acest proiect. Modernizarea Maşinii de Luptă a Infanteriei - MLI 84M1. Există anumite lucrări în derulare. Transportorul blindat pentru trupe 8x8 şi 4x4 - avem un contract în derulare. Sperăm să mai încheiem un contract pentru livrarea, de asemenea, tehnică de luptă în acest an şi sperăm să înfiinţăm şi să lucreze cele două societăţi mixte pe care le-a discutat cu GD şi Rain  Metal. Sisteme C4i cu capabilităţi de integrare ISTAR, sper ca în luna august să finalizăm partea tehnică.

Radu Dobriţoiu: Ce sunt acestea, pentru ascultători, să...

Adrian Ţuţuianu: Este vorba despre sisteme informatice de comunicaţii în interioriul Armatei României. Sunt anumite dezvoltări făcute până acum, trebuie să le aducem la zi şi să încercăm să asigurăm asemenea capabilităţi pentru întreaga Armată Română. Sisteme de rachete sol-aer, cu bătaie mare. Aici urmează să ne definitivăm cerinţele şi probabil că vom adresa o scrisoare, la fel, partenerului nostru american, o scrisoare de intenţie de disponibilitate şi preţ. Sistemul integrat de arme SHORAD, nu am luat încă o decizie. Şi sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare. De asemenea, trebuie să ştiţi că sunt în derulare acum mai multe programe: avionul multirol, e vorba de F-16, avem nouă, mai primim trei şi trebuie să ne dotăm în continuare cu încă 36 de avioane; transportorul blindat - v-am spus că avem un program în derulare deja; sistem batalion LAROM; sistem integrat de securitate pentru obiectivele militare; sistemul de rachete antitanc portabil; radar tridimensional cu distanţă mare de descoperire şi un program pentru revitalizarea şi modernizarea elicopterelor IAR-330L. Pe lângă aceste programe, să spunem mai mari, sunt în curs de achiziţie 173 de camioane pentru transportul soldaţilor. Avem un program care va fi finalizat anul acesta pentru platforme de transport, din care am achiziţionat deja o parte, un program pentru 30 de autobuze şi 72 de microbuze noi, un program pentru dotare cu ochelari de vedere noaptea, cu veste antiglonţ şi aparatură optică, la fel de important şi acesta. Şi am discutat şi suntem aproape de finalizare, în discuţiile cu Ministerul Economiei, livrări de muniţii necesare diferitelor categorii de forţă din Armata României. Avem un program pe termen scurt, până la sfârşitul acestui an, şi vom definitiva în luna septembrie, în colaborare cu Ministerul Economiei, nevoile Armatei din industria naţională de apărare pentru anii 2018, 2019 şi 2020.

Radu Dobriţoiu: După mulţi ani, sunteţi ministrul apărării care a luat la pas principalele garnizoane şi unităţi ale Armatei României, şi o spun din experinţă proprie, i-am însoţit, ca jurnalist, pe miniştri Frunzăverde şi Ioan Mircea Paşcu în delegaţii similare. Aţi luat pulsul trupelor, aţi fost printre militari, ce aţi constatat până acum?

Adrian Ţuţuianu: Am o experienţă de om de administraţie importantă şi ştiu foarte bine că dacă vezi cu ochii tăi ştii şi ce decizii trebuie să iei. Nu am mers în vizite de protocol, nici în activităţi festiviste, am mers să văd care este infrastructura pe care o are astăzi Armata Română, pornind de la clădirile necesare desfăşurării activităţii, spaţii de cazarmament, spaţiile pentru tehnica de lupta, infrastructura de drum, de apă, de canal, din fiecare unitate. Mi-am făcut o idee clară, am purtat discuţii cu militarii foarte deschise, am făcut analiza nevoilor pentru fiecre unitate militară în parte. Voi continua acest program de deplasări.

Mi-am propus ca la sfârşitul lunii octombrie să nu existe garnizoană şi unitate militară prin care să nu fi trecut. Toate aceste deplasări m-au ajutat să iau şi decizii foarte rapid, vă pot preciza de acum că vom da drumul la un proiect de dezvoltare şi modernizare a Spitalului Militar Central. Avem lucrări în curs şi dezvoltări la spitalele militare de la Braşov, Timişoara, Cluj, Craiova şi Galaţi. Vom merge în perioada următoare în analiza solicitărilor pe care le au diferite unităţi administrativ-teritoriale care vor terenuri sau clădiri de la Ministerul Apărării Naţionale, pentru dezvoltarea comunităţilor, şi vom vedea ce este disponibil şi în ce condiţii facem aceste transferuri. Ideea de bază este aceea că Armata să primească ceva, locuinţe, spaţii modernizate, realizarea unor facilităţi de natură militară, hangare, de exemplu, pentru tehnica de luptă. Şi de asemenea vom gândi care ne sunt dezvoltările viitoare. Mă interesează să realizăm nişte proiecte standard pentru cazarmă militară, pe care să le punem rapid în funcţiune în acele zone care sunt de maxim interes operaţional. De asemenea, sigur că ne interesează să dezvoltăm capabilităţile noastre de la Câmpia Turzii, de la Cincu, de la Mihail Kogălniceanu, din alte zone, sunt importante în ecuaţia generală de securitate a zonei.

Radu Dobriţoiu: În acest an a intrat în vigoare Legea rezerviştilor voluntari, ce are norme de aplicare din luna aprilie. Vă rog să ne daţi informaţii despre eforturile pentru aplicarea Legii rezervistului şi rolul pe care rezerviştii îl vor avea în planurile de apărare naţională.

Adrian Ţuţuianu: Da, punem în aplicare anul acesta Legea 270/2015 privind rezerviştii voluntari. Este o soluţie care ne permite recrutare şi pregătire de personal pentru misiunile de luptă ale Armatei Române. Sunt anul acesta 2.700 de posturi. din care 2.200 de posturi gradaţi şi soldaţi rezervişti voluntari, urmează ca în etapa a doua să scoatem prin centrele militare regionale 500 de posturi de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Este important, pentru că aceşti oameni vor intra într-un program specific de pregătire. Ei vor primi pe durata misiunilor salarii corespunzătoare funcţiei pe care o ocupă, contractele de muncă la societăţile comerciale sau instituţiile publice unde îşi desfăşoară obişnuit activitatea urmând a fi suspendate în perioada misiunii, iar pentru restul timpului, pentru că sunt la dispoziţia Armatei la orice chemare, vor primi un venit reprezentând 10% din salariul corespunzător funcţiei din Armată, ceea ce înseamnă un stimulent util pentru foarte mulţi tineri care înţeleg şi nevoia aceasta de apărare naţională. Sunt bucuros pentru că programul are adresabilitate, sigur că şi-au exprimat intenţia mulţi, urmează să parcurgă procedurile de selecţie specifice unui organism militar, cu evaluări ale stării de sănătate, evaluări psihologice, analiza îndeplinirii tuturor condiţiilor legale.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru Adrian Ţuţuianu, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să fiţi invitatul emisiunii "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi! "Euroatlantica" la final. Invitat special al acestei ediţii a fost ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu. Am discutat despre importanţa României în cadrul NATO, modernizarea şi înzestrarea Armatei României. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc că aţi ascultat "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi.


Etichete Efective Afganistaninterviu Adrian Tutuianuinzestrare Armata ROmanieiemisiunea EuroatlanticaRadu-Costin Dobriţoiu36 F-16bugetul apararii

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live